Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un incendiu a izbucnit în portul rusesc Ust-Luga după un atac masiv cu drone ucrainene, potrivit news.ro, care preia informații transmise de Reuters. Ust-Luga, la Marea Baltică, este un nod important pentru exporturile de petrol ale Rusiei.
În context, Ucraina a intensificat în ultimele săptămâni atacurile cu drone asupra rafinăriilor și rutelor de export rusești, cu obiectivul de a afecta economia de război a Rusiei. Reuters a relatat că porturile Ust-Luga și Primorsk, ambele în Golful Finlandei, au suspendat duminică exporturile de petrol și țiței după atacuri cu drone, dar au reluat încărcările luni.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat miercuri că incendiul din port a fost declanșat de un atac ucrainean cu drone asupra regiunii. Nu au fost raportate victime, însă amploarea pagubelor nu era cunoscută imediat.
O sursă care a vorbit sub condiția anonimatului a declarat pentru Reuters că terminalul a fost izolat și că rezervoarele erau în flăcări.
Potrivit Ministerului Apărării din Rusia, 389 de drone ucrainene au fost doborâte peste noapte pe teritoriul Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei. În relatarea Reuters sunt menționate și imagini video neconfirmate distribuite pe canale rusești de Telegram, care ar arăta flăcări ridicându-se în noapte.
Elementele esențiale din informațiile publicate:
Recomandate
Rusia a trimis două nave cu petrol și gaze către Cuba , pe fondul unei crize energetice în creștere pe insulă, potrivit The Moscow Times . Transporturile ar urma să reprezinte primele livrări de energie către Cuba din ultimele trei luni, într-un moment în care penuria de combustibil a alimentat întreruperi de curent pe scară largă și a afectat servicii de bază, pe fondul unei crize economice descrise drept una dintre cele mai grave din ultimele decenii. Conform articolului, livrările vin în contextul unei „blocade petroliere” impuse de Statele Unite, care a agravat dificultățile de aprovizionare ale Cubei. Prima navă menționată este Sea Horse , care arborează pavilionul Hong Kongului și despre care se crede că transportă aproximativ 27.000 de tone de gaz. Nava este așteptată să ajungă în Cuba în zilele următoare, după ce și-a schimbat cursul luna trecută. Informațiile despre Sea Horse au fost oferite Financial Times de Samir Madani, cofondator al companiei de informații maritime TankerTrackers. A doua navă este petrolierul rus Anatoli Kolodkin, care ar transporta între 725.000 și 728.000 de barili de petrol și ar urma să ajungă în Cuba la începutul lunii aprilie, potrivit aceleiași surse citate. Din perspectivă energetică, volumele indicate sugerează o intervenție punctuală pentru acoperirea deficitului imediat, nu o soluție structurală la problemele de aprovizionare ale Cubei, care depinde de importuri pentru alimentarea sistemului său energetic. Episodul are și o componentă politică. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că ar avea „onoarea de a cuceri Cuba”, în declarații făcute la Casa Albă. Trump a afirmat că ar putea „fie să o elibereze, fie să o cucerească” și a descris Cuba drept „o națiune foarte slăbită”, potrivit citatului redat în articol. A doua zi, Kremlinul a transmis că Moscova rămâne angajată să ajute autoritățile de la Havana. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Rusia este pregătită să ofere „toată asistența posibilă” și că subiectele sunt discutate cu partea cubaneză. Peskov a mai declarat că Moscova și Havana păstrează contacte la „nivel de experți și de lucru” în timpul crizei energetice, fără a oferi detalii despre un calendar mai amplu al livrărilor sau despre eventuale acorduri comerciale asociate. [...]
Prețul petrolului a scăzut cu 6% pe fondul semnalelor de detensionare în Orientul Mijlociu , potrivit The New York Times , după ce președintele american Donald Trump a indicat disponibilitatea pentru negocieri cu Iranul privind încheierea conflictului din regiune. Reacția piețelor a fost rapidă: cotațiile petrolului au coborât abrupt, iar bursele asiatice au înregistrat creșteri, investitorii mizând pe o posibilă stabilizare geopolitică. Declarațiile lui Trump, făcute marți , sugerează că discuțiile pentru oprirea războiului sunt în desfășurare și că Iranul ar fi deschis unui acord. În paralel, Statele Unite au transmis Teheranului un plan în 15 puncte pentru încheierea conflictului, semnalând un posibil cadru de negociere. Un alt element care a influențat piețele este poziția Iranului privind tranzitul maritim. Într-o scrisoare adresată unei organizații maritime a ONU, datată 22 martie, autoritățile iraniene au transmis că ar permite trecerea navelor care nu sunt asociate cu Statele Unite sau Israel prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol. Impactul asupra piețelor a fost imediat: prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 6%; bursele asiatice au crescut pe fondul optimismului; investitorii au redus temerile legate de întreruperi în aprovizionare. Evoluția arată cât de sensibilă este piața energetică la semnalele politice. Posibilitatea unui acord între SUA și Iran ar putea reduce riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare și ar stabiliza prețurile energiei pe termen scurt. Totuși, incertitudinile rămân ridicate, iar evoluțiile depind de progresul concret al negocierilor. [...]
Exportatorii americani de GNL au câștigat din criza din Iran , pe fondul reorientării accelerate a cumpărătorilor asiatici, potrivit Digi24 . Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile iraniene asupra unor instalații de gaze din Golful Persic au împins mai multe guverne din Asia să caute alternative la livrările tradiționale din Orientul Mijlociu, iar gazul natural lichefiat (GNL) din SUA a devenit o opțiune tot mai solicitată, deși mai scumpă și mai îndepărtată. Asia este regiunea cea mai expusă la riscurile de pe rutele maritime din zonă, iar perturbarea fluxurilor prin Ormuz a amplificat presiunea pe aprovizionare. În acest context, administrația Trump ar profita de problemele de pe piața globală pentru a crește exporturile de GNL, iar secretarul de stat pentru afaceri interne al SUA, Doug Burgum, a anunțat la Tokyo înțelegeri energetice de 57 de miliarde de dolari cu furnizori din Asia. Conform Washington Post , citat de Digi24, GNL-ul american fusese considerat mult timp prea scump și prea departe pentru a fi o alternativă viabilă pentru piețele asiatice. Situația s-a schimbat după ce Donald Trump a exercitat presiuni asupra unor guverne din regiune, inclusiv prin amenințări cu tarife comerciale, iar trendul s-a accelerat odată cu atacurile asupra infrastructurii de producție de GNL din Qatar. În condițiile în care capacitatea de export a companiilor americane, precum Cheniere și Venture Global, este limitată, cumpărătorii asiatici au plătit prețuri mai mari pentru redirecționarea unor transporturi către noii clienți, ceea ce a susținut creșterea valorii acțiunilor acestor firme, notează Digi24. În același material se menționează că directorii ambelor companii au făcut donații pentru susținerea lui Trump în campania electorală și că Cheniere a primit în februarie o scutire de taxe de 370 de milioane de dolari de la administrația Trump. Pentru Taiwan, miza este ridicată: insula depinde aproape integral de combustibil importat, inclusiv pentru industria tehnologică, iar anterior importa din Qatar o treime din necesarul de GNL și are cele mai mici rezerve de gaze naturale din Asia de Est, potrivit Digi24. Un oficial taiwanez, Kuan-ting Chen, a spus că prețurile mari sunt acceptate din motive de securitate, iar autoritățile de la Taipei au anunțat că vor crește importurile de GNL din SUA din iunie, printr-un contract cu Cheniere; ponderea importurilor din SUA ar urma să ajungă la 25% până în 2029, de la 10% în prezent. China, deși mare importator de GNL , a atenuat șocul prin creșterea producției interne și a importurilor din Rusia, în timp ce vecinii săi au avut opțiuni mai limitate, relatează Digi24. În paralel, Japonia și Coreea de Sud au semnat noi acorduri energetice cu SUA, iar Thailanda a cerut extinderea livrărilor din contractul existent cu Cheniere; în alte state din regiune, inclusiv Cambodgia și Laos, sute de stații de gaz au fost închise din cauza problemelor de aprovizionare și a fluctuațiilor de preț, iar Filipine și Thailanda au introdus măsuri de limitare a consumului pe fondul costurilor ridicate. Materialul subliniază totuși că firmele americane nu pot înlocui complet livrările din Qatar. Deși transporturile de GNL din SUA ajung mai greu în Asia decât cele din Golful Persic, rutele sunt considerate mai sigure, putând evita atât Strâmtoarea Ormuz, cât și Marea Chinei de Sud, zonă cu tensiuni militare. În acest context, Beijingul a încercat să capitalizeze politic situația, sugerând că „reunificarea” ar proteja Taiwanul de crize energetice, propunere respinsă de oficiali taiwanezi, potrivit Digi24. [...]
România va fi „într-o situaţie energetică total diferită” odată cu pornirea Neptun Deep , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile vicepremierului Tanczos Barna făcute marți seară, în contextul discuțiilor despre prețul electricității și structura producției interne. Tanczos Barna a susținut că, pe termen scurt, schimbarea este dificilă deoarece electricitatea este produsă în prezent inclusiv în centrale pe cărbune, iar costul ridicat al acestei producții influențează întregul „mix energetic” (combinația de surse din care se produce energia) și, implicit, prețurile din România. „O să fim într-o altă situaţie în momentul în care porneşte Neptun Deep, în momentul când pornesc marile centrale care sunt în construcţie acum şi se fac investiţii de miliarde de euro acolo. Vom fi într-o situaţie total diferită când reuşim să exportăm cantităţi mari de gaz“, a declarat vicepremierul Tanczos Barna. În același context, vicepremierul a afirmat că România va ajunge „cel mai mare producător de gaz din Europa”, iar după acel moment „lucrurile vor sta altfel”, fără a oferi însă un calendar sau estimări cantitative în intervenția redată. Separat, Tanczos Barna a comentat și tranziția către electricitate și mașini electrice, pe care a descris-o drept costisitoare și de durată. El a criticat ritmul țintei europene pentru 2035 și a spus că nu ar fi fost luate în calcul suficient „suportabilitatea” și nivelul de pregătire al industriei, potrivit News.ro, citată de Digi24. Vicepremierul a mai spus că industria din Germania și Franța „pierde viteză”, iar România este afectată deoarece furnizează piese și subansamble pentru industria auto, concluzionând că efectele sunt resimțite pe scară largă, „toată lumea este afectată”, în formularea sa. [...]
Comisia Europeană amână interdicția totală a importurilor de petrol rusesc , dar intenția rămâne, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Agenda legislativă actualizată a executivului comunitar arată că propunerea nu va mai fi prezentată la 15 aprilie, așa cum fusese planificat. Un oficial european a spus agenției Reuters că inițiativa nu a fost abandonată și va fi înaintată ulterior, amânarea fiind pusă pe seama „evoluțiilor geopolitice actuale”. Contextul invocat este războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a împins în sus prețul petrolului și a afectat parțial fluxurile din Golf, în urma închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz. Data de 15 aprilie fusese aleasă și pentru a evita suprapunerea cu alegerile legislative din Ungaria, programate pe 12 aprilie. Ungaria este dependentă de petrolul rusesc și, împreună cu Slovacia, se află într-o dispută cu Ucraina, pe care o acuză că menține blocat fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba, potrivit materialului citat. După invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a redus importurile energetice din Rusia și a decis deja sistarea importurilor de petrol rusesc transportat pe cale maritimă, însă a păstrat o excepție pentru livrările prin conducte, în condițiile în care Ungaria și Slovacia nu au ieșire la mare și au opțiuni mai limitate de aprovizionare. Propunerea Comisiei Europene ar urma să stabilească în legislația UE eliminarea completă a importurilor de petrol rusesc până cel târziu la finalul lui 2027, măsură care s-ar aplica inclusiv dacă sancțiunile europene impuse Rusiei după invazia în Ucraina ar fi ridicate. În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat luna aceasta că revenirea la energia rusească ar fi „o gafă strategică” care ar face Europa mai vulnerabilă. [...]
China limitează scumpirea benzinei și motorinei , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP, după creșterea abruptă a cotațiilor internaționale ale țițeiului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al perturbării traficului prin strâmtoarea Ormuz. Măsura anunțată luni vizează plafonarea creșterii maxime a prețurilor la carburanți pe piața internă, cu obiectivul de a reduce presiunea asupra consumatorilor și de a limita efectele economice ale scumpirilor la petrol. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor internaționale, a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și a garanta stabilitatea economică, precum și bunăstarea socială, au fost puse în aplicare măsuri temporare de reglementare a prețurilor interne ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul actual al mecanismului de stabilire a prețurilor”, a subliniat Comisia. Conform Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă, de la ultima ajustare a prețurilor în China, din 9 martie, „prețurile mondiale ale petrolului au crescut puternic” pe fondul intensificării conflictului. În acest context, autoritățile limitează scumpirile la aproximativ jumătate din nivelul care ar fi rezultat din mecanismul obișnuit de stabilire a prețurilor. Plafonul anunțat se aplică, în termeni de creștere maximă, astfel: benzină: maximum 1.160 de yuani (146 de euro) pe tonă; motorină: maximum 1.115 de yuani (140 de euro) pe tonă. Creșterea intră în vigoare în noaptea de luni spre marți, la miezul nopții, ora locală, adică la ora 18:00 în România. China este direct expusă la blocarea strâmtorii Ormuz, întrucât mai mult de jumătate din importurile sale de țiței transportate pe mare provin din Orientul Mijlociu și tranzitează în mare parte prin această rută, potrivit companiei de analiză Kpler. [...]
