Știri din categoria Infrastructură

România, exemplu regional la ritmul autostrăzilor - Diferențe majore față de Bulgaria și Ungaria

12 februarie 2026, 08:55

Harta autostrăzilor din România, evidențiind rețeaua de drumuri recent inaugurate.

România a inaugurat peste 560 km de autostradă în cinci ani și devine reper regional, în timp ce Bulgaria și Ungaria își regândesc strategiile de finanțare, arată o amplă analiză publicată de HotNews.ro, în cadrul proiectului european PULSE, cu contribuții din Bulgaria și Ungaria.

La final de 2025, România a ajuns la 1.416,3 km de autostrăzi și drumuri expres, iar 2026 se anunță un an record, cu alți aproximativ 250 km promiși pentru inaugurare. Doar în ultimii cinci ani au fost deschiși peste 560 km, un salt semnificativ pentru o țară care, până în 2004, inaugurase foarte puține tronsoane noi. Motorul acestei accelerări a fost reprezentat de fondurile europene și, mai recent, de PNRR.

Situația comparativă la final de 2025:

Țara	Suprafață (kmp)	Km autostradă	Km/1.000 kmp
Ungaria	93.030	~2.000	21,5
Bulgaria	111.000	875	7,88
România	238.400	1.416	5,94

Deși ritmul României este acum alert, raportat la suprafață rămâne cea mai slab acoperită din regiune. Totuși, diferența față de vecini începe să se reducă.

În Bulgaria, boomul construcțiilor dintre 2010 și 2017 s-a bazat tot pe bani europeni. Ulterior, schimbarea schemei de finanțare pentru autostrada Hemus și controversele legate de atribuirea lucrărilor au blocat proiecte majore. În ultimii șapte ani au fost deschiși doar 15 km din această autostradă, iar instabilitatea politică – nouă runde de alegeri în cinci ani – a frânat investițiile. Pentru 2026 și 2027 nu există obiective clare de inaugurare.

În Ungaria, extinderea rapidă după aderarea la UE a dus rețeaua la aproape 2.000 km. Însă, din 2022, Budapesta a concesionat 1.237 km către compania MKIF, pe 35 de ani, mutând accentul de pe finanțarea europeană pe un model de administrare privată pe termen lung. O analiză a publicației maghiare HVG arată că plățile de concesiune cresc semnificativ cheltuielile bugetare pentru autostrăzi.

Interesant este că firme bulgare de construcții activează acum în România, invocând plățile la timp și stabilitatea contractelor. În paralel, România mizează pe noi instrumente europene pentru a finanța autostrăzile A7 și A8, parte din planul de a construi circa 1.000 km până în 2030.

Concluzia partenerilor din proiectul PULSE este clară: fără fonduri europene, niciuna dintre cele trei țări nu ar fi avut același ritm de dezvoltare, însă strategiile politice și stabilitatea guvernamentală fac diferența în ultimii ani.

Tag-uri:fonduri europene autostrazi pnrr infrastructura rutiera bulgaria romania ungaria

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăhotnews.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Autostrada A7 va transforma economia Moldovei, aducând oportunități noi.

Infrastructură09 feb. 2026

Autostrada A7, văzută ca „o minune” pentru Moldova – antreprenorii așteaptă un boom economic

Autostrada A7, care urmează să lege Bucureștiul de Pașcani până la finalul lui 2026, este privită de antreprenorii locali drept un catalizator economic major pentru Moldova, susține Lucian Grecu, proprietarul hotelului Unirea din Iași . Într-un interviu acordat Ziarului Financiar , omul de afaceri afirmă că proiectul, susținut activ de el în ultimii șapte-opt ani prin diverse asociații, va genera un val de oportunități economice și turistice în întreaga regiune. „Este o minune care în sfârșit se întâmplă. Va aduce mai mulți turiști, dar și alte afaceri vor beneficia. Vom simți o creștere generală a bunăstării”, a spus Lucian Grecu, care este activ și în domeniul imobiliar. Datele oficiale arată însă o ușoară scădere a numărului de turiști în Iași în 2024, de la 402.000 în 2023, la 367.000. Totuși, Grecu este optimist că autostrada A7 va inversa această tendință . În prezent, în Iași există 91 de unități de cazare, dintre care 31 sunt hoteluri, ceea ce creează o capacitate considerabilă de absorbție pentru un eventual flux crescut de turiști. Autostrada va permite legături mai rapide și previzibile cu Bucureștiul și cu celelalte regiuni ale țării, reducând timpul de tranzit pentru persoane, dar și pentru mărfuri. Lucian Grecu subliniază și importanța conexiunilor suplimentare de la Pașcani spre Iași , care vor asigura legătura efectivă cu autostrada pentru cel mai important centru urban al Moldovei. De asemenea, el atrage atenția că și autostrada A8, aflată în plan, va completa rețeaua de infrastructură modernă din estul României, sporind potențialul de export și de atragere de investiții. Potențialele efecte economice ale autostrăzii A7: Domeniu Impact estimat Turism Creșterea numărului de vizitatori Transport marfă Reducerea costurilor și a timpului Imobiliare Aprecierea valorii terenurilor Investiții străine Acces mai facil, atragere de capital Exporturi Facilitarea legăturilor externe În concluzie, autostrada A7 este văzută nu doar ca o lucrare de infrastructură, ci ca un mijloc de dezvoltare regională , cu beneficii tangibile pentru antreprenori, locuitori și investitori. Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile locale și centrale vor reuși să capitalizeze pe această oportunitate, prin politici coerente de atragere a turismului și a investițiilor. [...]

Dominic Fritz discutând despre investițiile din Timișoara pe o stradă urbană.

Infrastructură20 ian. 2026

Timișoara a investit de 5 ori mai mult sub Dominic Fritz - Priorități pe infrastructură, educație și sănătate

Timișoara a investit peste 500 de milioane de euro în ultimii cinci ani, de cinci ori mai mult decât în perioada anterioară , potrivit unei postări pe LinkedIn . Aceste investiții au fost realizate de la începutul mandatului actualului primar, Dominic Fritz, și provin atât din fonduri europene, cât și din taxe locale. Obiectivul principal a fost asigurarea unui echilibru între funcționarea zilnică a orașului și investițiile care generează valoare pe termen mediu și lung. Strategia de investiții a permis Timișoarei să se concentreze pe infrastructura urbană, transportul public, educație, sănătate, cultură, facilități sportive, eficiență energetică și utilități publice. Aceste proiecte sunt concepute pentru a avea un impact care crește în timp. Anul 2025 a fost al doilea cel mai puternic an din punct de vedere al investițiilor, cu 580 de milioane de lei (peste 100 de milioane de euro) direcționați către proiecte active. Dominic Fritz subliniază că succesul acestor inițiative nu este rezultatul eforturilor individuale, ci al echipelor puternice din Primăria Timișoara care lucrează pentru a îndeplini nevoile cetățenilor. El a declarat că orașul nu va încetini ritmul investițiilor în 2026. „Acesta nu este despre credit individual, ci despre echipe puternice în Primărie care livrează ceea ce contează cel mai mult pentru oamenii din Timișoara.” Criticii subliniază, totuși, că investițiile ar trebui să conducă la venituri mai mari și taxe mai mici în viitor, printr-un model de afaceri autosustenabil. Ei avertizează că, fără un model de finanțare durabil la nivel municipal, fondurile europene ar putea să nu fie suficiente pe termen lung. Gabriel Almajan , arhitect șef al Primăriei Municipiului Timișoara, a exprimat optimismul său cu privire la creșterea orașului, subliniind importanța coerenței acțiunilor și a viziunii pentru succesul viitor. El a evidențiat, de asemenea, rolul regional important pe care Timișoara îl poate avea în contextul unei reforme administrative viitoare. [...]

Protest pe șosea, participanți în haine de protecție, vreme mohorâtă.

Infrastructură12 feb. 2026

Contract de 930 de milioane de euro suspendat la Cluj - Firmă din Bosnia reclamă folosirea frauduloasă a identității ei

Un contract de peste 930 milioane de euro pentru centura Clujului a fost suspendat , după ce o firmă din Bosnia a reclamat că a fost inclusă fraudulos în asocierea câștigătoare, potrivit unei investigații publicate de Europa Liberă România . Este vorba despre tronsonul II al centurii metropolitane (23 km din totalul de 42 km), adjudecat în 2025 de compania românească Dimex 2000, lider al unei asocieri în care figura și firma bosniacă Integral Inženjering . Problema: compania din Bosnia susține că nu a participat la licitație și nu a mandatat pe nimeni să o reprezinte , deși documentele depuse ar conține acorduri notariale și împuterniciri în numele său. Integral afirmă că a refuzat explicit asocierea în octombrie 2024, dar că identitatea i-ar fi fost folosită pe baza unor documente falsificate. A sesizat DNA , Parchetul General și Parchetul European, iar în Bosnia a fost deschisă o anchetă penală pentru fals și uz de fals. Miza este uriașă: experiența Integral în execuția de tuneluri ar fi permis îndeplinirea criteriilor tehnice ale licitației, deși avea doar 1% din contract. Primăria Cluj-Napoca susține că a respectat toate procedurile legale, că documentele au fost autentificate de un notar din Bulgaria și că oferta a fost verificată inclusiv de ANAP. Viceprimarul Dan Tarcea afirmă că autoritatea contractantă nu are „pârghia” de a verifica autenticitatea fiecărei împuterniciri dacă documentele sunt legalizate. De cealaltă parte, Dimex respinge acuzațiile și spune că persoana care a semnat pentru Integral avea dreptul legal să o facă, conform verificărilor notariale. Compania afirmă că deține documentele în original și că are capacitatea de a finaliza proiectul. Situația s-a complicat după ce Primăria a arătat că Integral figurează și în alte patru licitații majore din România, cu o valoare cumulată de aproximativ 3 miliarde de euro. Firma bosniacă neagă că ar fi autorizat participarea și la aceste proceduri. Pe 30 ianuarie 2026, municipalitatea a suspendat contractul. Primarul Emil Boc a dat un termen de zece zile pentru clarificarea disputei, altfel se analizează rezilierea și reluarea licitației. Asociația Pro Infrastructură cere ca proiectul să fie preluat de CNAIR sau CNIR , avertizând că, dacă acuzațiile se confirmă, cazul ar putea reprezenta un posibil furt de identitate corporativă fără precedent. Ancheta penală este în desfășurare, iar viitorul unuia dintre cele mai mari proiecte de infrastructură urbană din România rămâne incert. [...]

Harta detaliată a autostrăzilor din România, evidențiind stadiul proiectelor.

Infrastructură11 feb. 2026

Recomandăm: „CineConstruieste.ro” - site-ul oferă o hartă detaliată a autostrăzilor și o bază de date a constructorilor și facilitează urmărirea progresului lucrărilor și a licitațiilor din România

Tocmai ce am descoperit CineConstruieste.ro , site care oferă o privire detaliată asupra proiectelor de infrastructură din România , incluzând autostrăzi, drumuri publice și alte proiecte strategice. Această platformă interactivă funcționează ca un „watchdog” al infrastructurii, oferind informații clare și accesibile despre stadiul proiectelor și valorile contractuale. Funcționalități și Utilitate Unul dintre elementele centrale ale platformei este „ Harta autostrăzilor din România ”, care permite utilizatorilor să vizualizeze rapid proiectele majore precum A0 - Centura Bucureștiului, A7 (Ploiești - Siret), A8 (Autostrada Unirii) și A3 (Autostrada Transilvania). Fiecare segment este clar marcat și corelat cu stadiul real al proiectului, oferind o imagine de ansamblu asupra progresului lucrărilor. Platforma permite filtrarea proiectelor în funcție de stadiul lor: licitație, execuție sau blocaj. Această funcționalitate este extrem de utilă pentru cei care doresc să urmărească evoluția proiectelor și să înțeleagă motivele întârzierilor. Componenta Financiară și Licitații Un alt aspect important al platformei este componenta financiară. Pentru fiecare proiect sunt afișate valorile estimate ale contractelor , atât în euro, cât și în lei. Valoarea cumulată a proiectelor din baza de date depășește zeci de miliarde de euro, oferind o perspectivă asupra dimensiunii investițiilor în infrastructură. Platforma include și o bază de date a licitațiilor care acoperă nu doar autostrăzi, ci și drumuri expres, infrastructură energetică și construcții publice sau sportive. Detaliile disponibile includ autoritatea contractantă, tipul procedurii, codurile CPV și informații despre contestații, un aspect esențial pentru înțelegerea întârzierilor proiectelor. Informații despre Constructori Secțiunea dedicată constructorilor oferă informații despre companiile active pe piața românească, corelându-le cu proiectele în derulare, performanța din teren și istoricul contractual. Aceasta nu se limitează doar la numele mari, ci include o imagine de ansamblu asupra pieței de construcții din România. „Nu vorbim doar despre un site informativ, ci despre o platformă destul de interesantă ce reușește să centralizeze date într-un mod transparent, într-un domeniu notoriu pentru lipsa de claritate.” Pe scurt: CineConstruieste.ro reprezintă un instrument valoros pentru oricine este interesat de infrastructura din România, oferind acces la informații detaliate și actualizate despre proiectele în desfășurare. Platforma este completată de o pagină de Facebook oficială, unde utilizatorii pot urmări noutățile și evoluțiile din domeniu. [...]

Vapor de marfă navigând pe Dunăre, în contextul dezvoltării infrastructurii fluviale.

Infrastructură10 feb. 2026

Două oferte depuse pentru Fast Danube 2 – proiectul care promite navigabilitate extinsă pe Dunăre și dezvoltare economică în regiune

Au fost depuse două oferte pentru licitația proiectului Fast Danube 2, investiție de 170 de milioane de euro, care vizează îmbunătățirea navigabilității sectorului româno-bulgar al Dunării , informează Digi24 . Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a precizat că proiectul va permite extinderea sezonului de navigație de la 280 la 340 de zile pe an, contribuind astfel la o creștere estimată de 20% a volumului de mărfuri transportate pe fluviu. Proiectul se desfășoară pe un sector de aproximativ 470 km din Dunăre și are ca obiectiv strategic creșterea capacității de transport fluvial, cu impact direct asupra economiei regionale și conectivității logistice dintre România și Bulgaria. Printre lucrările prevăzute se numără: 110 km de șenal navigabil dragat construcția a 9 epiuri și 4 chevroane stabilizarea a 5,45 km de mal realizarea unei insule artificiale Aceste intervenții tehnice sunt menite să reducă blocajele și perioadele în care traficul naval este imposibil sau limitat din cauza nivelului scăzut al apei, fenomen care afectează constant acest sector al fluviului. Ministrul a mai anunțat că urmează faza de evaluare a ofertelor, iar semnarea contractului este estimată să aibă loc până cel târziu în iulie 2026. În opinia sa, Fast Danube 2 este „un semnal clar că piața răspunde pozitiv la investițiile în infrastructura navală”, fiind totodată o parte importantă din strategia de transformare a Dunării într-o axă logistică europeană funcțională pe tot parcursul anului. [...]

Unitatea 1 Cernavodă, în proces de retehnologizare pentru modernizare.

Infrastructură09 feb. 2026

Concelex câștigă contractul de 49,8 mil. euro la Cernavodă - lucrări T1 2026–final 2027

Concelex a câștigat un contract de 49,8 mil. euro pentru retehnologizarea Unității 1 Cernavodă , potrivit Ziarul Financiar . Compania de construcții controlată de Daniel Pițurlea a fost desemnată de Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) pentru realizarea unor facilități tehnice și clădiri administrative din cadrul proiectului derulat de Nuclearelectrica. Lucrările ar urma să înceapă în trimestrul I din 2026 și să fie finalizate până la sfârșitul lui 2027. Contractul vizează livrarea unui pachet de construcții și infrastructură necesare organizării și funcționării șantierului și a activităților conexe, într-un proiect de modernizare care are rolul de a prelungi durata de viață operațională a Unității 1. Conform informațiilor publicate, pachetul include clădiri operaționale și administrative, zone logistice, o stație de transformare, servicii de organizare de șantier, drumuri și facilități de control al accesului. Sunt prevăzute și rezervoare de apă pentru stingerea incendiilor cu stații de pompare, relocări de rețele de utilități și cabluri, instalații pentru monitorizarea apei subterane, precum și amenajarea circuitelor interne pentru personal, echipamente și materiale. În paralel, Concelex va implementa rețele complete de utilități și sisteme de securitate și supraveghere. Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă este estimată la 1,9 miliarde euro, iar contractul câștigat de Concelex se înscrie în seria de achiziții și lucrări pregătitoare necesare pentru derularea proiectului. Ziarul Financiar mai notează că KHNP a fost selectată în 2023 drept contractant de inginerie, procurare și construcții (EPC) pentru finalizarea primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, la Cernavodă, iar Concelex deține certificări CNCAN pentru activități de construcții, fabricație și aprovizionare în domeniul nuclear. În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 1,26 miliarde lei și avea aproximativ 1.000 de angajați, cu peste 300 de șantiere active. [...]