Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Scumpirea petrolului nu va reuși să relanseze economia Rusiei în 2026, pe fondul sancțiunilor occidentale și al atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro, care citează Reuters. Unghiul de interes pentru companii și piețe: chiar și cu prețuri mai mari la țiței, constrângerile operaționale și de export reduc capacitatea Rusiei de a transforma veniturile energetice în creștere economică.
Institutul TsMAKP, apropiat guvernului rus, și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0,5%–0,7%, de la 0,9%–1,3% estimat anterior. Motivele invocate sunt scăderea producției și a exporturilor de petrol, resursa-cheie a economiei ruse.
Ajustarea vine în contextul în care o parte din piață se aștepta ca Rusia să profite de scumpirea petrolului, după conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. În practică, exporturile sunt afectate de atacuri asupra porturilor și rafinăriilor, dar și de întreruperi ale transportului prin conducte, potrivit informațiilor citate.
Economia Rusiei a înregistrat o contracție de 0,3% în primul trimestru, prima scădere trimestrială din 2023, ceea ce indică o deteriorare a activității economice.
În acest context, președintele Vladimir Putin le-a cerut oficialilor să identifice soluții pentru relansare, în condițiile în care veniturile suplimentare din petrol nu acoperă integral problemele structurale.
Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat că bugetul a beneficiat de aproximativ 200 de miliarde de ruble din venituri suplimentare generate de scumpirea petrolului, însă acestea acoperă doar parțial deficitul din lunile anterioare.
Per ansamblu, perspectiva rămâne fragilă: dependența de sectorul energetic, combinată cu presiunile externe și riscurile operaționale din lanțul de export, limitează capacitatea Rusiei de a valorifica pe deplin un preț mai ridicat al petrolului.
Recomandate
Creșterea exporturilor rusești de țiței este tot mai mult un efect al avariilor din rafinare, nu o alegere economică , pe fondul loviturilor cu drone care au redus capacitatea internă și au alimentat o criză de carburanți, potrivit unei analize Kyiv Post . La Forumul Economic de Est (EEF) din Vladivostok, Vladimir Putin a susținut că, la prețuri ridicate, exportul de țiței este mai profitabil decât procesarea internă. El a indicat un nivel de circa 95 de dolari pe baril pentru Brent, iar publicația notează că, pe acest punct, afirmația este în linii mari corectă: Brent se tranzacționa în jurul acestui prag în ziua declarațiilor. De ce „profitabilitatea” nu explică singură exporturile mai mari Analiza arată însă că explicația Kremlinului este incompletă. Prețurile mari la țiței nu fac automat rafinarea neatractivă: marjele de rafinare pentru benzină și motorină în Europa sunt, de asemenea, ridicate. În plus, Rusia are un mecanism de subvenții de stat menit să încurajeze companiile să aprovizioneze piața internă atunci când exporturile devin mai tentante. Elementul care schimbă ecuația, potrivit aceleiași surse, este reducerea capacității de rafinare din Rusia în urma loviturilor cu drone atribuite Ucrainei, ceea ce împinge în sus exporturile de țiței „și din lipsă de alternative”, nu doar din calcul comercial. Criza de carburanți: producție sub cerere și importuri în creștere Kyiv Post indică o deteriorare a echilibrului intern: până la final de august, producția de benzină ar fi coborât la aproximativ 80.000 de tone pe zi, față de o cerere estimată la 115.000 de tone pe zi, adică suficient pentru circa 70% din consum. Pentru a acoperi deficitul, Rusia ar fi fost nevoită să importe mai mult combustibil. Importurile din Belarus și Asia, împreună cu restricții la export, au îmbunătățit aprovizionarea pe termen scurt, dar fără să acopere integral cererea, potrivit analizei. Semnal politic: Putin evită un „nu” la întrebarea despre penurii recurente În Vladivostok, Putin a încercat să transmită că reparațiile la rafinării avansează rapid, afirmând că ar mai fi rămas „circa 10%” din lucrările de restaurare. Totuși, când a fost întrebat direct dacă rușii ar trebui să se obișnuiască cu penurii sistematice de carburanți, nu a oferit un răspuns tranșant, mutând discuția spre nevoia de întărire a apărării antiaeriene și spre lovituri de retaliere. În același schimb, Putin a admis că Moscova a subestimat vulnerabilitatea infrastructurii energetice: „Am presupus că acestea erau facilități pur civile și nu puteau fi ținte ale niciunui fel de atacuri, chiar și în timpul unui conflict armat. Dar, în această privință, ne-am înșelat.” De ce contează pentru piața energetică Unghiul economic al analizei este că loviturile asupra rafinăriilor schimbă „matematica” petrolului rusesc: o parte mai mare din țiței ajunge la export nu pentru că rafinarea ar fi devenit brusc nerentabilă, ci pentru că procesarea internă este constrânsă de avarii și reparații, în timp ce piața internă rămâne tensionată și dependentă de importuri și măsuri administrative (restricții la export). [...]
Kremlinul testează o reluare a gazului rusesc spre Germania printr-un canal politic fără putere de decizie , potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Pregătirile vizează o întâlnire anul viitor între principalul emisar economic al lui Vladimir Putin și conducerea partidului german de extremă dreapta AfD, cu tema reluării livrărilor de gaze către cea mai mare economie a Europei. Discuțiile pentru o reuniune programată chiar în martie ar evidenția relațiile strânse dintre Moscova și AfD, partid care, deși nu este la guvernare, se bucură de cea mai mare popularitate în rândul alegătorilor germani, conform aceleiași relatări. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev (consilier apropiat al lui Putin și șef al fondului suveran de investiții al Rusiei) și copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla. Miza economică: revenirea la un flux energetic care a fost dominant înainte de 2022 Înainte de sancțiunile impuse după invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022, Rusia furniza Germaniei peste o treime din importurile de țiței și mai mult de jumătate din necesarul de gaze naturale, potrivit informațiilor citate. O eventuală reluare a importurilor ar avea implicații directe asupra costurilor energiei și asupra industriei germane, însă scenariul este condiționat politic. Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă s-ar agrea în prealabil un cadru de pace între Rusia și Ucraina. Organizatorii ar fi sperat să reunească AfD, Rusia și Statele Unite, iar ca posibile locații sunt menționate Israelul, Emiratele Arabe Unite sau India. Nord Stream, din nou pe agendă, dar cu obstacole majore Potrivit sursei, organizatorii ar fi dorit ca reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner să participe la reuniunea privind gazele, în care s-ar fi analizat redeschiderea gazoductelor Nord Stream . Totuși, Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Germania a depus eforturi mari pentru a-și reveni după oprirea conductelor submarine Nord Stream, dintre care unele au fost scoase din funcțiune în urma exploziilor din septembrie 2022. De ce contează: semnal politic cu potențial de a reaprinde disputa energetică în UE Chiar dacă o astfel de întâlnire ar avea „valoare simbolică”, întrucât AfD nu se află la guvernare, pregătirile scot în evidență fragilitatea sistemului politic german, în contextul presiunii puse pe „cordonul sanitar” al partidelor tradiționale față de extrema dreaptă. AfD a câștigat recent alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și urmează un nou test electoral în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, land prin care intră în Germania conductele Nord Stream. Camera de Comerț Americană de la Moscova a salutat inițiativa, numind-o „un pas pozitiv și oportun”, iar președintele AmCham Rusia, Robert Agee, a spus: „Implicarea Germaniei, în calitate de economie europeană cheie, poate crea o platformă mai amplă pentru discutarea unor probleme semnificative atât pentru aceste țări, cât și pentru restul lumii.” Opoziție internă și externă: „Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia” Reluarea livrărilor de gaze rusești sau repunerea în funcțiune a Nord Stream ar provoca opoziție puternică în Germania și în rândul aliaților, în special în Europa de Est, potrivit relatării. Michael Kellner, deputat al Verzilor, a declarat: „Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia.” El a adăugat că repetarea crizei energetice „ne-a costat 50 de miliarde de euro” și a numit o eventuală revenire „un act de trădare”, susținând că „Putin folosește AfD în propriul interes”. Roderich Kiesewetter, deputat CDU, a avertizat că redeschiderea Nord Stream „ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, afirmând că Rusia folosește energia „ca armă hibridă”. Ce urmează În acest stadiu, este vorba despre pregătiri pentru o întâlnire și despre condiționări politice (un cadru de pace Rusia–Ucraina), nu despre o decizie de reluare a importurilor. Chiar și în scenariul în care discuțiile ar avea loc, capacitatea AfD de a influența concret politica energetică a Germaniei rămâne limitată cât timp partidul nu este la guvernare. [...]
Ungaria blochează o rezervă comună de combustibil cu Ucraina, amplificând incertitudinea de reglementare pentru proiectele energetice regionale , potrivit Adevărul . Premierul ungar Peter Magyar a spus că Budapesta nu va participa nici la inițiativa „Carpathian 8” și nici la crearea unei rezerve strategice comune de combustibil, deși Naftogaz și Mol Nyrt semnaseră un memorandum pe această temă. Decizia vine după ce Naftogaz a anunțat semnarea, împreună cu Mol Nyrt, a unui memorandum privind o rezervă strategică de combustibil pentru Ucraina, document parafat în cadrul summitului „Carpathian 8” de la Bukovel (vestul Ucrainei). În parlament, Magyar a respins explicit proiectul: „Nu va exista nicio rezervă de combustibil, nici la granița ungaro-ucraineană, nici altundeva.” Dispută guvern–companie: cine decide în proiectele transfrontaliere Premierul a acuzat conducerea Mol că a negociat fără acordul guvernului, care deține 25% din companie. Potrivit lui Magyar, președintele consiliului de administrație și directorul general al Mol, Zsolt Hernádi, ar fi purtat discuțiile fără mandat guvernamental, lucru pe care l-a calificat drept „inacceptabil”. Mol a reacționat printr-un comunicat în care a susținut că înțelegerea cu Naftogaz este „preliminară”, cu rol de explorare, și că în această etapă nu ar fi fost necesară implicarea guvernului în activitatea pregătitoare. Reacția Kievului și efectul asupra „Carpathian 8” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a criticat poziția Budapestei, spunând că Ucraina este „surprinsă” de declarațiile „fără temei” și cu „tentă confruntațională”. El a afirmat că politizarea unei cooperări de afaceri „pragmatice” nu produce rezultate bune: „Atunci când politicul se amestecă în relații pragmatice de afaceri, nu iese nimic bun.” Inițiativa „Carpathian 8”, lansată de Ucraina pe 18 septembrie, urmărește intensificarea cooperării economice, de infrastructură și energetică în regiunea carpatică. Deși formatul fusese gândit pentru opt state (Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Austria și Serbia), documentul de înființare a fost semnat în final de șapte țări, după retragerea Ungariei. [...]
Un atac cu drone a lovit o rafinărie din Moscova, amplificând riscul de noi perturbări pe piața carburanților din Rusia , într-un moment în care infrastructura energetică a devenit țintă recurentă în război. Potrivit HotNews , autoritățile ruse au raportat cel puțin doi morți și avarierea unei instalații de pe teritoriul rafinăriei de petrol din capitală, în ultima zi a alegerilor parlamentare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a susținut că peste 1.600 de drone au fost interceptate și doborâte la nivel național, dintre care 450 ar fi vizat direct regiunea capitalei, informație relatată de The Guardian . El a acuzat Kievul că ar fi încercat să interfereze cu procesul electoral de trei zile, „strict controlat”, menit să consolideze dominația politică a președintelui Vladimir Putin. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrey Vorobyov, a declarat că două persoane au fost ucise în două locații diferite. Tot el a spus că prăbușirea unei drone a declanșat un incendiu puternic într-un bloc de locuințe cu 21 de etaje, ceea ce a dus la evacuarea de urgență a peste 400 de persoane. Ucraina nu a comentat oficial atacurile, iar ambele părți afirmă în mod repetat că nu vizează intenționat civilii. De ce contează pentru petrol și gaze: presiune pe rafinare și pe aprovizionarea internă Atacurile vin pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone pe rază lungă, care, potrivit materialului, au vizat în ultimele luni infrastructura energetică a Rusiei pentru a lovi veniturile folosite de Kremlin la finanțarea războiului, aflat în al cincilea an. HotNews notează că atacuri anterioare au scos deja din funcțiune o parte importantă din capacitatea de rafinare a Rusiei, cu efecte directe în piața internă: penurii de carburant; scumpiri; cozi lungi la benzinării în numeroase regiuni ale țării. Context politic și semnalul contradictoriu privind „nețintirea” energiei Noul val de atacuri are loc la câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, declarase luni că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu-și mai vizeze reciproc instalațiile energetice, potrivit sursei. Pe plan intern, scrutinul parlamentar a început vineri și este primul organizat în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Conform articolului, doar partidele care îl susțin pe Putin și campania militară a Kremlinului au fost înregistrate, iar votarea a fost organizată inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. În acest context, atacul asupra unei rafinării din capitală adaugă o dimensiune operațională sensibilă: vulnerabilitatea infrastructurii energetice într-un moment în care autoritățile încearcă să proiecteze control și stabilitate. [...]
Deficitul la carburanți rafinați s-a adâncit, iar România plătește tot mai mult pe importuri , deși are infrastructură petrolieră și capacități de rafinare, potrivit Euronews . Pe fondul unui deficit de capacitate de rafinare în Europa și al indisponibilității temporare a unor rafinării locale, efectul se vede atât în balanța comercială, cât și în prețurile de la pompă. Față de anul trecut, benzina este mai scumpă cu aproape 32%, iar motorina cu aproximativ 37%, arată publicația. În termeni practici, un plin de 50 de litri ajunge la aproape 500 de lei pentru benzină și la aproximativ 540 de lei pentru motorină, ceea ce înseamnă circa 119 lei în plus, respectiv 145 de lei în plus față de aceeași perioadă a anului trecut. De ce importurile apasă pe economie În primele șase luni ale anului, România a importat țiței și produse petroliere cu peste 2,5 miliarde de euro mai mult decât a exportat, în creștere de la 1,8 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare schimbare este la produsele rafinate (benzină, motorină și kerosen): dacă anul trecut România era pe plus la această categorie, anul acesta situația s-a inversat, ajungând la un deficit de peste 590 de milioane de euro. Potrivit Euronews, deteriorarea este de aproape un miliard de euro într-un singur an. Capacitate există „pe hârtie”, dar nu a fost disponibilă România are capacități importante de rafinare, menționate de Euronews astfel: aproximativ cinci milioane de tone pe an la Petromidia , 4,5 milioane la Petrobrazi și până la 2,7 milioane la Petrotel. Totuși, o parte din capacitate nu a fost disponibilă: Petrotel a fost oprită din octombrie anul trecut, iar Petromidia și Vega au intrat într-o revizie de aproximativ 20 de zile. În paralel, piața europeană a produselor rafinate s-a înăsprit, pe fondul lipsei de rafinării, ceea ce ridică costurile de aprovizionare pentru țările care trebuie să cumpere benzină și motorină ca produse finite. Ce intră în prețul de la pompă și ce urmează Euronews notează că prețul la pompă este influențat de cotațiile internaționale ale țițeiului, cursul valutar și prețurile produselor finite pe piața europeană. La acestea se adaugă fiscalitatea, pe care Dumitru Chisaliță, președintele Asociației Energia inteligentă, o descrie drept ridicată în România. „Perioada sfârșitului de an, cel mai probabil, prețurile, într-un caz fericit, vor rămâne undeva unde le găsim acum sau cu o ușoară scădere, dar există și un scenariu în care ele vor continua să crească.” La nivel de aprovizionare, printre furnizorii importanți de benzină și motorină sunt Turcia și Arabia Saudită, iar România ajunge să plătească nu doar materia primă, ci și rafinarea în alte state, transportul și costuri suplimentare asociate riscurilor geopolitice. [...]
Saudi Aramco oprește temporar livrările de țiței către cel puțin doi clienți europeni , după atacul cu drone asupra conductei Est–Vest , o întrerupere care obligă rafinăriile să caute rapid alternative și riscă să pună presiune pe prețurile energiei în Europa, potrivit The Jerusalem Post , care citează Bloomberg. Compania saudită le-a transmis celor doi clienți că nu vor primi transporturi de țiței luna viitoare, deși, în mod obișnuit, livrările sunt făcute lunar în baza unor acorduri pe termen lung. Persoane familiarizate cu situația au declarat pentru Bloomberg că alocările nu vor fi onorate în perioada următoare. Saudi Aramco nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. Ce a declanșat întreruperea: atacul asupra conductei Est–Vest Arabia Saudită a oprit săptămâna trecută conducta Est–Vest după ce instalația a fost țintită de drone. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de The Jerusalem Post, conducta ar urma să reia parțial operațiunile în câteva zile și să revină la capacitate maximă în șase săptămâni. În timp ce surse din industria petrolieră și de securitate au indicat anterior că două stații de pompare au fost avariate, o analiză Reuters a imaginilor satelitare a identificat pagube la trei stații, informație confirmată ulterior într-un material Reuters menționat de publicație. Impact operațional în Europa: rafinăriile caută țiței de înlocuire Rafinăriile europene care cumpără țiței saudit primesc, de regulă, transporturile prin portul mediteranean Sidi Kerir din Egipt, conectat la Marea Roșie prin infrastructură de conducte. Întreruperea livrărilor a determinat deja unii clienți să caute surse alternative. Un exemplu este grupul polonez Orlen SA, care a lansat „mai mult de 10” licitații începând de vineri pentru a securiza transporturi de înlocuire, potrivit articolului. De ce contează: presiune pe o piață deja tensionată Țările europene membre OECD au importat în iunie 577.000 de barili pe zi de țiței saudit, conform raportului lunar „Oil Market Report” al Agenției Internaționale pentru Energie, citat de The Jerusalem Post. Conducta Est–Vest este importantă și pentru că oferă Arabiei Saudite o rută alternativă la Strâmtoarea Hormuz, reducând dependența de acest punct maritim îngust prin care trece o parte semnificativă a livrărilor globale de energie. Publicația avertizează că orice scădere suplimentară a exporturilor saudite ar putea amplifica presiunile într-o piață energetică globală deja „încordată”, cu potențial de scumpire a carburanților, creștere a riscurilor inflaționiste și volatilitate mai mare pe piețele financiare. [...]
