Știri
Știri din categoria Infrastructură

Avansul TBM „Sfânta Maria” până la Piața Montreal duce Magistrala M6 mai aproape de legătura cu aeroportul, după ce utilajul a finalizat al treilea segment de tunel pe Linia 2 a Secțiunii Sud, potrivit Economica. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și ai Metrorex.
Scutul de forare „Sfânta Maria” excavează tunelul Liniei 2 pe Secțiunea Sud a Magistralei 6 și a ajuns la stația Piața Montreal, după ce a realizat până acum aproape 3 km de tunel (2.836 metri liniari) între viitoarele stații Tokyo – Aeroport Băneasa – Gara Băneasa – Piața Montreal. Metrorex precizează că, pe acest parcurs, au fost asamblate 1.895 de inele de tunel.
Utilajul are 97 de metri lungime, cântărește 600 de tone, iar capul de foraj are diametrul de 6,60 metri. În total, TBM „Sfânta Maria” urmează să execute 6,6 km de tunel subteran până la stația 1 Mai.
„Străpungerea peretelui stației Piața Montreal de către TBM „Sfânta Maria” reprezintă un nou reper important în execuția Magistralei 6 de metrou (...) Magistrala 6 va asigura o conexiune rapidă și modernă între rețeaua de metrou și Aeroportul Internațional Henri Coandă”, a declarat Mariana Miclăuș, director general Metrorex.
În aprilie, lucrările la structura de rezistență a Magistralei 6 ajunseseră la 66% pe secțiunea 1 Mai – Tokyo și la 32% pe secțiunea Tokyo – Aeroport Henri Coandă. Evoluția TBM-ului pe Secțiunea Sud este relevantă operațional pentru ritmul de execuție, într-un proiect care trebuie să conecteze rețeaua de metrou de Aeroportul Internațional Henri Coandă.
Magistrala M6 va avea:
Pe loturi, proiectul este împărțit astfel:
Recomandate

Primii 24 km din Autostrada Unirii A8 ar urma să fie deschiși în prima parte din 2027 , pe tronsonul Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una operațională: sectorul este gândit să funcționeze și ca o centură sudică pentru Târgu Mureș, ceea ce ar putea aduce mai devreme beneficii de trafic local, nu doar de tranzit. Tronsonul are 24 de kilometri, iar lucrările au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 50%, conform secretarului de stat în Ministerul Transporturilor , Horațiu Cosma. În șantier, constructorul ar fi mobilizat aproape 800 de muncitori și peste 700 de utilaje. Ritm de execuție și lucrări în curs Oficialul indică o accelerare pe partea de terasamente (lucrări de pământ), cu un volum de peste 400.000 de metri cubi pe lună și depășirea pragului de 50% la această categorie. Totodată, a început așternerea asfaltului, cu următoarea planificare: iulie: aproape 25.000 de tone de mixturi asfaltice; august: aproximativ 40.000 de tone. Poduri, grinzi și relocări de utilități La poduri și pasaje, stadiul lucrărilor ar fi de 65%, potrivit aceleiași surse. Din cele aproape 600 de grinzi necesare pe proiect, peste 400 ar fi fost produse și peste 200 montate, iar volumul de beton pus în operă ar depăși 108.000 de metri cubi. Un punct critic rămas este relocarea rețelelor electrice de înaltă tensiune, care ar urma să fie finalizată în iulie, pentru „deblocarea completă” a ultimelor fronturi de lucru. De ce contează pentru trafic: „centura sudică” a Târgu Mureș Horațiu Cosma spune că a fost discutat cu antreprenorul un plan de prioritizare pentru sectorul dintre Târgu Mureș și Acățari, astfel încât acesta să funcționeze ca o centură sudică a municipiului, cu obiectivul de a câștiga „câteva luni” față de termenul contractual și de a livra mai repede utilizarea practică a investiției. În acest moment, calendarul rămâne formulat ca estimare („prima parte a anului 2027”), fără o dată exactă de deschidere a circulației. [...]

România își menține finanțarea de 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei) din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate , după negocierile cu Comisia Europeană , iar schimbarea-cheie este acceptarea unei decontări proporționale cu progresul fizic al lucrărilor până la 31 august, ceea ce reduce riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor, potrivit Economedia , care citează declarațiile secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , preluate de Mediafax. Anunțul vine după ultima rundă de discuții cu oficialii Comisiei Europene, înaintea termenului-limită din august. Conform oficialului, alocarea pentru transporturi rămâne integral la nivelul inițial, inclusiv componenta de grant de 2,1 miliarde euro (aprox. 10,5 miliarde lei). Ce proiecte rămân în finanțare Din fondurile PNRR ar urma să continue finanțarea unor proiecte majore, între care: toate loturile Autostrăzii A7 Focșani – Bacău – Pașcani; segmentul lipsă al Autostrăzii A1 Margina – Holdea; primele două loturi ale magistralei feroviare Cluj – Oradea. În același timp, Autostrada Bacău – Pașcani va fi susținută din componenta de împrumut a PNRR, potrivit informațiilor citate. Schimbarea cu impact direct: decontare în funcție de progres Ajustarea convenită cu Comisia Europeană vizează modul de decontare: lucrările realizate până la 31 august pe proiectele A7 Bacău – Pașcani și A1 Margina – Holdea vor putea fi decontate proporțional cu progresul fizic. Autoritățile susțin că această modificare permite plăți în funcție de stadiul de execuție și reduce riscul ca fondurile să fie pierdute din cauza întârzierilor. Următoarele două luni, decisive pentru șantiere Perioada următoare este descrisă ca fiind critică pentru accelerarea lucrărilor finanțate prin PNRR, astfel încât să fie atinse țintele asumate până la 31 august. Prioritare rămân finalizarea segmentelor A7 până la Pașcani și închiderea „verigii lipsă” de pe A1 Margina – Holdea, pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor disponibile. [...]

CNAIR suspendă pentru o zi taxa de trecere la Podul Giurgiu–Ruse , o măsură cu efect direct asupra fluxului de ieșire din țară și asupra încasărilor din tarife, potrivit G4Media . Scutirea se aplică sâmbătă, 20 iunie 2026, pentru autoturismele care traversează podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, conform unui comunicat CNAIR. În categorie intră și vehiculele rutiere cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv șoferul). Cum se aplică scutirea și ce se întâmplă cu plățile făcute în avans În ziua de 20 iunie, „libera trecere” va fi asigurată pe benzile 1–4, dedicate autoturismelor. Totodată, tarifele achitate anterior prin aplicația e-TGP nu vor fi asociate trecerii efectuate în data de 20 iunie 2026. CNAIR precizează că trecerile deja achitate pentru această dată își păstrează valabilitatea și pot fi folosite pentru o traversare ulterioară, în termen de 12 luni de la data achiziției. De ce există această zi fără taxă Data de 20 iunie este considerată „Ziua Podului”, iar posibilitatea de a traversa fără achitarea tarifului este prevăzută în reglementările în vigoare, respectiv la punctul 41 din Anexa nr. 3 (tarife de trecere) a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 1836/2018 , pentru utilizarea podului în sensul Giurgiu – Ruse. [...]

Drumurile expres vor trebui reproiectate cu benzi de urgență , după ce Ministerul Transporturilor a modificat normativul tehnic, o schimbare care ridică standardul de siguranță, dar poate influența costurile și soluțiile de proiectare pentru investițiile aflate în pregătire, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat Horațiu Cosma a anunțat că a semnat ordinul de ministru pentru actualizarea normativului, astfel încât drumurile expres să aibă benzi de urgență „similare celor de pe autostrăzi”. Miza, conform explicațiilor sale, este reducerea riscului de accidente asociat opririlor pe acostamente înguste. În forma actuală, normativul prevede doar un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență propriu-zisă. Cosma susține că mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că sunt în siguranță, însă lățimea redusă face ca vehiculele să rămână parțial pe prima bandă de circulație, ceea ce crește riscul de coliziuni. El a invocat situații apărute pe DEx12 Craiova–Pitești. Ce se schimbă în standardul tehnic Potrivit anunțului, modificarea normativului presupune: lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 metri; amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens; dimensionarea corespunzătoare a structurilor (poduri, pasaje, viaducte) pentru noua configurație. Soluții pentru drumurile expres deja construite Pentru sectoarele deja realizate, vor fi introduse soluții prin realizarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5–3 kilometri. Cosma a mai precizat că noile prevederi se vor aplica inclusiv proiectelor aflate deja în faza de proiectare și a menționat implicarea CNIR, CNAIR și IGPR în grupul de lucru care a pregătit modificările. [...]

Ministerul Transporturilor scurtează termenul de plată către constructor la maximum 10 zile pentru a menține ritmul pe tronsonul Răcăciuni–Bacău al Autostrăzii Moldovei A7, un segment finanțat prin PNRR , unde întârzierile pot pune în pericol banii europeni, potrivit Adevărul . Pe sectorul de aproximativ 22 km dintre Răcăciuni și Bacău, lucrările sunt concentrate în zona Cleja, descrisă drept „punct critic” pentru finalizarea întregului lot. Aici se află un viaduct de peste 1,2 km, cu pile de peste 20 m înălțime, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma leagă de acest șantier răspunsul la întrebarea dacă România va reuși să atragă integral finanțarea nerambursabilă din PNRR pentru A7, cu un termen indicat: 31 august. Constructorul a mobilizat peste 400 de muncitori și zeci de utilaje, cu echipe care lucrează simultan la armare, cofrare, turnare de beton și montaj de grinzi. În paralel, pe șantier se derulează lucrări precum montarea grinzilor, instalarea predalelor, armarea și turnarea plăcii de beton, dar și operațiuni specifice infrastructurii rutiere: hidroizolație, asfaltare, montarea parapetelor, a sistemelor de iluminat și realizarea marcajelor. De ce contează: finanțarea PNRR depinde de ritmul din următoarele luni Horațiu Cosma susține că următoarele trei luni sunt decisive pentru soarta finanțării europene pe acest segment, iar volumul de lucru rămas este „considerabil”. Conform informațiilor prezentate, în aproximativ două luni și jumătate ar trebui finalizate ultimele picioare ale podului și montate circa 150 de grinzi, urmate de instalarea tablierului metalic și închiderea structurii de rezistență. Măsura operațională: plăți mai rapide, pentru continuitatea șantierului Pentru a susține mobilizarea, Ministerul Transporturilor a anunțat „optimizarea circuitului de plăți” către constructor: facturile ar urma să fie achitate în cel mult 10 zile de la emitere, față de termenul contractual de 60 de zile. Miza declarată este asigurarea fluxului financiar necesar pentru menținerea unui ritm alert, în condițiile în care respectarea termenelor este esențială pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR. În cazul unor întârzieri majore, există riscul pierderii parțiale a finanțării nerambursabile, iar șantierul de la Cleja este prezentat drept punctul de presiune maximă în perioada verii, pe fondul importanței tronsonului Răcăciuni–Bacău pentru întregul proiect A7. [...]

Compania Națională Aeroporturi București a semnat un contract de proiectare de 18,4 milioane euro (aprox. 92 milioane lei) pentru noul terminal de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, un proiect care fixează de acum parametrii de capacitate și funcționare ai principalei porți aeriene a României, potrivit Antena 3 . Contractul vizează proiectarea unui terminal de pasageri cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, dimensionat pentru traficul prognozat în 2040, de circa 30 de milioane de pasageri pe an. La orele de vârf, traficul ar putea ajunge la 6.500 de pasageri pe oră. Ce înseamnă, operațional, noul terminal Conform informațiilor prezentate, noul terminal ar urma să aducă facilități comparabile cu cele ale marilor aeroporturi europene, inclusiv: minimum 48 de standuri noi de parcare pentru aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; sisteme moderne de benzi de bagaje pentru sosiri și plecări; echipamente moderne de control de securitate; sisteme de ultimă generație pentru informarea pasagerilor și semnalizare; condiții de confort (iluminare ambientală, acustică, climatizare); saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene; zone de retail și alimentație publică, dimensionate pentru „ IATA Optimum Level of Service ” (un standard de referință al industriei pentru nivelul de serviciu în aeroporturi). Terminalul este gândit atât pentru companiile aeriene tradiționale („legacy”), cât și pentru operatorii low-cost, care ar urma să aibă o zonă specială de îmbarcare și debarcare. Conectivitate și acces: rutier, feroviar și rețea nouă de drumuri Proiectul include conectivitate multimodală, rutieră și feroviară, cu noi stații pentru transport public, autocare și taxi. În plus, este menționată realizarea unei rețele de drumuri de acces în zonele „landside” și „airside” (zonele publice, respectiv cele operaționale ale aeroportului), cu drumuri și pasaje subterane între terminalul actual și viitorul terminal. Calendar și durata contractului Construcția noului terminal este estimată să dureze 3 ani și jumătate, iar proiectarea maximum 2 ani. Contractul acoperă o perioadă totală de 10,5 ani, structurată astfel: 2 ani – proiectare; 3,5 ani – asistență tehnică pe perioada construcției; 5 ani – asistență tehnică în perioada de garanție a lucrărilor. Cine a câștigat contractul Consorțiul câștigător este Asocierea Leviatan Design (lider) și Ubitech Construcții (asociat), cu subcontractanții/terții/ofertanții Petrodesign, Pintilie Partners Architecture Engineering, Instal Data Proiect, Start SRL, Triptic Architecture & Engineering, Vital Proiect, EPC – Consultanță de Mediu, Raluca Șerban Environmental Consultancy și Profesional Construct Proiectare. [...]