Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Reluarea „pe ascuns” a exporturilor prin Hormuz arată că piața petrolului încearcă să-și refacă, parțial, fluxurile, dar cu riscuri și costuri mai mari, pe fondul blocadei impuse de Iran asupra rutei strategice, potrivit Biziday, care citează informații publicate de Bloomberg.
Potrivit unor oficiali familiarizați cu situația, compania saudită Aramco și grupul petrolier Adnoc din Emiratele Arabe Unite se numără printre operatorii care au continuat livrările de petrol „în secret” prin Strâmtoarea Hormuz, în ciuda restricțiilor. Aceleași surse arată că Adnoc a fost printre primele companii care au reluat exporturile de petrol, combustibil și gaze prin regiune, fiind urmată ulterior și de alte mari companii.
Chiar dacă volumele transportate reprezintă doar o mică parte față de nivelurile de dinaintea conflictului din Orientul Mijlociu, operațiunea indică faptul că o parte din aprovizionarea globală cu țiței continuă să ajungă pe piețele internaționale, în pofida blocadei.
În paralel, Iran și-a intensificat presiunile asupra traficului maritim din regiune și a capturat, vineri, o navă, la scurt timp după atacurile lansate de SUA asupra unor ținte iraniene.
Din martie, de când Strâmtoarea Hormuz a fost închisă pentru mare parte din traficul comercial, criza de aprovizionare cu țiței s-a accentuat, iar companiile petroliere au fost nevoite să accepte riscuri mai mari și costuri suplimentare pentru a-și transporta încărcăturile.
Oficialii citați mai arată că multe dintre navele care traversează zona operează cu transponderele dezactivate (sisteme de identificare și localizare), pentru a evita să fie detectate.
Recomandate
Prețul petrolului a sărit cu până la 7,5% după ce schimburile de focuri dintre SUA și Iran în Strâmtoarea Hormuz au reaprins riscul de întrerupere a livrărilor printr-un coridor care transportă circa o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel global, potrivit Al Jazeera . Contractele futures pentru Brent au urcat puternic într-o sesiune volatilă de joi, atingând un avans maxim de 7,5%, înainte să reducă din câștiguri la deschiderea piețelor asiatice de vineri. La ora 03:00 GMT, Brent era la 101,12 dolari/baril (aprox. 465 lei), sub vârful zilei de 103,70 dolari/baril (aprox. 477 lei). De ce contează: Hormuz, punct critic pentru fluxurile globale de energie Creșterea a venit după ce SUA și Iranul au schimbat focuri în strâmtoarea considerată un „gât de sticlă” pentru energia globală, în pofida armistițiului anunțat pe 7 aprilie. În astfel de episoade, piața tinde să includă rapid o „primă de risc” în preț, pe fondul temerilor că transporturile pot fi blocate sau întârziate. Potrivit sursei, transportul maritim prin strâmtoare este aproape paralizat încă de la finalul lunii februarie, din cauza riscului de atacuri asupra tancurilor petroliere care, în mod normal, mută o parte semnificativă din aprovizionarea energetică a lumii. Ce s-a întâmplat între SUA și Iran Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că a lansat lovituri asupra Iranului după ce trei distrugătoare americane cu rachete ghidate ar fi fost atacate în strâmtoare cu rachete iraniene, drone și ambarcațiuni mici. De cealaltă parte, cartierul general iranian Khatam al-Anbiya a acuzat SUA că ar fi încălcat încetarea focului prin atacarea unui petrolier iranian și a unei alte nave în apropierea căii navigabile. Aceeași structură militară iraniană a mai susținut că SUA ar fi vizat zone civile, inclusiv insula Qeshm. Președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat incidentul, afirmând că armistițiul rămâne în vigoare, în timp ce Press TV , televiziunea de stat iraniană, a spus că situația a revenit „la normal”. Context de piață: petrol mai scump și presiune pe burse Al Jazeera notează că prețurile Brent sunt cu aproximativ 40% peste nivelul de dinaintea războiului, pe fondul unui deficit estimat de 14,5 milioane de barili pe zi în producție. Tensiunile au afectat și apetitul pentru risc: bursele asiatice au deschis în scădere, cu Nikkei 225 (Japonia), KOSPI (Coreea de Sud) și Hang Seng (Hong Kong) în minus cu peste 1%. În SUA, indicele S&P 500 a coborât cu aproximativ 0,4% peste noapte, după ce atinsese un maxim istoric în ziua precedentă. [...]
Japonia își diversifică urgent aprovizionarea cu țiței și revine la petrolul rusesc , pe fondul perturbării fluxurilor energetice globale după închiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Digi24 . Tokyo urmează să primească primul transport de țiței rusesc de la declanșarea crizei din Orientul Mijlociu, într-o mișcare care arată cât de rapid pot forța șocurile de ofertă recalibrarea deciziilor de import. Japonia a suspendat în mare parte achizițiile de petrol rusesc după invazia Ucrainei din 2022, dar a continuat să cumpere ocazional, cel mai recent vara trecută. Acum, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Hormuz, guvernul japonez caută surse alternative pentru a limita riscurile de aprovizionare. Cum ajunge țițeiul rusesc în Japonia Rafinăria japoneză Taiyo Oil intenționează să primească încărcătura prin proiectul Sakhalin-2 din Extremul Orient al Rusiei, potrivit ziarului Mainichi, citat de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei. În acționariatul proiectului, Gazprom este acționar majoritar, iar casele de comerț japoneze Mitsui și Mitsubishi au participații minoritare. Conform aceleiași informații, transportul este programat să ajungă la un terminal din prefectura Ehime, în vestul Japoniei. Miza: derogarea SUA și dependența de Orientul Mijlociu Un element-cheie este cadrul de sancțiuni: o derogare acordată de SUA pentru vânzările de petrol din Sakhalin-2 (proiect care produce în principal gaz natural lichefiat) expiră în iunie. În martie, Japonia a transmis că va „lua în considerare” cumpărarea de țiței rusesc după emiterea acestei derogări. Presiunea pe securitatea energetică rămâne ridicată: Japonia a importat 94% din țițeiul său din Orientul Mijlociu în 2025, iar blocada Strâmtorii Hormuz a amplificat nevoia de rute și furnizori care ocolesc zona. În paralel, Japonia a luat măsuri pentru a crește importurile din Statele Unite și de la alți exportatori care evită Strâmtoarea Hormuz, potrivit informațiilor citate. Context regional: achiziții similare în Asia Pe fondul șocului global de aprovizionare, și alte state asiatice – Filipine, Indonezia și Coreea de Sud – au făcut achiziții de petrol și produse petroliere rusești, notează materialul. În plan diplomatic, Digi24 amintește că Japonia și Rusia nu au semnat un tratat de pace oficial după al Doilea Război Mondial, din cauza disputei teritoriale privind Insulele Kurile de Sud, revendicate de Japonia. [...]
România a fost în semestrul II din 2025 printre puținele state UE unde gazele s-au scumpit pentru companii , într-un context în care, la nivelul Uniunii, prețul mediu a scăzut cu 8,3% față de prima jumătate a anului, potrivit Agerpres , care citează date Eurostat . La nivelul UE, prețul mediu al gazelor pentru consumatorii non-casnici a coborât la 6,05 euro pentru 100 kWh în semestrul al doilea din 2025, de la 6,60 euro pentru 100 kWh în primul semestru (minus 8,3%), după un an de prețuri „echilibrate”, conform Eurostat. România, în minoritatea cu scumpiri Comparativ cu semestrul al doilea din 2024, prețurile au scăzut în majoritatea statelor membre. Cele mai mari ieftiniri au fost înregistrate în Cehia (minus 14,6%), Ungaria (minus 14,4%) și Grecia (minus 12,2%). În schimb, creșteri au fost raportate doar în patru țări din UE: Lituania: +6,5% Țările de Jos: +6,3% România: +3,4% Austria: +1,7% În alte patru state, prețurile au rămas relativ stabile, cu variații mici (de la +0,2% în Spania la -0,2% în Slovenia și Letonia), iar în Germania au rămas nemodificate. Unde au fost cele mai mari și cele mai mici prețuri Cele mai ridicate prețuri la gaze pentru consumatorii non-casnici au fost în Suedia (10,65 euro/100 kWh), Finlanda (8,63 euro/100 kWh) și Germania (7,13 euro/100 kWh). La polul opus, cele mai scăzute prețuri s-au înregistrat în Bulgaria (4,14 euro/100 kWh), Grecia (4,24 euro/100 kWh), Portugalia și Belgia (ambele cu 4,81 euro/100 kWh). Datele Eurostat se referă la consumatorii non-casnici cu un consum anual între 10.000 gigajouli (GJ) și 100.000 GJ. [...]
România a aprobat 30 de exporturi de motorină în plină „stare de criză” , deși piața internă este sub presiune din cauza scumpirilor și a riscurilor de aprovizionare, potrivit Libertatea . Deciziile au fost luate în intervalul 1 aprilie – 7 mai 2026, perioadă în care exporturile sunt condiționate de acorduri prealabile ale statului. Cererile au fost aprobate după ce operatorii economici au prezentat documente care, conform Ministerului Economiei, au respectat procedurile pentru emiterea acordurilor prealabile. Autorizațiile ar urma să fie acordate doar dacă exporturile nu afectează stocurile naționale destinate benzinăriilor sau depozitelor. Ce a aprobat statul și unde merge motorina Ministerul Economiei a transmis că, până la 7 mai, au fost analizate 31 de solicitări pentru export sau livrare intracomunitară de motorină: 30 de cereri au fost aprobate; 1 cerere era încă în analiză. Potrivit ministerului, acordurile emise se împart astfel: 11 acorduri pentru exporturi de motorină produsă în România către Republica Moldova, Bulgaria, Georgia și Ucraina ; 19 acorduri pentru reexporturi (motorină provenită din țări terțe, precum Arabia Saudită, Italia și Turcia ) către Ucraina, Serbia și Republica Moldova . Contextul de reglementare: exporturi permise, dar doar cu aviz Guvernul a declarat „ starea de criză ” pe piața locală a țițeiului și produselor petroliere pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026 , pe fondul creșterii prețurilor și al problemelor globale de aprovizionare, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. În acest interval, legislația românească condiționează exporturile de motorină și țiței de aprobări prealabile de la Ministerul Economiei și Ministerul Energiei . Libertatea notează că, potrivit datelor oficiale, România își asigură peste o treime din necesarul intern de motorină din importuri, ceea ce crește miza administrării stocurilor în perioade de volatilitate. Informația care lipsește: cantitățile Deși au fost aprobate acordurile, Ministerul Economiei nu a comunicat cantitățile exacte de motorină vizate de aceste exporturi, după solicitările jurnaliștilor, conform aceleiași surse. În lipsa volumelor, impactul concret asupra pieței interne (stocuri, disponibilitate, prețuri) nu poate fi evaluat din datele publice prezentate. [...]
Ucraina ar putea relua importurile de gaze via România după ce fluxurile au fost oprite de la 1 aprilie, pe fondul unei scăderi temporare a producției interne în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii de producție, potrivit Profit . Miza operațională este că Naftogaz , compania de stat ucraineană, ar urma să apeleze din nou la surse externe pentru a-și alimenta clienții, după „atacul masiv combinat” al Rusiei din 5 mai asupra instalațiilor de producție a gazelor, care a generat „probleme la alimentarea cu gaze”, conform declarațiilor conducerii companiei. În acest context, președintele consiliului de administrație al Naftogaz, Serhii Koretsky , citat de Interfax, a indicat că Ucraina va compensa reducerea producției proprii prin importuri, după modelul folosit și anul trecut. „Vom înlocui diminuarea temporară a producției proprii, ca și anul trecut, cu volume importate.” Ce volum a intrat anterior prin România Pentru acoperirea consumului intern, Ucraina a importat în iarna aceasta gaze via România, în medie de aproximativ 25 GWh/zi, notează publicația. Reluarea importurilor pe această rută ar indica o presiune suplimentară pe aprovizionarea externă a Ucrainei pe termen scurt, în condițiile în care refacerea infrastructurii afectate de bombardamente este prezentată ca un proces care necesită timp și măsuri de reconstrucție. [...]
Petrolul s-a ieftinit abrupt, iar piețele au trecut pe „risk-on” , după ce investitorii au pariat că un posibil acord SUA–Iran ar reduce riscurile de aprovizionare cu energie, potrivit Libertatea . Mișcarea a venit pe fondul unor informații potrivit cărora Washingtonul ar fi aproape de un acord cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pentru a pune capăt conflictului, relatează AFP, citând o informație publicată de Axios , pe baza declarațiilor a doi oficiali americani. Scăderea petrolului și a gazelor: semnal de detensionare a riscurilor Pe piața petrolului, corecția a fost puternică: Brent (referința globală): în scădere cu 10,8% la 98,04 dolari/baril West Texas Intermediate (SUA): în scădere cu 12,5% la 89,51 dolari/baril Și prețurile gazelor în Europa au coborât cu 11%, conform aceleiași surse. Efect în lanț: burse în creștere, dolar și randamente în scădere Scăderea energiei a susținut apetitul pentru risc pe piețele financiare. La Londra, indicele FTSE 100 a urcat cu 2,3% în jurul prânzului, iar în zona euro bursele de la Paris și Frankfurt au avansat cu aproximativ 3%. Strategul de investiții Neil Wilson (Saxo UK) a legat reacția de perspectiva unei detensionări care ar reduce presiunile inflaționiste, menționând și scăderi ale randamentelor obligațiunilor și ale dolarului american, pe fondul creșterii apetitului pentru risc. Ce ar conține acordul și care este calendarul Potrivit Axios, părțile ar fi aproape de un „memorandum de înțelegere” de o pagină, care ar urmări să pună capăt războiului și să stabilească un cadru pentru negocieri nucleare mai detaliate. Publicația americană mai notează că acordul ar presupune: un moratoriu al Iranului privind îmbogățirea uraniului; deblocarea de către SUA a unor miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate. Washingtonul ar aștepta un răspuns de la Teheran în următoarele 48 de ore, iar Axios precizează că „nimic nu a fost convenit încă”, deși ar fi cel mai apropiat moment de un acord de la începutul războiului. Alți indicatori menționați În același context de piață, euro a urcat la 1,1792 dolari (de la 1,1696), iar yenul s-a apreciat puternic față de dolar, pe fondul a ceea ce este considerată o intervenție a autorităților japoneze pentru susținerea monedei. Separat, în Asia, indicele Kospi din Seul a crescut cu peste 5%, trecând pentru prima dată de 7.000 de puncte, evoluție susținută de un salt de 14,4% al acțiunilor Samsung, care a dus capitalizarea companiei peste 1.000 de miliarde de dolari, pe fondul cererii pentru cipuri destinate inteligenței artificiale. [...]
