Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scumpirea petrolului nu va reuși să relanseze economia Rusiei în 2026, pe fondul sancțiunilor occidentale și al atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro, care citează Reuters. Unghiul de interes pentru companii și piețe: chiar și cu prețuri mai mari la țiței, constrângerile operaționale și de export reduc capacitatea Rusiei de a transforma veniturile energetice în creștere economică.
Institutul TsMAKP, apropiat guvernului rus, și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0,5%–0,7%, de la 0,9%–1,3% estimat anterior. Motivele invocate sunt scăderea producției și a exporturilor de petrol, resursa-cheie a economiei ruse.
Ajustarea vine în contextul în care o parte din piață se aștepta ca Rusia să profite de scumpirea petrolului, după conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. În practică, exporturile sunt afectate de atacuri asupra porturilor și rafinăriilor, dar și de întreruperi ale transportului prin conducte, potrivit informațiilor citate.
Economia Rusiei a înregistrat o contracție de 0,3% în primul trimestru, prima scădere trimestrială din 2023, ceea ce indică o deteriorare a activității economice.
În acest context, președintele Vladimir Putin le-a cerut oficialilor să identifice soluții pentru relansare, în condițiile în care veniturile suplimentare din petrol nu acoperă integral problemele structurale.
Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat că bugetul a beneficiat de aproximativ 200 de miliarde de ruble din venituri suplimentare generate de scumpirea petrolului, însă acestea acoperă doar parțial deficitul din lunile anterioare.
Per ansamblu, perspectiva rămâne fragilă: dependența de sectorul energetic, combinată cu presiunile externe și riscurile operaționale din lanțul de export, limitează capacitatea Rusiei de a valorifica pe deplin un preț mai ridicat al petrolului.
Recomandate
Rafinăriile rusești procesează mai puțin petrol, iar riscul de deficit intern revine în prim-plan , după ce atacurile ucrainene cu drone au lovit rafinării, depozite și conducte pe un areal extins, de la regiunea Leningrad până în Ural, potrivit Digi24 . Rafinarea petrolului în Rusia a coborât la 4,69 milioane de barili pe zi, conform Bloomberg, care citează datele OilX. Scăderea este de 12% față de anul trecut și de 18% față de 2021 (înainte de război), adică aproape 1 milion de barili pe zi. De ce contează: presiune pe piața internă a combustibililor Nivelul actual al încărcării rafinăriilor a ajuns sub cel din vârful crizei benzinei din toamna trecută, când rafinarea coborâse la 4,88 milioane de barili pe zi. Atunci, după o serie de raiduri, în Rusia a apărut un deficit de combustibil, iar în unele regiuni stațiile au revenit la distribuția pe cupoane; în paralel, prețurile de bursă ale benzinei au atins recorduri istorice. Ce a fost lovit: rafinării, conducte și porturi de export În aprilie, infrastructura petrolieră rusă a fost atacată de cel puțin 21 de ori, a calculat Bloomberg. Este un record de la începutul anului și unul dintre cele mai ridicate niveluri de la începutul războiului; au fost mai multe atacuri doar în noiembrie și decembrie 2025 (23, respectiv 26). Țintele menționate includ: cel puțin 9 rafinării , dintre care 5 și-au oprit complet sau parțial producția: „ Permnefteorgsintez ” (30 aprilie), rafinăria din Syzran (22 aprilie), rafinăria din Novokuybyshevsk (18 aprilie), rafinăria din Tuapse (16 aprilie) și „Norsi” (5 aprilie); rețeaua de conducte petroliere : cel puțin 5 atacuri pe lună asupra uneia dintre cele mai extinse rețele din lume, construită în perioada Războiului Rece; infrastructura maritimă : de șase ori au fost atacate obiective din zona porturilor din Marea Baltică, prin care se exportă „fiecare al doilea baril” destinat piețelor externe. Primorsk și Ust-Luga au oprit încărcarea petrolului în aprilie, apoi au reluat exporturile. Tot în aprilie, portul Novorossiysk a fost blocat, iar la finalul lunii a fost lovit portul Tuapse, descris ca hub de export pentru produsele petroliere ale „Rosneft”. Bloomberg mai notează că un petrolier a fost lovit de o dronă în aprilie, după trei nave lovite în martie. Ce urmează: efectul depinde de intensitatea atacurilor Rusia a fost nevoită să își reducă producția de petrol după atacurile de la sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie, însă ulterior producția și-a revenit, potrivit lui Serghei Vakulenko, cercetător principal la Centrul Carnegie pentru Eurasia, fost angajat în industria petrolului și gazelor. Vakulenko a declarat pentru The Wall Street Journal că atacurile asupra porturilor și rafinăriilor pot avea efect, dar ar fi nevoie de menținerea unei intensități foarte ridicate, simultan, asupra mai multor obiective cheie: „Dacă vor reuși să mențină fluxul de drone la același nivel ca în Ust-Luga și să-l extindă în Primorsk și Novorossiysk, vor putea provoca daune destul de semnificative. Dar totul depinde de câte drone au la dispoziție.” [...]
Japonia își diversifică urgent aprovizionarea cu țiței și revine la petrolul rusesc , pe fondul perturbării fluxurilor energetice globale după închiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Digi24 . Tokyo urmează să primească primul transport de țiței rusesc de la declanșarea crizei din Orientul Mijlociu, într-o mișcare care arată cât de rapid pot forța șocurile de ofertă recalibrarea deciziilor de import. Japonia a suspendat în mare parte achizițiile de petrol rusesc după invazia Ucrainei din 2022, dar a continuat să cumpere ocazional, cel mai recent vara trecută. Acum, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Hormuz, guvernul japonez caută surse alternative pentru a limita riscurile de aprovizionare. Cum ajunge țițeiul rusesc în Japonia Rafinăria japoneză Taiyo Oil intenționează să primească încărcătura prin proiectul Sakhalin-2 din Extremul Orient al Rusiei, potrivit ziarului Mainichi, citat de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei. În acționariatul proiectului, Gazprom este acționar majoritar, iar casele de comerț japoneze Mitsui și Mitsubishi au participații minoritare. Conform aceleiași informații, transportul este programat să ajungă la un terminal din prefectura Ehime, în vestul Japoniei. Miza: derogarea SUA și dependența de Orientul Mijlociu Un element-cheie este cadrul de sancțiuni: o derogare acordată de SUA pentru vânzările de petrol din Sakhalin-2 (proiect care produce în principal gaz natural lichefiat) expiră în iunie. În martie, Japonia a transmis că va „lua în considerare” cumpărarea de țiței rusesc după emiterea acestei derogări. Presiunea pe securitatea energetică rămâne ridicată: Japonia a importat 94% din țițeiul său din Orientul Mijlociu în 2025, iar blocada Strâmtorii Hormuz a amplificat nevoia de rute și furnizori care ocolesc zona. În paralel, Japonia a luat măsuri pentru a crește importurile din Statele Unite și de la alți exportatori care evită Strâmtoarea Hormuz, potrivit informațiilor citate. Context regional: achiziții similare în Asia Pe fondul șocului global de aprovizionare, și alte state asiatice – Filipine, Indonezia și Coreea de Sud – au făcut achiziții de petrol și produse petroliere rusești, notează materialul. În plan diplomatic, Digi24 amintește că Japonia și Rusia nu au semnat un tratat de pace oficial după al Doilea Război Mondial, din cauza disputei teritoriale privind Insulele Kurile de Sud, revendicate de Japonia. [...]
Atacurile repetate asupra terminalului petrolier Tuapse cresc riscul de întreruperi logistice și de mediu la Marea Neagră , după ce Ucraina a lovit din nou instalația, provocând un incendiu, potrivit Agerpres . Este a patra lovitură asupra rafinăriei/terminalului portuar din Tuapse în două săptămâni, la mai puțin de 24 de ore după stingerea flăcărilor de la atacul precedent. Autoritățile locale ruse au transmis pe Telegram că incendiul a izbucnit „în urma atacului cu drone” și că nu au fost raportate victime, iar serviciile de urgență intervin la fața locului. La operațiune participă 128 de persoane și 41 de autospeciale, inclusiv echipe ale Ministerului Situațiilor de Urgență din Rusia. Ce se știe despre pagube și funcționarea terminalului Informațiile despre avarii punctuale rămân parțial neconfirmate. Canalul ucrainean de Telegram Exilenova+ a susținut că atacul ar fi avariat un rezervor de stocare a combustibilului, însă această informație nu a fost confirmată de alte instituții media. Un alt canal, Kedr, a indicat că țițeiul este depozitat la terminalul maritim înainte de a fi transportat. Pe rețelele sociale au apărut relatări despre nori mari de fum negru deasupra orașului. Context: apărarea antiaeriană și frecvența atacurilor Ministerul Apărării din Rusia a anunțat vineri doborârea a 141 de drone ucrainene în opt regiuni și deasupra Mărilor Negre și Azov. În același timp, dpa notează că apărarea antiaeriană nu a reușit să oprească atacurile din Tuapse și amintește că loviturile anterioare au produs pagube serioase: majoritatea rezervoarelor ar fi ars, iar infrastructura de transfer a petrolului către nave ar fi fost avariată. Conform EFE, atacul de vineri este al patrulea de la mijlocul lunii aprilie, după cele din 16, 20 și 28 aprilie. Situația a determinat intervenția președintelui rus Vladimir Putin , care l-a trimis pe ministrul pentru situații de urgență, Aleksandr Kurenkov, în regiunea Krasnodar pentru a monitoriza situația. Impact de mediu: deversare de petrol și poluare locală Agerpres relatează că atacurile repetate au avariat instalația și au provocat o „deversare majoră de petrol” în Marea Neagră, întinsă pe o lungime de peste 10 kilometri, cu risc de a deveni o catastrofă ecologică. În oraș, situația de mediu s-ar fi deteriorat, inclusiv prin ploi contaminate cu petrol, concentrații mari de cenușă în aer și niveluri de xilen și benzen care depășesc de două până la trei ori limitele permise. Atacuri reciproce cu drone: Odesa și porturile ucrainene Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone în timpul nopții. Potrivit Reuters, în Odesa un apartament a fost distrus, iar acoperișul a luat foc într-o clădire cu 16 etaje; într-un alt bloc, incendiul a cuprins etajul 12. Două persoane au fost rănite, iar 25 de persoane, inclusiv doi copii, primesc sprijin psihologic, potrivit dpa. Autoritatea portuară maritimă din Ucraina a declarat că porturile din zona metropolitană Odesa și de pe Dunăre au fost atacate, cu daune la instalații de acostare și depozitare și incendii locale, ulterior ținute sub control. Porturile continuă să funcționeze, potrivit aceleiași autorități. Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că Rusia a lansat 210 vehicule aeriene fără pilot de diferite tipuri, începând de joi, ora locală 17:45, iar apărarea ucraineană ar fi doborât sau neutralizat 190 până vineri, ora locală 8:00. Au fost raportate 20 de impacturi în 14 locuri și căderi de fragmente în zece locuri. În regiunea rusă Belgorod, guvernatorul Viaceslav Gladkov a declarat că doi adolescenți, de 18 și 15 ani, au murit după ce o dronă a lovit motocicleta pe care se aflau. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz lovește direct securitatea energetică a Asiei-Pacific , iar Japonia avertizează că efectele asupra aprovizionării cu petrol sunt „enorme”, pe fondul întreruperilor de pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru hidrocarburi, potrivit Agerpres . Premierul japonez Sanae Takaichi a declarat, în timpul unei vizite în Australia, că „închiderea efectivă” a Strâmtorii Ormuz are consecințe majore pentru Indo-Pacific. Ea a spus că Japonia și Australia vor rămâne în „strânsă comunicare” pentru a răspunde cu „simțul de urgență necesar”. De ce contează: o rută critică pentru hidrocarburi, cu destinație preponderent asiatică Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru comerțul global cu energie: prin această rută trece „o cincime din producția mondială de hidrocarburi în timp de pace”, iar blocarea este în vigoare din februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, aproximativ 80% din hidrocarburile transportate pe această rută maritimă au ca destinație țări asiatice, ceea ce amplifică vulnerabilitatea regiunii la șocuri de aprovizionare. Răspunsul Japoniei și Australiei: autonomie și reziliență în energie Japonia și Australia vor să își consolideze „autonomia și rezistența” pentru a-și garanta aprovizionarea cu energie, a afirmat Takaichi. În acest context, relația energetică bilaterală este deja importantă: Australia este principalul furnizor de gaz natural lichefiat (GNL) al Japoniei, iar din Japonia provine 7% din motorina utilizată în Australia. Cei doi parteneri au publicat și declarații pentru consolidarea legăturilor în economie, apărare și minerale critice, într-un demers mai larg de reducere a vulnerabilităților la șocuri externe. Context geopolitic: reducerea dependenței de China În paralel, Japonia și Australia încearcă să își reducă dependența de China. Australia a invocat resursele sale de minerale critice, iar guvernul japonez și-a exprimat intenția de a asigura o aprovizionare stabilă cu aceste materiale. Premierul australian Anthony Albanese a legat explicit aceste măsuri de lecțiile crizei curente, afirmând că pentru australieni ele ar însemna să fie „mai puțin vulnerabili la șocuri globale” precum cele generate de conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
OPEC+ a decis o creștere „voluntară” a producției cu 188.000 de barili pe zi, dar efectul imediat asupra pieței rămâne limitat de blocarea Strâmtorii Ormuz , care împiedică exportul unei părți din țițeiul din Golful Persic, potrivit Economica . În acest context, anunțul are mai degrabă rol de semnal de stabilizare decât de creștere efectivă a ofertei disponibile. Decizia a fost comunicată la finalul unei videoconferințe de duminică și se adaugă unei majorări anunțate în aprilie, de 206.000 de barili pe zi, pe care alianța o leagă de „angajamentul față de stabilitatea pieței”. De ce creșterea e „teoretică” și ce blochează oferta Publicația notează că majorarea anunțată este, „astăzi”, doar teoretică, deoarece producătorii din Golful Persic nu pot exporta o parte din țiței din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, pe fondul conflictului nerezolvat dintre Iran și Statele Unite. Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru piața globală: prin ea trec 20% din exporturile mondiale de țiței, iar problemele de tranzit au contribuit la scăderea producției cumulate a țărilor OPEC cu 27,5% în martie, pe fondul războiului din Iran și al tensiunilor din zonă. Cine a luat decizia și ce urmează La reuniune au participat șapte producători: Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Algeria (membre OPEC), alături de Rusia, Oman și Kazahstan. În comunicatul comun, grupul arată că va continua să monitorizeze condițiile pieței pentru a sprijini stabilitatea. Următoarea reuniune a celor șapte este programată pe 7 iunie, când va avea loc și o întâlnire a Comitetului Ministerial Comun de Monitorizare (JMMS) al OPEC+. Context: ieșirea EAU și presiunea pe prețuri Aceasta este a treia creștere consecutivă a producției de petrol din acest an, anunțată la două zile după retragerea Emiratelor Arabe Unite (EAU) din OPEC și din alianță. La cele două reuniuni anterioare s-au convenit creșteri de câte 206.000 de barili pe zi. În paralel, prețurile țițeiului au urcat „zilele trecute” la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul lipsei unui acord între Iran și SUA pentru a pune capăt războiului. În acest cadru, unii analiști se tem că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea reduceri ale aprovizionării cu petrol și produse rafinate (precum kerosenul), cu potențial de a reaprinde inflația în economiile industrializate. În interiorul OPEC, doar câțiva membri – în principal Arabia Saudită – sunt indicați ca având capacitate disponibilă pentru a crește producția. EAU, aflate de ani de zile în dispută cu Arabia Saudită privind cotele, speră să își majoreze producția de la 3,4 milioane de barili pe zi la aproximativ 5 milioane de barili pe zi, după stabilizarea situației din Golf. Publicația mai notează că economia EAU devine tot mai puțin dependentă de veniturile din petrol. [...]
Un scenariu de petrol la peste 120 dolari/baril în 2027 ar însemna presiune directă pe inflație și costuri în România , într-un context în care piața rămâne „ruptă în două” între prognoze care merg de la scădere spre 60–76 dolari și estimări de urcare spre 124 dolari, potrivit unei analize citate de Antena 3 . Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, pornește de la o prognoză Trading Economics care indică un posibil salt al cotației spre 110 dolari/baril în trimestrul al doilea din 2026, urmat de 116 dolari în T3 2026, 120 dolari în T4 2026 și 124 dolari în T1 2027. În interpretarea sa, nu ar fi vorba doar despre o estimare „tehnică”, ci despre un semnal că energia revine în centrul tensiunilor geopolitice, pe fondul riscurilor din Orientul Mijlociu și al blocajelor logistice. Piața: estimări divergente, aceeași vulnerabilitate pentru importatori În același timp, analiza arată că există și scenarii semnificativ mai jos: instituții precum Energy Information Administration ar anticipa o scădere spre 76 dolari/baril în 2027, iar J.P. Morgan ar vedea prețuri în jur de 60 de dolari. Chisăliță descrie această diferență ca fiind „esența” pieței petrolului: un echilibru fragil între forțe opuse, în care petrolul scump nu mai este o excepție, ci un scenariu plauzibil. Potrivit analizei, dacă scenariul de peste 120 dolari/baril s-ar materializa, motorul nu ar fi o cerere „explozivă”, ci o ofertă constrânsă de conflicte și perturbări. În acest cadru, „petrolul scump” ar fi mai degrabă un indicator de risc decât de creștere economică. Ce ar însemna pentru România: inflație, costuri industriale, efecte în lanț Chisăliță susține că Europa rămâne „marele vulnerabil”, iar pentru România implicațiile ar fi „directe și incomode”, prin: inflație persistentă, alimentată de energie și transport; presiune pe costurile industriale; risc de stagnare în sectoarele cu consum mare de energie. Efectele nu ar fi lineare, ci s-ar transmite în lanț, „de la combustibil la alimente”, în special în economiile dependente de importuri energetice, mai arată analiza. Geopolitica, variabila care poate domina prețul În concluzie, Chisăliță mută accentul de la nivelul exact al prețului la factorul determinant: scenariul geopolitic. El argumentează că piața petrolului nu mai este influențată doar de economie, ci tot mai mult de conflicte și incertitudine, iar costul final este suportat de consumatori, fie state, fie populație. [...]
