Tag: statele unite
Știri despre „statele unite”
Cererea SUA pentru predarea uraniului îmbogățit iranian și plafonarea rachetelor - condiții esențiale pentru un acord
Donald Trump spune că a dat Iranului un termen-limită nedezvăluit pentru un acord , potrivit Euronews România , într-un moment în care Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să accepte condiții mai dure privind programul nuclear și rachetele balistice. Președintele SUA a afirmat că termenul există, dar a refuzat să îl facă public, susținând că partea iraniană „îl știe cu certitudine”. Miza politică și de securitate a acestui „termen-limită secret” este dublă: pe de o parte, crește presiunea asupra Iranului fără a oferi un calendar verificabil public; pe de altă parte, lasă Washingtonului libertatea de a escalada sau de a negocia, în funcție de evoluții. Trump a spus că Iranul ar vrea să ajungă la o înțelegere și a condiționat implicit următorii pași de rezultatul negocierilor, fără să detalieze ce ar urma dacă termenul expiră. „Da, și ei înșiși îl știu cu certitudine”, a indicat liderul de la Casa Albă, întrebat dacă le-a dat iranienilor un termen limită. Contextul este tensionat după campania de bombardamente israeliene din iunie anul trecut, la care s-a implicat și Washingtonul cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane, operațiune care, potrivit relatării, nu ar fi eliminat complet programul nuclear iranian și nici stocul de uraniu îmbogățit, despre care se afirmă că ar fi fost pus la adăpost. Trump declarase anterior că speră să nu fie nevoit să atace Iranul, avertizând totodată Teheranul că „timpul se scurge”. În paralel, reiese din Axios (care citează oficiali americani) că, din perspectiva SUA, un eventual acord ar trebui să includă predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, plafonarea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru anumite grupări armate din regiune. În zona Golfului, situația rămâne tensionată, iar Statele Unite au desfășurat o flotă de război; Trump a refuzat să discute despre planuri militare, dar a subliniat amploarea prezenței navale. De partea iraniană, ministrul de externe Abbas Araghchi a spus că, în acest stadiu, nu este planificată nicio întâlnire pentru negocieri cu SUA, dar a lăsat deschisă ușa discuțiilor dacă acestea sunt „juste și echitabile”. Totuși, el a precizat că capacitățile de apărare și rachetele Iranului „nu vor face niciodată obiectul negocierilor”, ceea ce sugerează un potențial punct de blocaj exact pe una dintre temele pe care Washingtonul ar vrea să le includă în acord, în timp ce termenul-limită invocat de Trump rămâne necunoscut publicului. [...]
Criticile SUA după acordul UE-India evidențiază tensiunile comerciale - Washingtonul percepe o diminuare a influenței sale în Asia
Un acord comercial semnat recent între Uniunea Europeană și India a generat r eacții negative din partea Statelor Unite . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a exprimat dezamăgirea față de decizia Europei de a încheia acest acord , acuzând Bruxelles-ul că a prioritizat comerțul în detrimentul solidarității cu Ucraina, relatează Știrile ProTV . Acordul, finalizat marți, este conceput pentru a stimula comerțul bilateral și a reduce dependența Uniunii Europene de Statele Unite, în contextul tensiunilor comerciale globale. Potrivit estimărilor, acesta ar putea dubla exporturile UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor pentru 96,6% din mărfurile schimbate, economisind astfel 4 miliarde de euro anual pentru companiile europene. Bessent a criticat, de asemenea, faptul că Europa continuă să cumpere produse petroliere rafinate în India, care folosesc țiței rusesc sancționat. El a subliniat că Europa nu s-a aliniat la tarifele mai ridicate impuse de SUA Indiei anul trecut, deoarece negocia propriul acord comercial. Într-un interviu la CNBC , Bessent a declarat: „Să facă ce e mai bine pentru ei, dar europenii sunt foarte dezamăgitori.” „Au pus comerțul înaintea ucrainenilor”, a afirmat Bessent, referindu-se la refuzul Europei de a impune tarife similare celor ale Washingtonului. Aceste comentarii vin pe fondul unor relații transatlantice tensionate, după ce președintele Donald Trump amenințase anterior să majoreze tarifele pentru anumite țări europene. De asemenea, Bessent a sugerat că SUA ar putea elimina tariful suplimentar de 25% impus Indiei, în urma reducerii importurilor de petrol rusesc de către aceasta. În concluzie, acordul UE-India a provocat nemulțumiri în SUA, fiind perceput ca o mișcare care subminează eforturile comune împotriva Rusiei și care ar putea afecta relațiile comerciale transatlantice. [...]
Ucraina trebuie să semneze un acord de pace cu Rusia pentru garanțiile de securitate ale SUA - confirmare oficială din Washington privind condițiile sprijinului american
SUA le-au transmis oficialilor ucraineni că garanțiile de securitate depind de semnarea unui acord de pace cu Rusia , potrivit HotNews.ro , care citează o sursă familiarizată cu discuțiile interne relatate de Reuters. Miza este majoră pentru Kiev, care consideră garanțiile de securitate din partea Statelor Unite drept elementul-cheie al oricărui aranjament care ar putea pune capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, aflat acum în al patrulea an. În acest context, Washingtonul a mediat negocierile dintre reprezentanții Ucrainei și ai Rusiei, desfășurate la Abu Dhabi la finalul săptămânii trecute, iar oficiali americani au spus ulterior că discuțiile au înregistrat progrese spre un acord. În paralel, Financial Times a relatat că administrația Trump ar fi semnalat Ucrainei că garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace care „probabil” ar include cedarea întregii regiuni Donbas (Donețk și Luhansk) către Rusia. Totuși, sursa citată de Reuters susține că Statele Unite nu impun conținutul acordului de pace și că este „eronat” să se sugereze că Washingtonul încearcă să forțeze Ucraina să facă concesii teritoriale. Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se întâlnească din nou duminică, 1 februarie, la Abu Dhabi, cu posibila participare a oficialilor americani. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au plecat de la runda precedentă cu optimismul că se poate ajunge curând la un acord, mai notează HotNews.ro. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că un document american privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este „100% gata”, iar Kievul așteaptă data și locul semnării. În același timp, Zelenski a reiterat că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată în orice acord de pace, în timp ce Kremlinul a transmis că problema teritorială rămâne fundamentală pentru încheierea luptelor, potrivit agenției ruse TASS, citată în articol. [...]
SUA anunță o posibilă întrevedere Putin-Zelenski – miza: sfârșitul războiului
„Suntem foarte aproape de o întâlnire Putin-Zelenski” – Statele Unite susțin că negocierile dintre Rusia și Ucraina se apropie de o discuție la vârf . Oficiali americani au confirmat pentru publicația Axios că există progrese semnificative în dialogul dintre cele două părți, susținute de o întâlnire recentă desfășurată la Abu Dhabi. Evenimentul, care a durat peste trei ore, a fost mediat de Statele Unite și s-a concentrat pe teme sensibile precum statutul regiunii Donbas, siguranța centralei nucleare de la Zaporojie și mecanismele de prevenire a reluării conflictului. Atmosfera negocierilor a fost descrisă ca fiind constructivă și chiar prietenoasă , iar delegațiile au arătat disponibilitate reală pentru compromis. Potrivit unei surse citate de Axios, „Rusia și Ucraina păreau a fi de aceeași parte a mesei”, încercând să înțeleagă pozițiile celuilalt pentru a ajunge la o soluție reciproc acceptabilă. Ce s-a discutat concret: Regiunea Donbas : s-a abordat problema controlului teritorial, însă fără ca părțile să se evite pe subiect. Centrala de la Zaporojie : s-a discutat modul de gestionare sigură a instalației nucleare. Garanții de securitate : s-a pus accent pe evitarea reluării ostilităților după un posibil acord de pace. Următoarea rundă de negocieri trilaterale este programată pentru 1 februarie , tot în Abu Dhabi. Dacă și această întâlnire va înregistra noi pași înainte, este posibil ca liderii celor două țări să se întâlnească în mod direct, fie la Moscova, fie la Kiev. Oficialii americani sugerează că aceste întrevederi ar trebui să aibă loc înainte ca Vladimir Putin și Volodimir Zelenski să stea față în față. Președintele ucrainean a calificat discuțiile drept „constructive” , iar Kievul a transmis că urmează ca rezultatele să fie raportate în capitalele celor două țări pentru coordonarea pașilor următori. Mediatorii americani consideră că, deși obstacolele rămân semnificative, tonul acestor discuții ar putea marca un punct de cotitură în direcția unei soluții pașnice. Deși nu există o dată oficială anunțată pentru o întâlnire la nivel de lideri, semnalele recente sugerează că o asemenea întrevedere ar putea avea loc în curând, dacă dinamica pozitivă a negocierilor continuă. În acest moment, nu este clar dacă discuția se va desfășura pe teren neutru sau într-una dintre capitalele celor două state aflate în conflict. Pentru prima dată în ultimii doi ani, reprezentanții ruși și ucraineni au demonstrat în mod clar că sunt deschiși unor compromisuri reale , iar prezența mediatorului american pare să fi avut un rol decisiv în crearea unui climat de încredere. [...]
Președinta interimară a Venezuelei cere SUA să nu se amestece în politica internă - Declarația vine în contextul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul
Delcy Rodriguez le-a cerut SUA să nu se amestece în politica Venezuelei , potrivit Digi24 , într-o declarație făcută duminică, pe fondul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul și al mesajelor publice ale președintelui american Donald Trump privind intenția de a „dicta” deciziile de la Caracas. Rodriguez a formulat poziția ca un refuz explicit al influenței externe asupra deciziilor interne, într-un mesaj adresat lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoategui. > „Gata cu ordinele Washingtonului către politicienii venezueleni! Politica venezueleană trebuie să rezolve divergenţele şi conflictele noastre interne. Gata cu puterile străine!”, a declarat Rodriguez, conform relatării citate de Digi24. Contextul imediat al acestei poziționări este instalarea ei ca șefă interimară a statului la 5 ianuarie, după capturarea președintelui socialist Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară la Caracas, relatează AFP, preluată de Digi24. În urma acelui episod, Trump a anunțat că Washingtonul intenționează să „dicteze” deciziile Venezuelei „până la noi ordine”, ceea ce a amplificat percepția de presiune directă asupra conducerii de la Caracas. În același timp, Digi24 notează că, „sub presiunea americană”, Rodriguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat o reformă legislativă care include o lege privind hidrocarburile, a eliberat prizonieri politici și a făcut apel la acorduri cu opoziția. Săptămâna trecută, Casa Albă a anunțat, fără a indica o dată, că dorește să o invite pe Rodriguez în Statele Unite, după o convorbire telefonică între Trump și aceasta și după declarații elogioase ale președintelui american la adresa ei, mai consemnează Digi24. [...]
Zelenski spune că acordul SUA de garanții pentru Ucraina e gata de semnare - urmează data și ratificarea în Congres
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că un acord de securitate cu Statele Unite este „100% pregătit” pentru semnare , informează The Washington Times . Acest anunț a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinții Lituaniei și Poloniei, desfășurată la Vilnius, Lituania, pe 25 ianuarie 2026. Zelenski a precizat că Ucraina așteaptă ca partenerii săi să stabilească o dată pentru semnarea documentului, după care acesta va fi trimis spre ratificare Congresului SUA și parlamentului ucrainean. În același timp, liderul ucrainean a subliniat și dorința țării sale de a adera la Uniunea Europeană până în 2027, considerând acest pas ca o „garanție de securitate economică”. Discuțiile recente au avut loc la Abu Dhabi și au implicat reprezentanți diplomatici și militari din Ucraina, SUA și Rusia. Acestea sunt considerate primele de acest tip în ultimii ani și fac parte din eforturile de a pune capăt invaziei rusești, care durează de aproape patru ani. Zelenski a recunoscut diferențele fundamentale dintre pozițiile Ucrainei și Rusiei, subliniind că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată. De asemenea, președintele rus Vladimir Putin a discutat despre o soluționare a conflictului cu trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a subliniat că, pentru a ajunge la un acord de pace, Kievul trebuie să-și retragă trupele din zonele din estul Ucrainei, pe care Rusia le-a anexat ilegal, dar nu le-a capturat complet. Negociatorii urmează să revină în Emiratele Arabe Unite pe 1 februarie pentru o nouă rundă de discuții. Potrivit unui oficial american, discuțiile recente au abordat o gamă largă de aspecte militare și economice, inclusiv posibilitatea unui armistițiu înainte de încheierea unui acord. Totuși, nu s-a ajuns încă la un acord final privind supravegherea și operarea centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este ocupată de Rusia. [...]
Zelenski despre negocierile trilaterale - Întâlniri viitoare posibile săptămâna viitoare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate în Emiratele Arabe Unite, au fost „constructive” și că alte întâlniri ar putea avea loc săptămâna viitoare , informează HotNews.ro . Aceste discuții au fost mediate de SUA și s-au încheiat fără un acord concret, dar cu promisiunea continuării dialogului. Ministerul rus de Externe a transmis, prin agenția de știri RIA , că Moscova rămâne deschisă pentru continuarea dialogului. De asemenea, o sursă apropiată negocierilor a declarat pentru agenția TASS că problema teritorială, în special retragerea forțelor ucrainene din Donbas, rămâne principalul punct de dezacord între părți. În cadrul întâlnirii, reprezentanții militari au identificat o listă de probleme care ar putea fi discutate la o viitoare întâlnire. Cu toate acestea, detaliile și concluziile clare ale discuțiilor nu au fost făcute publice de către delegațiile Rusiei și Ucrainei. „Această problemă rămâne cea mai complicată. Retragerea armatei ucrainene din Donbas este importantă și se iau în considerare diverși parametri de securitate cu privire la această problemă”, a declarat o sursă pentru TASS. În ciuda acestor discuții, bombardamentele rusești asupra orașelor Kiev și Harkov au continuat, subliniind tensiunile persistente dintre cele două națiuni. Întâlnirea de la Abu Dhabi a fost prima întrevedere trilaterală de la începutul conflictului, dar fără să aducă o schimbare imediată pe teren. [...]
Lista țărilor din Consiliul pentru Pace include membri cheie și absențe notabile - impact asupra relațiilor bilaterale
Donald Trump a lansat oficial „Consiliul pentru Pace” la Davos , o inițiativă care ar urma să se concentreze inițial pe reconstrucția Gazei, potrivit Digi24 , care citează agenția Anadolu Ajansi. Anunțul a fost făcut joi, în marja Forumului Economic Mondial, în prezența mai multor lideri care au acceptat să se alăture demersului. Consemnează, de asemenea, Digi24 că inițiativa a primit sprijin din partea unor puteri cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Qatarul, în timp ce o parte dintre aliații tradiționali ai SUA din Europa și Canada fie au refuzat, fie rămân rezervați. Lansarea a coincis cu debutul celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, după războiul din Gaza început în octombrie 2023. Consiliul pentru Pace este prezentat ca parte a unui plan în 20 de puncte propus de Trump și adoptat ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025. Anadolu Ajansi a compilat o listă a statelor care au acceptat, a celor care încă analizează invitația și a celor care au refuzat. Dintre țările care au acceptat, sunt menționate Turcia, Egiptul, Iordania, Indonezia, Pakistanul, Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ai căror reprezentanți au participat la ceremonia de la Davos. Pe listă mai apar Maroc, Bahrain, Argentina, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kosovo, Vietnam, Albania, precum și Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan și Mongolia, cu lideri sau reprezentanți prezenți la eveniment. În categoria invitațiilor „în curs de examinare” sunt incluse Rusia, China, Germania, India, Brazilia, Vaticanul, Irlanda, dar și România , alături de Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă. Rusia, prin președintele Vladimir Putin, a afirmat că Moscova este „gata” să aloce 1 miliard de dolari consiliului și că ar urma să discute la Moscova cu reprezentanți ai SUA despre utilizarea activelor rusești înghețate; în cazul Canadei, prim-ministrul Mark Carney nu anunțase o decizie, iar ulterior Trump a declarat că retrage invitația adresată Canadei. Refuzuri au venit din mai multe state europene, invocând motive juridice și instituționale. Regatul Unit a spus că nu va adera „încă”, pe fondul preocupărilor privind o posibilă participare a Rusiei, iar Franța a indicat că nu intenționează să adere „în această etapă”, avertizând că inițiativa ar putea primi competențe care să submineze mecanismele ONU; Norvegia și Suedia au invocat conflictul cu dreptul internațional și cadrele multilaterale existente. Italia a transmis că are nevoie de mai mult timp pentru o decizie, invocând probleme constituționale, iar Slovenia a anunțat că nu va adera „pentru moment”, pe fondul îngrijorărilor legate de mandatul larg al inițiativei. [...]
Creșterea Chinei ar putea coborî la 4,5% în 2026-2027 - presiune pe modelul bazat pe exporturi
China ia în calcul o ţintă de creştere a PIB de circa 4,5% în 2026 , potrivit Reuters , care citează surse apropiate discuţiilor de la Beijing. Un astfel de obiectiv ar semnala o toleranţă faţă de o încetinire moderată, în condiţiile în care autorităţile pun accent pe o dezvoltare „de calitate ridicată”. Consiliul de stat pentru informaţii, instituţia care gestionează solicitările media în numele Guvernului, nu a răspuns cererilor Reuters de a comenta. Economia Chinei , estimată la 19.000 miliarde de dolari, a crescut cu 5% în 2025, în linie cu obiectivul oficial, în pofida taxelor vamale americane, însă analiştii avertizează că strategia de a compensa consumul intern slab prin majorarea exporturilor către alte regiuni va fi dificil de susţinut. În 2025, comerţul Chinei a rămas robust , în pofida tensiunilor globale şi a disputelor comerciale cu parteneri majori, precum SUA, dar relaţia comercială cu Washingtonul s-a deteriorat: exporturile către SUA au scăzut cu 20%, iar importurile au coborât cu 14,6%. Exportatorii chinezi s-au reorientat către alte pieţe, inclusiv: Asia de Sud-Est Africa America Latină Europa În Europa, exporturile către Germania au crescut cu 10,5% anul trecut, la 118,3 miliarde de dolari, în timp ce importurile din Germania au scăzut cu 2,1%, la 92,8 miliarde de dolari. Pe fundal, FMI se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de 3,3% în 2026, similară cu 2025, înainte de o scădere cu un punct procentual în 2027, ceea ce ar putea pune presiune pe exportatori să accepte preţuri mai mici pentru a menţine volume ridicate. În acest context, economiştii intervievaţi de Reuters estimează o încetinire a creşterii Chinei la 4,5% în 2026 şi 2027 , iar FMI anticipează tot 4,5% pentru 2026, după ce în decembrie prognoza 4,2%. Analiştii mai avertizează şi asupra riscului ca statul chinez să fie perceput ca o economie aflată în recesiune, chiar dacă datele oficiale de PIB rămân peste cele ale multor economii dezvoltate. [...]
Google Search lansează actualizarea AI Mode cu inteligență personală - răspunsuri adaptate pe baza datelor din Gmail și YouTube
Google Search introduce o actualizare de inteligență personală în modul AI, oferind răspunsuri mai adaptate utilizatorilor , potrivit Android Headlines . Această actualizare permite instrumentului să ofere răspunsuri la întrebări complexe, utilizând un context mai larg din viața digitală a utilizatorului. Prin conectarea datelor din servicii familiare, AI-ul poate livra răspunsuri mai relevante și personalizate. Noua actualizare de inteligență personală pentru modul AI din Google Search se bazează pe munca inițiată în aplicația Gemini. Google descrie „personalizarea” ca o modalitate de a reduce fricțiunea dintre întrebări și răspunsuri. În modul AI, sistemul poate acum să facă referire la informații din Gmail, Google Photos, activitatea de căutare și istoricul YouTube. Aceasta este o funcție complet opțională, pe care utilizatorul trebuie să o activeze manual. Implementarea începe în limba engleză, în Statele Unite, pentru abonații Google AI Pro și Google AI Ultra. Google subliniază că funcția se bazează pe obiceiurile existente, fără a colecta date noi, oferind astfel un avantaj față de rivalii cu ecosisteme mai mici. Mulți utilizatori din întreaga lume își planifică deja călătoriile, fac cumpărături și își stochează amintirile în cadrul serviciilor Google. Vicepreședintele de produs pentru Search la Google, Robby Stein, explică faptul că obiectivul este de a face recomandări care să se integreze natural în rutinele zilnice, fără a forța utilizatorii să își reafirme preferințele la fiecare interogare. Personalizarea va fi cel mai vizibilă în scenarii de planificare, cum ar fi căutările de idei de călătorie, unde AI Mode poate analiza confirmările de hotel din Gmail și călătoriile anterioare capturate în Google Photos pentru a sugera activități potrivite. Aceeași logică se aplică și în domeniul cumpărăturilor și în alte arii. [...]
Trump folosește gazul ca armă de influență – Europa devine tot mai dependentă de energia din SUA
Europa s-a mutat dintr-o dependență energetică în alta – SUA a înlocuit Rusia ca principal furnizor de gaz, dar riscurile politice cresc – este concluzia unei analize realizate de trei institute europene de cercetare, care avertizează că președintele american Donald Trump are acum o influență tot mai mare asupra aprovizionării cu energie a UE și Marii Britanii, informează The Guardian . Potrivit raportului întocmit de Clingendael Institute (Haga), Ecologic Institute (Berlin) și Norwegian Institute of International Affairs , Europa a devenit profund dependentă de gazul natural lichefiat (LNG) importat din Statele Unite. Această dependență s-a accentuat după declanșarea războiului din Ucraina și sancționarea gazului rusesc transportat prin conducte. Cifre care arată schimbarea drastică: În 2025 , importurile de LNG din SUA către Spațiul Economic European (SEE) au crescut cu 61% ; Față de 2019 , creșterea este de 485% ; 59% din toate importurile de LNG ale UE provin acum din SUA; Marea Britanie acoperă 68% din importurile sale de LNG din SUA; În 2019, 60% din importurile de gaz ale SEE proveneau din Rusia , dar în 2025 ponderea a scăzut la 8% . Această schimbare de paradigmă energetică nu este lipsită de consecințe. Potrivit cercetătorilor, noul context geopolitic marcat de o strategie explicită de „ dominare energetică ” a administrației Trump poate duce la instabilitate și chiar la creșterea prețurilor la energie. Președintele Trump a indicat în strategia de securitate națională a SUA din 2025 că exporturile de energie sunt un instrument de proiecție a puterii americane. Mai mult, recent, el a amenințat cu impunerea unor tarife comerciale aliaților europeni, ca mijloc de presiune pentru a obține sprijinul în achiziționarea Groenlandei – teritoriu al Danemarcei, membră UE și NATO. Profesorul Kacper Szulecki , de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale , avertizează că rezervele de gaz din UE sunt în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, iar în combinație cu o iarnă grea și tensiuni comerciale cu SUA, există riscul unei crize energetice severe. Totodată, raportul subliniază că, deși Marea Britanie a ieșit din piața unică, rămâne expusă aceleași vulnerabilități energetice ca restul Europei, fiind parte integrantă a rețelei și pieței europene de gaz. Ce recomandă autorii raportului: Europa trebuie să reducă dependența de importuri de gaze naturale, indiferent de origine; Este esențială accelerarea tranziției către surse regenerabile locale ; Factorul energetic devine tot mai vizibil instrument de influență geopolitică . În concluzie, înlocuirea unei dependențe cu alta poate părea, pe termen scurt, o soluție de urgență, însă în contextul politic actual, dominat de impredictibilitate și presiuni comerciale, această nouă realitate aduce cu sine riscuri strategice semnificative pentru securitatea energetică a Europei . [...]
Încă 200 de posturi americane tăiate din NATO - Ce urmează pentru alianță?
Statele Unite intenționează să reducă aproximativ 200 de posturi din structurile NATO , conform unui raport publicat de Reuters . Această decizie, comunicată de administrația Trump către mai multe capitale europene, ar putea intensifica îngrijorările din Europa privind angajamentul SUA față de alianță. Reducerea personalului va afecta mai multe centre de comandă cheie ale NATO , inclusiv Centrul de fuziune a informațiilor din Marea Britanie și Comandamentul forțelor speciale aliate din Bruxelles. De asemenea, personalul STRIKFORNATO din Portugalia, care supervizează operațiuni maritime, va fi redus. Sursele care au furnizat aceste informații au solicitat anonimatul și nu au specificat motivul exact al acestor reduceri. Aceste măsuri par să fie în concordanță cu intenția administrației Trump de a transfera mai multe resurse către emisfera vestică . În ciuda reducerilor, schimbările sunt considerate minore în raport cu prezența militară americană în Europa, care numără aproximativ 80.000 de militari, aproape jumătate fiind staționați în Germania. Decizia de reducere a personalului vine într-un moment tensionat pentru alianță, în contextul în care președintele Trump a avut anterior o atitudine critică față de NATO. În plus, recentele sale acțiuni, cum ar fi campania pentru achiziționarea Groenlandei și amenințările cu tarife împotriva unor țări NATO, au alimentat îngrijorările europene privind viitorul alianței. Un oficial NATO a declarat că astfel de schimbări în rândul personalului american nu sunt neobișnuite și că prezența SUA în Europa este mai mare decât în anii anteriori. Totuși, aceste măsuri simbolice ar putea avea un impact semnificativ asupra percepției angajamentului SUA față de NATO. Recent, administrația SUA a cerut Europei să preia majoritatea capacităților de apărare convenționale ale NATO până în 2027, un termen considerat nerealist de oficialii europeni. Această solicitare, alături de alte acțiuni ale administrației Trump , ridică întrebări cu privire la prioritățile strategice ale SUA în Europa. [...]