Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că ar putea lovi companii europene în China dacă UE transformă în obligație eliminarea furnizorilor „cu risc ridicat” din rețele, măsură care ar putea scoate Huawei și ZTE din infrastructura critică, potrivit The Next Web.
Miza depășește telecomunicațiile: Beijingul a transmis Comisiei Europene că, în cazul în care noul cadru va fi aplicat într-un mod considerat „discriminatoriu”, ar putea activa instrumente legale interne care permit restricții comerciale, investigații asupra entităților străine și interdicții reciproce pentru firme europene pe piața chineză.
Ministerul Comerțului din China a depus la Comisia Europeană un document de 30 de pagini (trimis pe 17 aprilie), confirmat public ulterior de un purtător de cuvânt la un briefing din 24 aprilie. Documentul invocă explicit două baze legale: Legea comerțului exterior și regulamentele Consiliului de Stat privind securitatea lanțurilor de aprovizionare, care ar permite măsuri de retorsiune.
Obiecția centrală vizează folosirea unor criterii de „risc non-tehnic” în proiectul european, pe care China le descrie drept instrument politic, susceptibil să excludă companii în funcție de țara de origine, nu de caracteristici de securitate demonstrate.
Revizuirea Actului UE privind securitatea cibernetică, anunțată de Comisia Europeană pe 20 ianuarie, ar schimba abordarea UE de la recomandări la obligații. În prezent, „trusa de instrumente 5G” (5G toolbox) din 2020 recomanda evitarea furnizorilor cu risc ridicat, însă aplicarea a fost neuniformă: 13 din 27 de state membre luaseră măsuri până la momentul anunțului, iar economii mari, inclusiv Germania, au avansat mai lent.
Conform proiectului descris în articol, noua lege ar introduce:
Deși Huawei și ZTE nu sunt menționate nominal, articolul arată că intenția este considerată evidentă, în contextul ponderii furnizorilor chinezi în infrastructura 5G europeană, estimată de Strand Consult la 33%–40%. O eliminare completă ar însemna, potrivit aceleiași surse, cea mai mare înlocuire forțată de infrastructură telecom din istoria Europei.
The Next Web indică un precedent care susține credibilitatea amenințării: după ce Suedia a interzis furnizorii chinezi din 5G în 2020, veniturile Ericsson în China au scăzut cu 46% în anul următor. În cazul Nokia, veniturile din China ar fi coborât de la aproximativ 2,5 miliarde euro în 2018 la circa 913 milioane euro anul trecut, iar un executiv al companiei a indicat public că ponderea combinată a celor doi furnizori nordici pe piața chineză ar fi ajuns la 3%.
În documentul transmis Comisiei, China susține că proiectul UE ar încălca principii ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum nediscriminarea și proporționalitatea, și avertizează că o eventuală desemnare a Chinei ca „țară de îngrijorare” ar putea afecta lanțuri industriale mai largi (inclusiv energie curată, auto și industrie).
Totodată, Beijingul indică expunerea unor companii europene în China, menționând, între altele, producători auto germani cu exporturi anuale de 90 miliarde euro, dar și firme olandeze din semiconductori, precum și companii franceze din lux și aerospațial, care ar putea fi vizate de restricții de acces pe piață.
Actul trebuie încă negociat cu guvernele UE și Parlamentul European înainte să devină lege, iar articolul precizează că nu există un calendar confirmat pentru acest proces.
Chiar și fără presiunea Chinei, implementarea ar fi complicată: articolul amintește că Marea Britanie a impus eliminarea Huawei din 5G până la final de 2027, însă BT a ratat termenul din 2023 pentru rețeaua de bază, iar în Germania există termene diferențiate pentru componente ale rețelei. În acest context, un termen de trei ani la nivelul întregii UE este descris ca ambițios, cu incertitudini privind conformarea.
Pentru UE, dosarul devine un test de politică industrială și de securitate: o eventuală accelerare a eliminării furnizorilor chinezi ar putea deschide oportunități comerciale pentru furnizorii europeni, dar crește riscul unor măsuri de retorsiune pe piața chineză, în special pentru statele cu expunere economică ridicată.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a accesului la protecția temporară pentru viitorii refugiați ucraineni , prin condiționarea eligibilității de un document care să ateste că solicitantul nu este supus mobilizării militare, potrivit Kyiv Post . Măsura ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, nu și celor deja înregistrați în schema UE. Schimbarea este prezentată drept cea mai importantă revizuire a Directivei privind protecția temporară de la introducerea ei în 2022. Conform informațiilor citate de publicație din cotidianul polonez Rzeczpospolita , ucrainenii care vor cere protecție temporară ar trebui să prezinte un certificat oficial emis de autoritățile ucrainene care confirmă că nu sunt vizați de mobilizare. Calendar: anunț în iulie, aplicare din martie 2027 Reformele ar urma să fie anunțate în iulie, însă să intre în vigoare abia în martie 2027, odată cu expirarea actualei scheme de protecție temporară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit vice-ministrului polonez de interne Maciej Duszczyk, care coordonează politica de migrație, Polonia susține propunerea. Cine este afectat și cine nu Potrivit aceleiași surse, noile restricții: s-ar aplica ucrainenilor care solicită protecție temporară după intrarea în vigoare a noilor reguli; nu i-ar afecta pe cei aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază deja de protecție temporară în UE; ar viza atât bărbați, cât și femei. Context: legătura cu politica de mobilizare a Ucrainei Kyiv Post notează că Ucraina ar fi cerut aceste modificări la începutul lunii iunie, iar analiștii citați le descriu ca parte a unui efort de întărire a politicii de mobilizare. Demersul vine la mai puțin de un an după ce președintele Volodîmîr Zelenski a ridicat restricțiile de călătorie în străinătate pentru bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani, permițându-le să studieze și să lucreze peste hotare. În Polonia, autoritățile susțin că peste 121.000 de bărbați din această categorie de vârstă au intrat în țară în primele trei luni după schimbarea de politică, mulți continuând ulterior către Germania. În câteva săptămâni, aproximativ 50.000 de ucraineni au solicitat protecție temporară în Polonia, potrivit Rzeczpospolita. Dimensiunea schemei în UE Date Eurostat citate de Rzeczpospolita indică 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE, dintre care 1,2 milioane în Germania și aproximativ 960.000 în Polonia. Bărbații adulți reprezintă 26,6% din total, adică aproximativ 1,15 milioane de persoane. Dacă propunerea va fi adoptată în forma descrisă, impactul principal va fi operațional: accesul la protecția temporară pentru noii solicitanți ucraineni ar deveni dependent de un document emis de autoritățile de la Kiev, ceea ce poate schimba fluxurile de cereri și modul de verificare în statele membre începând cu 2027. [...]
Statele donatoare sunt pregătite să pună pe masă aproape 900 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, însă banii depind de „condițiile de pe teren” care să permită livrarea ajutorului , potrivit informațiilor transmise de Agerpres , care citează declarații ale Comisiei Europene . Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, a spus că va fi prezentată „prima tranșă”, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dar a subliniat că este nevoie de condiții care să permită ca sprijinul să ajungă efectiv la locuitorii din Gaza. La ce ar urma să fie folosiți banii Fondurile, care includ și sume deja promise pentru ajutorul destinat Gazei, ar urma să acopere lucrări și servicii de bază, în special: eliminarea dărâmăturilor rămase în urma ofensivei militare israeliene; refacerea serviciilor esențiale, precum accesul la apă și canalizare. Context: armistițiu, dar ajutor insuficient Deși în Gaza a intrat în vigoare un armistițiu în octombrie, după doi ani de război, violențele continuă, iar ajutorul umanitar rămâne insuficient, conform aceleiași surse. Comisarul european pentru situații de criză, Hadja Lahbib, a descris situația umanitară drept critică, afirmând că populația nu are „nici măcar strictul necesar pentru a supraviețui”, iar organizațiile neguvernamentale internaționale lucrează „în condiții imposibile”. Ce urmărește conferința de la Bruxelles Aproximativ 65 de delegații participă la conferința donatorilor de la Bruxelles, care are printre obiective și evaluarea reformelor întreprinse de Autoritatea Palestiniană . Autoritatea Palestiniană și Uniunea Europeană au convenit asupra unui program de reforme care vizează consolidarea Autorității Palestiniene în perspectiva soluției cu două state, susținută de UE. Potrivit unui comunicat al Uniunii, reformele includ îmbunătățirea funcționării sectoarelor bugetar și al cheltuielilor publice, combaterea corupției și întărirea guvernanței publice. [...]
Ucraina a deschis Clusterul 6 din negocierile de aderare la UE, un pas care mută discuția spre alinierea pe politici de comerț și apărare , cu implicații directe pentru modul în care Kievul își armonizează regulile și deciziile externe cu cele ale blocului comunitar, potrivit Kyiv Post . Clusterul 6, denumit „Relații externe”, a fost deschis marți, 14 iulie, iar confirmarea a venit public de la ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha și de la comisarul european pentru extindere Marta Kos, prin postări pe rețelele sociale. Publicația notează că momentul se aliniază calendarului indicat anterior de surse diplomatice, după ce Budapesta și-a retras veto-ul. Ce acoperă Clusterul 6 și de ce contează operațional Marta Kos a indicat că acest cluster include „securitate și apărare”, domeniu în care Ucraina ar fi „deosebit de puternică”. În logica negocierilor de aderare, deschiderea clusterului înseamnă intrarea într-o etapă în care Ucraina trebuie să își apropie legislația și politicile de standardele UE în două capitole: Capitolul 30 – Relații externe : politici comerciale ale UE, ajutor umanitar și dezvoltare; presupune aliniere la regulile UE privind comerțul, acordurile internaționale și asistența externă. Capitolul 31 – Politică externă, de securitate și apărare : aliniere la pozițiile UE, declarații, sancțiuni și restricții. Pentru mediul economic, miza este că alinierea pe Capitolul 30 atinge direct cadrul de politică comercială și modul în care Ucraina își calibrează acordurile și regulile în raport cu UE. Nivelul de aliniere invocat de Kiev și țintele de calendar Sybiha a precizat că Capitolul 31 intră în responsabilitatea ministerului de externe și a susținut că Ucraina a ajuns la „99% aliniere” a politicii externe cu cea a UE . El a mulțumit Comisiei Europene, Irlandei (care deține președinția rotativă a Consiliului UE) și altor state membre pentru sprijin. În iunie, Taras Kachka, vicepremier pentru integrare europeană și euro-atlantică, declara că se așteaptă ca toate clusterele de negociere să fie deschise până la mijlocul lunii iulie . Tot el a indicat ca obiectiv intern finalizarea tuturor reperelor până în 2027 , pentru ca Ucraina să fie pregătită să încheie un tratat de aderare, menționând că aderarea până în 2030 rămâne considerată realizabilă de Ucraina și de majoritatea statelor membre, condiționat de continuarea reformelor „în ritm”. Context: legătura cu agenda de apărare Deschiderea Clusterului 6 a venit la o zi după vizita președintelui Volodîmîr Zelenski la Paris, unde a fost anunțat sistemul anti-rachetă balistică „Freyja”, descris ca proiect comun cu Europa, cu un obiectiv de 12 luni pentru dezvoltarea unui sistem „accesibil” și produs în masă, capabil să protejeze Ucraina și, mai larg, continentul. [...]
Rusia ia în calcul redirecționarea exporturilor de cereale din Marea Azov , după ce Ucraina susține că a lovit noi nave rusești în zonă, ceea ce ridică riscuri operaționale pentru transport și logistică, potrivit Al Jazeera . Ministerul rus al Agriculturii a transmis că se pregătește să folosească „rute alternative de transport” și că ar putea redirecționa mărfurile „către alte moduri de transport”. Instituția a adăugat că situația din Marea Azov „nu va afecta aprovizionarea pieței interne cu alimente sau capacitățile de export” ale Rusiei. Atacuri raportate asupra navelor și escaladarea riscurilor pe rute maritime Comandantul militar ucrainean Robert Brovdi a afirmat, într-o postare pe Telegram, că atacuri cu drone au lovit peste noapte 11 nave rusești în Marea Azov: cinci tancuri petroliere, cinci nave de marfă vrac și un remorcher. El a mai spus că, în ultimele nouă zile, numărul total al navelor lovite ar fi ajuns la 116. Aceste informații nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. În acest context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina de „acte de terorism”, susținând că acțiunile depășesc „chiar și pirateria”. Efecte colaterale: lovituri asupra infrastructurii energetice și presiune pe piața combustibililor Materialul plasează atacurile din Marea Azov într-o intensificare mai largă a loviturilor ucrainene la distanță asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice rusești, pe fondul unei crize de combustibil în Rusia. Ministerul rus al Apărării a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 288 de drone ucrainene peste noapte, iar autoritățile ruse au raportat un rănit și pagube la case în mai multe sate din cauza resturilor căzute. Un atac ar fi provocat un incendiu la rafinăria Afipsky din regiunea Krasnodar, iar Ucraina ar fi lovit și o altă rafinărie în republica Bașkortostan, în orașul Salavat, potrivit guvernatorului Radiy Khabirov. Conform articolului, loviturile asupra rafinăriilor au contribuit la criza de combustibil, iar Moscova a ajuns să interzică unele exporturi de combustibil, pe fondul unei creșteri globale a prețurilor la energie. Ce urmează Dacă Rusia va muta volumele de export de pe rutele maritime din Marea Azov către rute alternative sau către transport terestru, schimbarea ar putea însemna costuri logistice mai mari și timpi de livrare diferiți, fără ca materialul să ofere deocamdată un calendar sau detalii despre rutele vizate. În paralel, continuarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rămâne un factor de presiune asupra pieței interne a combustibililor și asupra deciziilor de export ale Rusiei. [...]
Escaladarea din Hormuz împinge petrolul Brent spre 85 de dolari/baril , după ce Iranul a lovit două petroliere în apele Omanului, iar SUA au bombardat instalații militare iraniene, potrivit Biziday . Comandamentul militar american (CENTCOM) anunță că a încheiat marți dimineață un nou val de atacuri, desfășurat pe parcursul a aproximativ cinci ore, asupra unor instalații militare din Bandar Abbas, Bushehr, Chabahar, Jask, Konarak și insula Abu Musa. Țintele ar fi inclus sisteme de apărare de coastă, poziții de lansare pentru rachete și drone și alte obiective maritime, cu scopul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca nave comerciale. La scurt timp după începerea atacurilor americane, Emiratele Arabe Unite au anunțat că două petroliere sub pavilionul EAU au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în timp ce navigau prin apele teritoriale ale Omanului, în zona Strâmtorii Hormuz. Un marinar indian a murit, iar alte opt persoane au fost rănite (șase cetățeni indieni și doi ucraineni). Incendiile de la bord au fost stinse ulterior. Garda Revoluționară iraniană a confirmat lovirea a două petroliere „care au încălcat regulile”, fără să precizeze dacă este vorba despre aceleași nave. Reacția pieței: risc de aprovizionare și scumpire imediată Tensiunile au alimentat temerile privind aprovizionarea cu petrol, iar cotația Brent a urcat cu încă aproximativ 2%, până la aproape 85 de dolari pe baril (aprox. 390 lei), după ce în ziua precedentă consemnase cea mai mare creștere zilnică din ultimii șase ani. Nivelul este cel mai ridicat din ultima lună. Miza de reglementare: „taxă” pentru tranzit, contestată de IMO În paralel, președintele Donald Trump a anunțat reluarea blocadei navelor care se îndreaptă spre sau ies din porturile iraniene și a susținut că Strâmtoarea Hormuz va rămâne deschisă „cu sau fără Iran”. Totodată, a afirmat că Washingtonul ar intenționa să perceapă o taxă de 20% pentru navele care tranzitează strâmtoarea, ca acoperire a costurilor operațiunilor de securitate. Organizația Maritimă Internațională a reacționat, precizând că, potrivit dreptului internațional, tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână liber și nu poate fi supus unor taxe. Iranul a respins declarațiile lui Trump, iar ministrul de Externe Abbas Araqchi a spus că Teheranul va rămâne „pentru totdeauna” garantul securității strâmtorii. Extinderea confruntării: acuzații privind lovituri în Bahrain și drone navale americane Teheranul susține că a răspuns atacurilor americane prin lovituri cu rachete și drone asupra unor obiective militare americane din Bahrain, inclusiv sisteme radar, depozite de combustibil și facilități ale Flotei a Cincea a SUA. Autoritățile din Bahrain au confirmat doar activarea sirenelor de alertă și interceptarea unor atacuri aeriene, fără să confirme pagube sau victime. Înaintea acestui nou val de bombardamente, SUA au folosit pentru prima dată în luptă drone maritime de atac: trei drone autonome de suprafață Corsair, de aproximativ 7 metri lungime, au lovit duminică o instalație de întreținere a submarinelor și navelor militare din portul Bandar Abbas. CENTCOM a publicat imagini cu atacul pe platforma X, în postarea din 13 iulie 2026 . [...]
Ucraina spune că a lovit încă 11 nave rusești, ridicând la 116 totalul din ultimele nouă zile , într-o campanie care vizează în mod explicit logistica petrolieră și aprovizionarea Crimeei ocupate, potrivit Kyiv Post . Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (USF) au transmis că atacurile din noaptea de 14 iulie au vizat 11 nave rusești în Marea Azov. Comandantul USF, Robert „Madyar” Brovdi , a precizat că în acest ultim val ar fi fost lovite cinci petroliere, cinci nave de marfă vrac și un remorcher, în cadrul unei operațiuni denumite „MoLoChKa”. Ținta: „flota de alimentare” care susține exporturile de petrol și Crimeea Miza operațională, conform explicațiilor lui Brovdi, este blocarea unei „flote de alimentare” (nave mai mici care transportă încărcături către petroliere mari) pe care Rusia ar folosi-o ca parte a așa-numitei „flote din umbră” – rețeaua de nave utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Brovdi descrie aceste nave ca fiind tancuri cu pescaj mic, de circa 140 de metri lungime (aprox. 140 m) și cu o capacitate de încărcare de circa 7.000 de tone. Ele ar transporta petrol prin canalul Volga–Don și Marea Azov, din porturi și terminale rusești către petroliere mai mari care așteaptă în Marea Neagră. Publicația notează că, potrivit lui Brovdi, un petrolier mare ar fi alimentat, de regulă, prin livrări succesive făcute de 12 până la 15 astfel de nave mai mici, deoarece petrolierele cu pescaj mare nu pot intra în porturile puțin adânci. Efectul urmărit: limitarea combustibilului către Crimeea și presiune pe rute alternative În aceeași logică, Brovdi susține că avarierea acestor nave și a remorcherelor care le tractează ar reduce și livrările de benzină – descrisă ca „rară” – către Crimeea, prin apele înguste și puțin adânci ale Mării Azov. El a adăugat că rutele alternative de aprovizionare, pe șosea și cale ferată, ar fi „sub control de foc” ucrainean. Kyiv Post precizează că nu a putut verifica independent timpii sau locațiile din imaginile video publicate de partea ucraineană, care ar arăta atacuri cu drone asupra navelor. Context: dispută juridică și presiune europeană pe „ flota din umbră ” Kievul își apără atacurile asupra „flotei din umbră”, argumentând că veniturile din exporturile de petrol finanțează efortul de război al Kremlinului și, prin urmare, aceste nave reprezintă ținte militare legitime. Într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO), vicepremierul Oleksiy Kuleba a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar comite atacuri „teroriste” asupra transportului comercial, susținând că „flota din umbră” este esențială pentru menținerea războiului prin veniturile din exporturile de petrol. Kuleba a acuzat, la rândul său, Rusia că a atacat 59 de nave comerciale de la începutul invaziei la scară largă. Scrisoarea vine în condițiile în care țări europene își intensifică eforturile de a limita „flota din umbră”, estimată în material la aproximativ 1.500 de petroliere folosite pentru a eluda sancțiunile occidentale. [...]
