Știri
Știri din categoria Infrastructură
România a inaugurat peste 560 km de autostradă în cinci ani și devine reper regional, în timp ce Bulgaria și Ungaria își regândesc strategiile de finanțare, arată o amplă analiză publicată de HotNews.ro, în cadrul proiectului european PULSE, cu contribuții din Bulgaria și Ungaria.
La final de 2025, România a ajuns la 1.416,3 km de autostrăzi și drumuri expres, iar 2026 se anunță un an record, cu alți aproximativ 250 km promiși pentru inaugurare. Doar în ultimii cinci ani au fost deschiși peste 560 km, un salt semnificativ pentru o țară care, până în 2004, inaugurase foarte puține tronsoane noi. Motorul acestei accelerări a fost reprezentat de fondurile europene și, mai recent, de PNRR.
Situația comparativă la final de 2025:
| Țara | Suprafață (kmp) | Km autostradă | Km/1.000 kmp |
|---|---|---|---|
| Ungaria | 93.030 | ~2.000 | 21,5 |
| Bulgaria | 111.000 | 875 | 7,88 |
| România | 238.400 | 1.416 | 5,94 |
Deși ritmul României este acum alert, raportat la suprafață rămâne cea mai slab acoperită din regiune. Totuși, diferența față de vecini începe să se reducă.
În Bulgaria, boomul construcțiilor dintre 2010 și 2017 s-a bazat tot pe bani europeni. Ulterior, schimbarea schemei de finanțare pentru autostrada Hemus și controversele legate de atribuirea lucrărilor au blocat proiecte majore. În ultimii șapte ani au fost deschiși doar 15 km din această autostradă, iar instabilitatea politică – nouă runde de alegeri în cinci ani – a frânat investițiile. Pentru 2026 și 2027 nu există obiective clare de inaugurare.
În Ungaria, extinderea rapidă după aderarea la UE a dus rețeaua la aproape 2.000 km. Însă, din 2022, Budapesta a concesionat 1.237 km către compania MKIF, pe 35 de ani, mutând accentul de pe finanțarea europeană pe un model de administrare privată pe termen lung. O analiză a publicației maghiare HVG arată că plățile de concesiune cresc semnificativ cheltuielile bugetare pentru autostrăzi.
Interesant este că firme bulgare de construcții activează acum în România, invocând plățile la timp și stabilitatea contractelor. În paralel, România mizează pe noi instrumente europene pentru a finanța autostrăzile A7 și A8, parte din planul de a construi circa 1.000 km până în 2030.
Concluzia partenerilor din proiectul PULSE este clară: fără fonduri europene, niciuna dintre cele trei țări nu ar fi avut același ritm de dezvoltare, însă strategiile politice și stabilitatea guvernamentală fac diferența în ultimii ani.
Recomandate
Patronatele din construcții avertizează că piața se apropie de un blocaj major , pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanțare și al lipsei de predictibilitate în derularea investițiilor, potrivit Economedia . Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții (ARACO) susține că amânarea deciziilor politice ar amplifica „acut” costurile economico-sociale. În comunicatul transmis prin Agerpres, ARACO descrie o deteriorare a activității din sector: proiecte suspendate sau amânate, plăți întârziate și o încetinire vizibilă a șantierelor, cu risc de efect în lanț asupra economiei. Asociația amintește și ponderea sectorului în economie, arătând că în 2025 construcțiile au reprezentat 8-9% din PIB, „cea mai ridicată pondere din UE”. „Piaţa construcţiilor din România se apropie de un blocaj major pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanţare şi al lipsei acute de predictibilitate în derularea investiţiilor.” ARACO leagă presiunile recente și de scumpirea combustibililor, pe care o atribuie războiului din Golful Persic, avertizând că aceasta poate declanșa singură un nou blocaj dacă beneficiarii publici refuză sau întârzie ajustările contractuale și legale. În lipsa unor măsuri „urgente și ferme” din partea Guvernului, organizația spune că sectorul riscă un „blocaj sistemic”, cu impact asupra investițiilor publice, absorbției fondurilor europene și a locurilor de muncă. În acest context, patronatul propune un set de intervenții pentru restabilirea predictibilității financiare și a continuității investițiilor. Printre acestea se află adoptarea unui pact fiscal pe minimum cinci ani pentru stabilitatea taxelor pe muncă, menținerea regimului TVA aplicabil lucrărilor publice și predictibilitate legislativă, precum și cuantificarea și plata periodică a costurilor suportate de antreprenori în perioadele de suspendare a contractelor. Asociația mai atrage atenția asupra denunțărilor unilaterale de contracte, pe care le descrie drept o reacție „legitimă și previzibilă” la suspendarea nejustificată a finanțării de către beneficiari, cu efecte precum conservarea șantierelor, pierderea forței de muncă, riscul devalorizării GBE (Garanția de Bună Execuție) și pericolul pierderii fondurilor europene. Alte propuneri menționate includ plata la timp a lucrărilor publice, consolidarea ajustării dinamice a prețurilor, un program național de investiții pe zece ani, reformarea achizițiilor publice și reducerea rolului criteriului „cel mai mic preț” în licitații. [...]
Tunelul Meseș va deveni cel mai lung tunel de autostradă din România, fiind parte din Autostrada Transilvania (A3), care leagă Cluj-Napoca de Oradea. Conform Adevărul , pregătirile pentru construcția acestui tunel au început recent, iar finalizarea întregii autostrăzi este așteptată după 2030. Tunelul Meseș, cu o lungime de aproape trei kilometri, va fi o componentă esențială a Autostrăzii Transilvania. Acesta va depăși în lungime alte tuneluri aflate în construcție, precum Tunelul Holdea și Tunelul Poiana, ambele situate pe Autostrada A1. Istoricul Autostrăzii Transilvania Lucrările la Autostrada Transilvania au început în 2004, în urma unui contract cu compania Bechtel. Inițial, construcția a demarat pe un tronson din județul Bihor, dar a fost suspendată ulterior. De-a lungul timpului, au fost inaugurate mai multe segmente, însumând aproape 30 de kilometri din cei 167 de kilometri planificați. În 2026, se așteaptă inaugurarea a încă aproximativ 70 de kilometri de autostradă, inclusiv tronsonul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Acest tronson va conecta județele Cluj și Sălaj și va include două viaducte și un nod rutier, toate programate pentru finalizare în același an. Caracteristicile Tunelului Meseș Tunelul Meseș va fi situat între localitățile Ciumărna și Crasna din județul Sălaj și va avea două tuburi, fiecare cu două benzi pe sens. Conform acordului de mediu, tunelul va include galerii de legătură pentru situații de urgență, sisteme de monitorizare și ventilare, și iluminare specifică. „Tunelul rutier este prevăzut a se realiza în zona munților Meseș, a căror altitudine este de 750 metri. Tunelul Meseș este un tunel rutier pentru autostradă, cu o lungime de aproximativ 2,7 km, realizat în sistem bitub, cu două benzi pe sens, având în vedere normativele europene de siguranță și confort în tunel”, se arată în acordul de mediu al proiectului. Motivația și impactul proiectului Decizia de a construi Tunelul Meseș a fost luată pentru a minimiza impactul asupra mediului și pentru a evita săpăturile adânci necesare în proiectul inițial. În 2019, Guvernul României a avizat Studiul de Fezabilitate al tunelului, iar în 2023, proiectul a fost scos la licitație de CNAIR, cu o valoare estimată de peste un miliard de lei, fără TVA. În aprilie 2025, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru întregul lot care include Tunelul Meseș. Finalizarea autostrăzii este preconizată pentru 2031, odată cu realizarea ultimilor 41 de kilometri și a celor 65 de viaducte, poduri și pasaje planificate. Lista principalelor segmente și termene de finalizare Segmentul Gilău – Nădășelu : 9,5 km, deschis în 2018 Segmentul Biharia – Borș : 5,4 km, inaugurat în 2020 Segmentul Nușfalău – Suplacu de Barcău : 13,6 km, deschis în 2023 Tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului : 40 km, finalizare în 2026 Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș : 26 km, finalizare în 2026 Segmentul Chiribiș – Biharia : 28,5 km, finalizare în 2027 Proiectul Tunelului Meseș reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii de transport din România, contribuind la îmbunătățirea conectivității între regiunile nord-vestice ale țării. [...]
Guvernul României a aprobat un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești , unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din țară. Decizia a fost adoptată pe 12 martie 2026 și urmează să fie ratificată de Parlament, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Contractul de finanțare a fost semnat în ianuarie 2026 de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la București și ulterior la Luxemburg. Suma reprezintă a doua tranșă dintr-un pachet total de finanțare de 1 miliard de euro acordat de Banca Europeană de Investiții pentru realizarea autostrăzii care va traversa Munții Carpați. Cum vor fi folosiți banii Împrumutul va putea fi utilizat pe o perioadă de 36 de luni de la semnarea acordului și va fi tras în cel mult 10 tranșe. Fiecare tranșă trebuie să aibă o valoare minimă de 50 de milioane de euro. Principalele caracteristici ale finanțării sunt: împrumutul poate acoperi până la 50% din costul total al proiectului , fără TVA și exproprieri; fiecare tranșă va avea condiții financiare stabilite separat, inclusiv dobânda și calendarul rambursării; perioada de maturitate poate ajunge până la 27 de ani pentru creditele rambursate în rate sau 16 ani pentru cele rambursate integral la scadență. Contractarea împrumutului face parte din strategia Guvernului de administrare a datoriei publice pentru perioada 2025–2027, care prevede utilizarea finanțărilor externe oferite de instituții financiare internaționale pentru proiecte majore de infrastructură. Proiect strategic pentru România Autostrada Sibiu–Pitești este considerată una dintre cele mai importante investiții rutiere ale României, deoarece va asigura prima conexiune de autostradă peste Munții Carpați și va lega Transilvania de sudul țării și de portul Constanța. Proiectul are o lungime totală de 122,11 kilometri și este împărțit în cinci secțiuni: Sibiu – Boița (14,15 km) Boița – Cornetu (30,35 km) Cornetu – Tigveni (37,40 km) Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km) Curtea de Argeș – Pitești (30,35 km) Autostrada face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) și beneficiază de finanțare atât din fonduri europene nerambursabile, cât și din bugetul de stat. Potrivit ministrului Finanțelor, proiectul este esențial pentru conectivitatea economică a României și pentru integrarea coridoarelor europene de transport, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru anul 2028. [...]
Lucrările pe lotul 3 Mircești – Pașcani al Autostrăzii A7 au ajuns la circa 42% stadiu fizic , iar tronsonul rămâne finanțat prin împrumuturi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece este puțin probabil să fie finalizat până la termenul-limită pentru proiectele finanțate din granturi europene, potrivit informațiilor publicate de Economedia . Imagini recente filmate pe 11 martie 2026 și publicate pe platforma YouTube de pasionatul de infrastructură Răducu P Drum arată evoluția lucrărilor pe segmentul Mircești – Pașcani, parte a tronsonului Bacău – Pașcani din Autostrada Moldovei A7. Clipul, cu o durată de aproape nouă minute, surprinde mai multe puncte ale șantierului, unde lucrările continuă la terasamente și structuri. Situația actuală a lucrărilor Conform datelor Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), stadiul proiectului pe acest lot este următorul: Indicator Stadiu Progres fizic 42% Progres financiar 16,56% Lungime lot 28,09 km Lotul Mircești – Pașcani este unul dintre cele trei segmente ale autostrăzii Bacău – Pașcani, cu o lungime totală de aproximativ 77,38 kilometri . Contractul pentru construcție a fost semnat în februarie 2023 cu asocierea de firme SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade , companii controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Valoarea lucrărilor pentru acest lot este de aproximativ 1,76 miliarde lei fără TVA , iar termenul contractual de execuție este de 30 de luni. Cum sunt împărțite loturile dintre Bacău și Pașcani Tronsonul este împărțit în trei segmente principale: Lotul 1 Săucești – Trifești – 30,3 km Lotul 2 Trifești – Gherăești – 18,99 km Lotul 3 Mircești – Pașcani – 28,09 km Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere estimează că toate cele trei loturi ar putea fi deschise circulației în august 2026 , însă acest calendar depinde de ritmul lucrărilor din teren. Situația pe celelalte segmente ale A7 Autostrada Moldovei între Focșani și Pașcani este împărțită în șase loturi. Până acum, traficul a fost deschis pe: Lotul 1 Focșani – Domnești Târg (35,6 km) Porțiunea Domnești Târg – Adjud din lotul 2 Domnești Târg – Răcăciuni (aprox. 17 km) Restul lotului 2, în lungime de aproximativ 17 km, ar urma să fie deschis în mai 2026 , conform unui răspuns transmis de CNAIR către Economedia. Estimări diferite privind termenul final Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a sugerat recent că circulația ar putea fi deschisă până la Bacău în jurul Paștelui din 2026 . Totuși, organizațiile civice care monitorizează șantierele de infrastructură sunt mai prudente. Asociația „Moldova vrea Autostradă” consideră că termenul realist pentru circulația continuă până la Bacău ar fi iunie 2026 , dacă ritmul lucrărilor crește. Organizația a semnalat și diferențe între stadiul raportat oficial și situația observată pe teren. La rândul său, Asociația Pro Infrastructură estimează că deschiderea autostrăzii până la Pașcani se va face în etape pe parcursul anului 2026, cu finalizarea completă posibilă abia spre finalul anului. Constructorul Dorinel Umbrărescu a declarat că secțiunea Adjud – Săbăoani ar putea fi gata până la 31 august 2026 , iar ultimii kilometri până la Pașcani ar putea fi finalizați până la 22 decembrie 2026 . Autostrada A7 este considerată unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, deoarece va lega Moldova de rețeaua națională de autostrăzi și va crea o rută rapidă între Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani. [...]
Guvernul României a aprobat un acord feroviar cu Republica Moldova și un împrumut de 500 milioane de euro pentru Autostrada Sibiu–Pitești , două decizii care vizează dezvoltarea infrastructurii și conectarea mai bună a regiunii la rețelele europene de transport. Potrivit Economedia , executivul a adoptat mai multe acte normative în acest sens, inclusiv ratificarea unui acord privind controlul coordonat în punctul feroviar Fălciu–Cantemir. Prin acest acord, verificările pentru persoane, mărfuri și trenuri vor fi realizate într-un singur punct, în gara Fălciu, cu participarea autorităților din ambele state. Sistemul va funcționa pe ambele sensuri de circulație și are ca obiectiv accelerarea tranzitului la frontieră și reducerea timpilor de control. Măsura va permite redeschiderea punctului feroviar Fălciu – Cantemir , care nu mai este utilizat din 2010. Autoritățile române subliniază că reluarea traficului are o importanță strategică, deoarece va facilita conectarea Republicii Moldova la coridoarele feroviare europene și va crea rute mai rapide către porturile românești, inclusiv portul Constanța. Acordul este valabil inițial pentru 12 luni, urmând să fie evaluat ulterior. Executivul a aprobat, de asemenea, contractarea unui împrumut de 500 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru finanțarea Autostrăzii Sibiu–Pitești. Proiectul, cu o lungime totală de 122,11 kilometri, este considerat una dintre cele mai importante investiții rutiere din România, fiind prima autostradă care traversează Munții Carpați și parte a rețelei europene TEN-T. Finanțarea va putea fi trasă în cel mult 10 tranșe de minimum 50 milioane de euro fiecare, iar perioada de rambursare poate ajunge până la 27 de ani. Implementarea este realizată de Ministerul Transporturilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar finalizarea autostrăzii este estimată pentru anul 2028. În aceeași ședință, Guvernul a adoptat și alte măsuri administrative și economice. Printre acestea se numără transferul în administrarea Agenției Naționale pentru Sport a peste 1.000 de bunuri din patrimoniul public al statului , pentru a debloca proiecte de modernizare și accesarea fondurilor europene. Executivul a actualizat totodată cadrul de implementare al Planului Strategic PAC 2023–2027 , introducând modificări pentru sectoarele vegetal și zootehnic, inclusiv extinderea sprijinului pentru sectorul pomicol și stabilirea unui cuantum minim pentru pășunatul extensiv al bovinelor. De asemenea, Ministerul Economiei a fost mandatat să participe la proiecte europene privind tehnologiile avansate de semiconductori , în cadrul inițiativei IPCEI-AST. Programul urmărește dezvoltarea unor tehnologii strategice, precum cipuri pentru inteligență artificială, circuite integrate fotonice, senzori avansați și electronică de putere. [...]
Podul Huajiang Grand Canyon și Grand Egyptian Museum au intrat în „greatest places of 2026” , potrivit CNN . Selecția aparține revistei TIME, care a inclus în lista sa 100 de destinații și atracții noi sau recent deschise, de la parcuri și muzee până la croaziere și hoteluri. În cazul Chinei, Huajiang Grand Canyon Bridge este prezentat drept cel mai înalt pod din lume, ridicându-se la aproximativ 2.050 de picioare (circa 625 de metri) deasupra râului Beipan, în provincia Guizhou. Podul a fost deschis în septembrie 2025 și, pe lângă rolul de infrastructură, este promovat și ca atracție turistică. CNN notează că noul pod reduce semnificativ timpul de traversare a canionului pentru navetiști, de la două ore la două minute. Totodată, articolul menționează că zona începe să fie dezvoltată cu facilități pentru vizitatori, inclusiv o pasarelă din sticlă, o cafenea panoramică și opțiuni de bungee jumping. A doua atracție evidențiată este Grand Egyptian Museum din Giza, descris ca cel mai mare muzeu din lume dedicat unei singure civilizații. Proiectul a durat două decenii, iar bugetul a depășit 1 miliard de dolari, însă muzeul s-a deschis în final în noiembrie 2025, conform CNN. Publicația mai arată că TIME a inclus în lista sa și alte destinații despre care CNN a publicat materiale, între care: Surf Abu Dhabi și Zayed National Museum (Abu Dhabi) Reefline (Miami) Universal Epic Universe (Orlando) Jumeirah Marsa Al Arab (Dubai) Six Senses Laamu (Maldive) nava de croazieră MSC World America Dincolo de lista TIME, CNN trece în revistă și alte subiecte de turism, inclusiv recomandări de călătorie în Asia (un templu din Busan, insule din zona Mării Interioare Seto din Japonia și Vientiane, capitala Laosului). În secțiunea dedicată Africii, articolul menționează un nou volum fotografic despre Great Rift Valley și inițiativele Muzeului Național al Sclaviei din Luanda de a-și digitaliza arhivele. În același context, CNN consemnează că turismul african este afectat de conectivitatea redusă în aviație și de nevoia de investiții în infrastructură, supravegherea siguranței și dezvoltarea unui hub regional, dar că deblocarea spațiului aerian ar putea reprezenta o oportunitate de ordinul mai multor miliarde de dolari. [...]
