Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un incendiu a izbucnit în portul rusesc Ust-Luga după un atac masiv cu drone ucrainene, potrivit news.ro, care preia informații transmise de Reuters. Ust-Luga, la Marea Baltică, este un nod important pentru exporturile de petrol ale Rusiei.
În context, Ucraina a intensificat în ultimele săptămâni atacurile cu drone asupra rafinăriilor și rutelor de export rusești, cu obiectivul de a afecta economia de război a Rusiei. Reuters a relatat că porturile Ust-Luga și Primorsk, ambele în Golful Finlandei, au suspendat duminică exporturile de petrol și țiței după atacuri cu drone, dar au reluat încărcările luni.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat miercuri că incendiul din port a fost declanșat de un atac ucrainean cu drone asupra regiunii. Nu au fost raportate victime, însă amploarea pagubelor nu era cunoscută imediat.
O sursă care a vorbit sub condiția anonimatului a declarat pentru Reuters că terminalul a fost izolat și că rezervoarele erau în flăcări.
Potrivit Ministerului Apărării din Rusia, 389 de drone ucrainene au fost doborâte peste noapte pe teritoriul Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei. În relatarea Reuters sunt menționate și imagini video neconfirmate distribuite pe canale rusești de Telegram, care ar arăta flăcări ridicându-se în noapte.
Elementele esențiale din informațiile publicate:
Recomandate
Atacurile repetate cu drone ale Ucrainei reduc capacitatea de rafinare a Rusiei și cresc costurile logistice , pe fondul dificultății Moscovei de a-și acoperi cu apărare antiaeriană o infrastructură petrolieră întinsă pe un teritoriu uriaș, potrivit Adevărul , care citează o analiză Kyiv Independent. De la mijlocul lunii aprilie, Ucraina a lovit de patru ori terminalul petrolier din Tuapse (coasta rusă a Mării Negre), provocând incendii majore, opriri temporare ale activităților rafinăriei, poluarea unor porțiuni de coastă și intervenții de urgență prelungite. Atacurile au avut loc în pofida sistemelor active de apărare și a declarațiilor repetate ale autorităților ruse privind interceptarea dronelor. De ce apărarea antiaeriană se „diluează” pe un teritoriu prea mare Experții militari citați arată că amploarea infrastructurii petroliere ruse – rafinării, depozite și terminale răspândite pe suprafețe de sute de mii de kilometri pătrați – obligă Rusia să își disperseze mijloacele de apărare, ceea ce îi reduce eficiența. Justin Bronk, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite, spune că sistemul defensiv rus este proiectat să funcționeze prin suprapunerea mai multor straturi de apărare în aceeași zonă, iar dispersarea slăbește acest avantaj. „Există atât de multe potențiale ținte pe care Rusia trebuie să le apere.” Vulnerabilitatea rafinăriilor: puține drone pot produce pagube mari Analiza mai arată că infrastructura petrolieră este vulnerabilă chiar și la atacuri de mică amploare: rezervoarele și conductele nu sunt blindate sau întărite, iar produsele petroliere sunt extrem de inflamabile. În acest context, câteva drone care trec de apărare pot declanșa incendii și explozii cu efecte operaționale imediate. Bronk explică și presiunea tot mai mare asupra sistemelor Panțir (rază scurtă), folosite împotriva dronelor, inclusiv pe fondul unor probleme legate de stocurile de muniție. Ca urmare, Rusia ar fi nevoită să recurgă mai des la sisteme cu rază medie și lungă sau la elicoptere pentru interceptare, ceea ce poate contribui la „găuri” în apărare în jurul unor obiective precum Tuapse. Miza economică: exporturi, rafinare și „ flota fantomă ” din Marea Neagră Terminalul din Tuapse, în regiunea Krasnodar, este descris drept unul dintre cele mai importante centre de export petrolier ale Rusiei, procesând aproximativ 12 milioane de tone de petrol anual. Dmytro Zhmailo, director executiv al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, afirmă că portul și zona Novorossiisk sunt importante și pentru activitatea „flotei fantomă” de petroliere care operează în Marea Neagră. Zhmailo susține că Ucraina urmărește degradarea treptată a infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate, nu distrugerea completă într-un singur atac, și afirmă că aceste lovituri au afectat temporar aproximativ 10% din infrastructura rusă de export petrolier. Efectul în cifre: mai multe lovituri, rafinare la minimul din 2009 Date citate de Bloomberg indică faptul că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, cu cel puțin 21 de lovituri raportate asupra rafinăriilor, conductelor și activelor petroliere maritime. În consecință, capacitatea medie de rafinare a Rusiei ar fi scăzut la 4,69 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din decembrie 2009. Oficialii ucraineni recunosc că multe drone sunt interceptate, însă chiar și un număr mic de lovituri reușite poate opri rafinării, poate genera costuri ridicate de reparații și poate produce perturbări logistice semnificative. În evaluarea lui Bronk, pe fondul dificultăților Rusiei pe front și al problemelor de înlocuire a pierderilor, impactul economic și material al campaniei ucrainene de lovituri la distanță a devenit mai important decât anul trecut, agravând o situație care „nu evoluează deloc în favoarea lor”. [...]
Un atac cu peste 60 de drone a vizat portul petrolier Primorsk , un nod important pentru exporturile rusești la Marea Baltică, ridicând din nou riscul de întreruperi în logistica energetică a Rusiei, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc în noaptea de 2 spre 3 mai, în regiunea Leningrad (nord-vestul Rusiei), fiind descris drept una dintre cele mai mari incursiuni raportate în această provincie. Guvernatorul regional, Alexander Drozdenko, a spus inițial că au fost distruse 35 de drone, iar ulterior bilanțul a urcat la „peste 60” pe măsură ce atacul a continuat spre zori. Autoritățile ruse au indicat că ținta principală a fost portul comercial Primorsk. Drozdenko a susținut că incendiul provocat de atac a fost stins fără scurgeri de petrol, însă relatări locale și analiști OSINT (informații din surse deschise) sugerează că un terminal de încărcare a petrolului ar fi putut fi avariat. Aceiași analiști au mai indicat că incendiul ar putea reflecta și o lovire a unui sistem de apărare antiaeriană „Pantsir” care proteja instalația. Efecte operaționale: aeroportul Pulkovo, oprit câteva ore Pe fondul amenințării cu drone în regiune, aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a activat planurile de urgență „Carpet”, oprind toate sosirile și plecările pentru cel puțin cinci ore, conform informațiilor citate de publicație. Context: presiune pe infrastructura energetică și pe veniturile din export Ministerul rus al Apărării a afirmat că, peste noapte, forțele sale au interceptat în total 334 de drone în 16 regiuni. Kyiv Post plasează escaladarea în linia unei campanii ucrainene de degradare a logisticii energetice a Rusiei, menită să reducă veniturile Moscovei din exporturi. Publicația amintește că au mai fost vizate huburi de export la Marea Baltică, inclusiv terminalele Ust-Luga și Vysotsk, iar în aprilie Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovituri asupra mai multor rafinării și stații de pompare din interiorul Rusiei, considerate critice pentru lanțul de aprovizionare al armatei ruse. [...]
Reluarea „pe ascuns” a exporturilor prin Hormuz arată că piața petrolului încearcă să-și refacă, parțial, fluxurile , dar cu riscuri și costuri mai mari, pe fondul blocadei impuse de Iran asupra rutei strategice, potrivit Biziday , care citează informații publicate de Bloomberg. Potrivit unor oficiali familiarizați cu situația, compania saudită Aramco și grupul petrolier Adnoc din Emiratele Arabe Unite se numără printre operatorii care au continuat livrările de petrol „în secret” prin Strâmtoarea Hormuz , în ciuda restricțiilor. Aceleași surse arată că Adnoc a fost printre primele companii care au reluat exporturile de petrol, combustibil și gaze prin regiune, fiind urmată ulterior și de alte mari companii. De ce contează: aprovizionare parțială, dar la prețul unor riscuri mai mari Chiar dacă volumele transportate reprezintă doar o mică parte față de nivelurile de dinaintea conflictului din Orientul Mijlociu, operațiunea indică faptul că o parte din aprovizionarea globală cu țiței continuă să ajungă pe piețele internaționale, în pofida blocadei. În paralel, Iran și-a intensificat presiunile asupra traficului maritim din regiune și a capturat, vineri, o navă, la scurt timp după atacurile lansate de SUA asupra unor ținte iraniene. Costuri suplimentare și „nave invizibile” pe rută Din martie, de când Strâmtoarea Hormuz a fost închisă pentru mare parte din traficul comercial, criza de aprovizionare cu țiței s-a accentuat, iar companiile petroliere au fost nevoite să accepte riscuri mai mari și costuri suplimentare pentru a-și transporta încărcăturile. Oficialii citați mai arată că multe dintre navele care traversează zona operează cu transponderele dezactivate (sisteme de identificare și localizare), pentru a evita să fie detectate. [...]
Ucraina ar putea relua importurile de gaze via România după ce fluxurile au fost oprite de la 1 aprilie, pe fondul unei scăderi temporare a producției interne în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii de producție, potrivit Profit . Miza operațională este că Naftogaz , compania de stat ucraineană, ar urma să apeleze din nou la surse externe pentru a-și alimenta clienții, după „atacul masiv combinat” al Rusiei din 5 mai asupra instalațiilor de producție a gazelor, care a generat „probleme la alimentarea cu gaze”, conform declarațiilor conducerii companiei. În acest context, președintele consiliului de administrație al Naftogaz, Serhii Koretsky , citat de Interfax, a indicat că Ucraina va compensa reducerea producției proprii prin importuri, după modelul folosit și anul trecut. „Vom înlocui diminuarea temporară a producției proprii, ca și anul trecut, cu volume importate.” Ce volum a intrat anterior prin România Pentru acoperirea consumului intern, Ucraina a importat în iarna aceasta gaze via România, în medie de aproximativ 25 GWh/zi, notează publicația. Reluarea importurilor pe această rută ar indica o presiune suplimentară pe aprovizionarea externă a Ucrainei pe termen scurt, în condițiile în care refacerea infrastructurii afectate de bombardamente este prezentată ca un proces care necesită timp și măsuri de reconstrucție. [...]
Oprirea procesării la rafinăria Kirishi, care acoperă circa 7% din rafinarea Rusiei, ridică riscul de întreruperi pe lanțul intern de produse petroliere. Potrivit HotNews , unitatea Kirishinefteorgsintez (Kirishi) și-a suspendat marți activitatea după un atac cu drone ucrainene care a avariat instalații și a provocat un incendiu, conform unor surse din industrie citate de Reuters . Rafinăria este controlată de Surgutneftegaz , companie care nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează Reuters. Ce s-a întâmplat la Kirishi și ce se știe despre avarii Două surse din industrie au declarat pentru Reuters că trei dintre cele patru unități de distilare a țițeiului au fost avariate în atac. Potrivit acelorași surse, au fost afectate și „mai multe instalații secundare”, iar durata reparațiilor este dificil de estimat. Rafinăria se află la aproape 800 de kilometri de granița cu Ucraina. De ce contează: dimensiunea rafinăriei în sistemul rus Kirishi este una dintre marile rafinării ale Rusiei, cu o capacitate de 20 de milioane de tone metrice (aprox. 400.000 de barili pe zi). În ultimii ani, a procesat anual aproximativ 18 milioane de tone, ceea ce reprezintă circa 7% din volumul total de rafinare a petrolului din Rusia, potrivit datelor citate în material. Context: atacuri repetate în 2026 Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drojdenko, a declarat marți dimineață că a izbucnit un incendiu într-o zonă industrială din Kirishi. Rafinăria a fost ținta mai multor atacuri cu drone în acest an, inclusiv unul major la începutul acestei luni, conform informațiilor din articol. [...]
Scumpirea petrolului nu va reuși să relanseze economia Rusiei în 2026 , pe fondul sancțiunilor occidentale și al atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro , care citează Reuters. Unghiul de interes pentru companii și piețe: chiar și cu prețuri mai mari la țiței, constrângerile operaționale și de export reduc capacitatea Rusiei de a transforma veniturile energetice în creștere economică. Institutul TsMAKP, apropiat guvernului rus, și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0,5%–0,7% , de la 0,9%–1,3% estimat anterior. Motivele invocate sunt scăderea producției și a exporturilor de petrol , resursa-cheie a economiei ruse. Ajustarea vine în contextul în care o parte din piață se aștepta ca Rusia să profite de scumpirea petrolului, după conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz . În practică, exporturile sunt afectate de atacuri asupra porturilor și rafinăriilor , dar și de întreruperi ale transportului prin conducte , potrivit informațiilor citate. Semnale de slăbiciune deja vizibile în economie Economia Rusiei a înregistrat o contracție de 0,3% în primul trimestru , prima scădere trimestrială din 2023, ceea ce indică o deteriorare a activității economice. În acest context, președintele Vladimir Putin le-a cerut oficialilor să identifice soluții pentru relansare, în condițiile în care veniturile suplimentare din petrol nu acoperă integral problemele structurale. Efectul în buget: venituri în plus, dar insuficiente Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov , a declarat că bugetul a beneficiat de aproximativ 200 de miliarde de ruble din venituri suplimentare generate de scumpirea petrolului, însă acestea acoperă doar parțial deficitul din lunile anterioare. Per ansamblu, perspectiva rămâne fragilă: dependența de sectorul energetic, combinată cu presiunile externe și riscurile operaționale din lanțul de export, limitează capacitatea Rusiei de a valorifica pe deplin un preț mai ridicat al petrolului. [...]
