Știri
Știri din categoria Infrastructură

PPC blue își extinde rețeaua de încărcare pe coridoarele TEN‑T cu 106 puncte noi, într-un proiect cu finanțare europeană de până la 3,42 milioane euro (aprox. 17 milioane lei), potrivit Economedia. Investiția contează prin efectul operațional: aduce capacitate de încărcare rapidă și ultra‑rapidă în locații legate direct de rețeaua rutieră europeană, ceea ce poate reduce „anxietatea de autonomie” pe rutele principale și susține electrificarea transportului, inclusiv pentru vehicule grele.
Proiectul, denumit Extended East Europe Electric Route – BlueRoute 4E, prevede instalarea a 106 puncte de încărcare în 34 de locații strategice din România și Grecia. Stațiile vor fi amplasate în apropierea rețelei rutiere TEN‑T, la maximum 3 km de ieșirile de pe traseu, și vor funcționa 24/7.
Capacitățile anunțate sunt:
Finanțarea, de până la 3,42 milioane euro (aprox. 17 milioane lei), este acordată prin programul Connecting Europe Facility (CEF), prin mecanismul Alternative Fuels Infrastructure Facility. Proiectul este derulat împreună cu PPC și coordonat prin Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA).
Compania leagă BlueRoute 4E de o etapă anterioară finanțată prin CEF, „East Europe Electric Route (Blue Route 3E)”, prezentând noul proiect drept continuarea strategiei de extindere a infrastructurii de încărcare în Europa de Est.
„Pornind de la implementarea cu succes a proiectului finanțat prin CEF ‘East Europe Electric Route (Blue Route 3E)’, PPC blue trece la următoarea fază a strategiei sale prin lansarea programului Blue Route 4E în Grecia şi România, accelerând tranziția către mobilitatea electrică și conectând Europa de Est la rețeaua europeană de infrastructură pentru combustibili alternativi”, a declarat Miltiades Babilis, director E-Mobility al grupului PPC.
„BlueRoute 4E este un nou pas firesc în strategia noastră de dezvoltare accelerată a infrastructurii de încărcare (…), construim o rețea robustă, fiabilă și pregătită pentru viitor”, a declarat Andreea-Dana Popescu, director general PPC Blue România.
PPC blue operează în prezent peste 4.000 de puncte de încărcare în România și Grecia. Finanțarea este prezentată ca parte a strategiei UE de reducere a emisiilor din transporturi.
Recomandate

Grupul UMB a ajuns să controleze toate loturile din Autostrada Moldovei A7 după semnarea, pe 1 Mai, a unui nou contract, potrivit Profit . Miza este una operațională: concentrarea execuției pe același antreprenor poate simplifica coordonarea între tronsoane, dar crește și dependența proiectului de capacitatea unui singur constructor. Contractul a fost semnat în prezența unor oficiali, iar Ilie Bolojan a transmis mulțumiri cu această ocazie, conform aceleiași surse. De ce contează: un singur antreprenor pe un coridor strategic Autostrada Moldovei (A7) este unul dintre cele mai importante proiecte rutiere aflate în derulare, cu rol de legătură rapidă pe axa nord–sud în estul țării. Faptul că toate loturile ajung la același constructor schimbă modul în care se poate gestiona șantierul la nivel de ansamblu: interfețele dintre loturi (organizări de șantier, mobilizare, grafic de lucrări, puncte de conexiune) devin mai ușor de aliniat atunci când există un singur coordonator tehnic. În același timp, această structură amplifică riscul de execuție „concentrat”: eventualele blocaje de resurse (forță de muncă, utilaje, subcontractori) sau întârzieri pe un lot pot avea efect de propagare asupra întregului coridor. Ce se știe din informațiile publicate Din datele prezentate de Profit rezultă că: noul contract a fost semnat pe 1 Mai; prin acest contract, UMB (Umbrărescu) ajunge să aibă „toată Autostrada Moldovei”, adică toate loturile A7. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil valoarea contractului, lungimea lotului sau termenele de execuție; în lipsa acestor elemente, impactul bugetar și calendarul exact nu pot fi cuantificate aici. [...]

România a adăugat 131 km de autostradă în 2025, dar o parte importantă din rețeaua rutieră rămâne îmbătrânită tehnic , cu segmente semnificative care au durata de serviciu depășită, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres . La nivelul întregii rețele, drumurile publice din România însumau 87.220 km la finalul lui 2025. Din acest total, 18.193 km (20,8%) erau drumuri naționale, 35.131 km (40,3%) drumuri județene și 33.896 km (38,9%) drumuri comunale. Modernizare versus „durată de serviciu depășită” Structura rețelei după tipul de acoperământ arată că peste jumătate din drumuri sunt modernizate, însă indicatorii de stare tehnică sugerează presiune pe lucrările de întreținere și reabilitare: 52,5% (45.806 km) drumuri modernizate; 23,5% (20.455 km) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere; 24% (20.959 km) drumuri pietruite și de pământ. Din punct de vedere tehnic, INS indică faptul că 26,8% din lungimea drumurilor modernizate și 38,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită. Cum arată rețeaua de drumuri naționale: autostrăzi și drumuri expres În interiorul rețelei de drumuri naționale, autostrăzile însumau 1.268 km (7%), iar drumurile expres 138 km (0,8%). Totodată, 6.189 km (34%) din drumurile naționale erau drumuri internaționale. Din perspectiva capacității (număr de benzi), INS consemnează că 2.530 km (13,9%) erau drumuri cu patru benzi, 315 km (1,7%) drumuri cu trei benzi și 40 km (0,2%) drumuri cu șase benzi. Județene și comunale: modernizare parțială, pietruite încă multe la comunale La drumurile județene, 53,5% din lungime era reprezentată de drumuri modernizate. În cazul drumurilor comunale, 32,3% erau drumuri pietruite. Context: rețeaua feroviară, la final de 2025 La 31 decembrie 2025, lungimea liniilor de cale ferată de folosință publică în exploatare era de 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) cu ecartament normal, 91 km (0,9%) cu ecartament larg și 5 km cu ecartament îngust. Densitatea liniilor la 1.000 km pătrați teritoriu era de 44,5 la mie, cu cele mai mari valori în București-Ilfov (206,3 la mie), Vest (60 la mie), Nord-Vest (47,8 la mie) și Sud-Muntenia (43,8 la mie). [...]

Ninsoarea de la final de aprilie a scos utilajele de deszăpezire pe drumuri montane din centrul țării , după ce a nins în noaptea de miercuri spre joi pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna , potrivit Mediafax . Intervenția are un impact operațional direct asupra administrării infrastructurii rutiere, în condițiile în care episoadele de iarnă târzie pot complica traficul și planificarea lucrărilor sezoniere. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) precizează că ninsorile au afectat drumuri din zone montane, iar autoritățile au trimis utilaje de deszăpezire în teren. „Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook. În același context, România traversează un episod de vreme rece la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai, cu temperaturi sub mediile normale la nivel național și precipitații care, în funcție de zonă, pot fi ploi, lapoviță sau ninsoare. Pentru șoferi, mesajul autorităților rămâne unul de prudență, mai ales pe sectoarele montane unde condițiile se pot schimba rapid. [...]

Ministerul Transporturilor încearcă să evite pierderea banilor din PNRR pentru autostrăzi și cale ferată , iar în acest context antreprenorul Dorinel Umbrărescu a fost chemat la discuții la minister, potrivit Mediafax . Miza este păstrarea finanțărilor europene pentru proiecte aflate în derulare, inclusiv pe tronsoane de autostradă unde Umbrărescu este constructor. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, spune că autoritățile lucrează „intens” pentru ca România să nu piardă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura rutieră și feroviară, pe care o consideră esențială pentru dezvoltare. În același demers, Miruță afirmă că lucrează împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dragoș Pîslaru, subliniind că investițiile trebuie să continue indiferent de situația politică a Guvernului. Discuții „directe și realiste” cu constructorul și companiile de drumuri La întâlnirea de la Ministerul Transporturilor au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, iar tema principală a fost stadiul lucrărilor, termenele care pot fi respectate și soluțiile pentru proiectele aflate în dificultate. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă”, a scris Radu Miruță. Ministrul interimar a criticat ritmul lent al investițiilor din ultimii ani și a susținut că este nevoie de „mai multă muncă și mai multă seriozitate” pentru recuperarea decalajelor de infrastructură. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce proiecte concrete sunt vizate prin măsuri imediate sau ce decizii punctuale au fost luate în urma ședinței; mesajul transmis indică, însă, o prioritizare a intervențiilor rapide pentru a menține eligibilitatea finanțărilor PNRR la proiectele de autostrăzi și cale ferată. [...]

Noul terminal al Aeroportului Internațional Maramureș este gata și ar putea intra în operare până la finalul lunii mai , ceea ce ar crește capacitatea de procesare a pasagerilor și ar deschide spațiu pentru noi rute comerciale, inclusiv zboruri externe, potrivit Adevărul . Autoritățile locale spun că mai sunt de închis „ultimele detalii” înainte de punerea în funcțiune. Administratorul public al Consiliului Județean Maramureș, Ducu Hotima , afirmă că lucrările sunt finalizate, iar în această perioadă se lucrează la elementele necesare pentru operare, „inclusiv cele legate de securitate și operaționalizarea instituțiilor de control”. „Estimăm că, la finalul lunii mai sau cel târziu în iunie, vom putea deschide oficial acest obiectiv important.” Ce se schimbă operațional pentru aeroport Conform declarațiilor citate, terminalul este proiectat să susțină creșterea traficului aerian și să facă aeroportul mai atractiv pentru companiile care ar putea deschide rute noi, interne și internaționale. Miza imediată este îmbunătățirea fluxurilor pentru pasageri, printr-o infrastructură descrisă ca fiind „modernă” și „aliniată la standarde internaționale”. În paralel, autoritățile indică drept direcție de dezvoltare și zborurile charter, văzute ca instrument pentru aducerea turiștilor direct în județ. De ce contează economic pentru județ Din perspectiva administrației județene, terminalul este o investiție-cheie pentru conectivitate și pentru turism, cu efecte indirecte asupra mediului de afaceri local (mobilitate mai bună, acces mai rapid pentru vizitatori și potențiali parteneri). Hotima susține că, după finalizarea construcției, accentul se mută pe „valorificarea” investiției prin creșterea numărului de destinații și a traficului de pasageri. Ce urmează Calendarul avansat de autorități indică deschiderea „la finalul lunii mai sau cel târziu în iunie”, însă punerea efectivă în funcțiune depinde de finalizarea etapelor de securitate și de operaționalizarea instituțiilor de control menționate în declarații. [...]

Lucrările la lotul A1 Margina–Holdea au intrat într-o fază de execuție intensă, cu peste 700 de muncitori și peste 200 de utilaje mobilizate , un indicator de presiune operațională ridicată pentru un proiect finanțat prin PNRR și cu termene contractuale strânse, potrivit Libertatea . Pe șantier a avut loc și o vizită a studenților din anul 3 de la Facultatea de Construcții a Universității Politehnica Timișoara (specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri), care au mers să vadă la fața locului cele două tuneluri aflate în execuție. Vizita este relatată de Timiș Online, iar DRDP Timișoara a pus accent pe rolul experienței practice în înțelegerea organizării de șantier și a proceselor tehnologice. Stadiul lucrărilor în tuneluri Pe secțiunea Margina–Holdea, evoluția diferă între cele două tuneluri: Tunelul 1: galeriile sunt complet finalizate, iar echipele lucrează la ultimele etape de structură; sistemele de hidroizolație și drenaj, precum și cămășuiala finală au depășit 90% . Tunelul 2: excavația la ambele galerii este realizată în proporție de 50–70% ; au început lucrările la structură, inclusiv fundațiile pentru „bolta întoarsă” (element structural de bază al tunelului). Pentru străpungerea completă sunt active 11 fronturi de lucru . Contractul: finanțare PNRR și calendarul asumat Contractul pentru această porțiune – care include secțiunea E (tunelurile) și finalizarea a circa patru kilometri din secțiunea D – a fost semnat în octombrie 2022 cu o asociere de constructori, iar ordinul de începere a fost dat în decembrie 2022 . Valoarea contractului finanțat prin PNRR este de 1,8 miliarde de lei fără TVA (aprox. 2,2 miliarde de lei cu TVA , respectiv 436 milioane de euro ). Duratele prevăzute în contract sunt de 11 luni pentru proiectare , 34 de luni pentru execuție și 10 ani garanție . Repere recente de progres Libertatea indică următoarele momente din evoluția proiectului: final de iulie 2025: străpungerea primei galerii (progres general sub 30%); început de noiembrie 2025: străpungerea celei de-a doua galerii (progres general 44%); mijlocul lunii decembrie 2025: lucrările au ajuns la stadiul de 50%. În lipsa unor termene actualizate de finalizare în materialul citat, rămâne de urmărit dacă ritmul de mobilizare și avansul din tuneluri vor susține încadrarea în calendarul contractual și în condițiile de finanțare PNRR. [...]