Știri
Știri din categoria Infrastructură
Avansul TBM „Sfânta Maria” până la Piața Montreal duce Magistrala M6 mai aproape de legătura cu aeroportul, după ce utilajul a finalizat al treilea segment de tunel pe Linia 2 a Secțiunii Sud, potrivit Economica. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și ai Metrorex.
Scutul de forare „Sfânta Maria” excavează tunelul Liniei 2 pe Secțiunea Sud a Magistralei 6 și a ajuns la stația Piața Montreal, după ce a realizat până acum aproape 3 km de tunel (2.836 metri liniari) între viitoarele stații Tokyo – Aeroport Băneasa – Gara Băneasa – Piața Montreal. Metrorex precizează că, pe acest parcurs, au fost asamblate 1.895 de inele de tunel.
Utilajul are 97 de metri lungime, cântărește 600 de tone, iar capul de foraj are diametrul de 6,60 metri. În total, TBM „Sfânta Maria” urmează să execute 6,6 km de tunel subteran până la stația 1 Mai.
„Străpungerea peretelui stației Piața Montreal de către TBM „Sfânta Maria” reprezintă un nou reper important în execuția Magistralei 6 de metrou (...) Magistrala 6 va asigura o conexiune rapidă și modernă între rețeaua de metrou și Aeroportul Internațional Henri Coandă”, a declarat Mariana Miclăuș, director general Metrorex.
În aprilie, lucrările la structura de rezistență a Magistralei 6 ajunseseră la 66% pe secțiunea 1 Mai – Tokyo și la 32% pe secțiunea Tokyo – Aeroport Henri Coandă. Evoluția TBM-ului pe Secțiunea Sud este relevantă operațional pentru ritmul de execuție, într-un proiect care trebuie să conecteze rețeaua de metrou de Aeroportul Internațional Henri Coandă.
Magistrala M6 va avea:
Pe loturi, proiectul este împărțit astfel:
Recomandate
Finalizarea scufundării ultimelor două barje ar trebui să stabilizeze nivelul Dunării la Cernavodă începând de duminică seară , un efect operațional așteptat pentru protejarea alimentării cu apă în zona centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat sâmbătă seară că operațiunea de scufundare a ultimelor două barje, menită să limiteze scăderea nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă, s-a încheiat după aproximativ 7 ore (12:30–19:22), conform News.ro. „Operaţiunea s-a finalizat cu succes. A durat aproximativ 7 ore (12.30-19.22). Efectele operaţiunii se vor resimţi cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni”, a precizat ANAR. Cum a fost făcută intervenția și ce urmărește Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, a spus că procedura s-a desfășurat în condiții de siguranță și că a fost respectat amplasamentul stabilit de Apele Române. Pentru operațiune au fost folosite patru împingătoare de mare putere, sprijinite de ambarcațiunile Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). Intervenția a presupus amplasarea a patru barje astfel încât să creeze două „praguri” artificiale în Dunăre, cu rolul de a redirecționa o parte din debit către Dunărea Veche și de a limita scăderea nivelului apei în zona centralei: două barje la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; alte două barje în amonte, poziționate oblic față de direcția curentului. Când sunt așteptate primele efecte Conform ANAR, efectele ar urma să fie vizibile cel mai devreme duminică seară și în cursul zilei de luni, fără ca materialul citat să ofere, deocamdată, o estimare cantitativă a modificării nivelului apei. [...]
Circulația pe centura municipiului Bacău se închide din 17 august, ora 07:00, până la 31 august , pentru lucrări de racordare la noile sectoare ale autostrăzii A7, potrivit Economedia . Măsura, anunțată de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Bacău, va muta temporar traficul de tranzit pe rute ocolitoare, cu impact direct asupra timpilor de transport în zonă. IPJ Bacău a precizat că tronsonul de centură va fi închis „pentru realizarea lucrărilor de racordare la noile sectoare ale autostrăzii”. Închiderea este programată să înceapă luni, 17 august, la ora 07:00, și să se încheie pe 31 august. Rute alternative pentru tranzit prin zona Bacău Pentru șoferii care tranzitează municipiul Bacău, autoritățile indică următoarele variante: Traseul București – Suceava: DN2 – DJ252D – DJ252B – DJ252 – DN2F – Calea Bârladului (municipiul Bacău) – Calea Romanului (municipiul Bacău) – DN2 sau DN2 – DN2T – DN11 – Str. Arcadie Șeptilici (municipiul Bacău) – DN2G – DJ119B – DN15 – DN2U – DN2 Traseul București – Vaslui: DN2 – DJ252D – DJ252B – DJ252 – DN2F Traseul București – Piatra Neamț: DN2 – DN2T – DN11 – Str. Arcadie Șeptilici (municipiul Bacău) – DN2G – DJ119B – DN15 Închiderea temporară vine în contextul conectării centurii la noul tronson al A7, o etapă care, odată finalizată, ar trebui să schimbe fluxurile de trafic din zona Bacău, însă sursa nu oferă detalii despre calendarul ulterior al deschiderii conexiunii. [...]
Guvernul a deblocat proiectul noului Stadion „Dan Păltinișanu”, dar a condiționat finanțarea de un efort bugetar inițial al județului. Potrivit Mediafax , lucrările realizate până la finalul anului 2027 ar urma să fie suportate din bugetul Consiliului Județean Timiș, urmând ca restul finanțării să fie preluat ulterior de Compania Națională de Investiții (CNI) . Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis , a spus că documentul a fost asumat în ședința de guvern și că, odată aprobat, CNI poate semna contractul de proiectare și execuție cu firma care a câștigat licitația. Cum se împarte finanțarea și ce înseamnă condiția impusă Condiția centrală anunțată de Simonis este ca finanțarea lucrărilor până la finalul lui 2027 să fie acoperită de Consiliul Județean Timiș. În acest cadru, el a indicat următoarele repere financiare: 126 milioane lei : suma pe care CJ Timiș spune că o pune „până la finalul anului viitor”; până la 603 milioane lei : valoarea până la care „diferența” ar urma să fie suportată de CNI din 2028 . Într-o declarație citată de publicație, Simonis a susținut că instituția are resursele necesare pentru partea care îi revine. Datele proiectului: capacitate și standarde Noul stadion, care ar urma să fie construit în locul vechii arene, este prezentat ca o investiție cu: 32.000 de locuri ; execuție la standardele UEFA ; un cost estimat de aproximativ 140 milioane euro (aprox. 700 milioane lei) . Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din informațiile transmise, pasul următor este semnarea contractului de proiectare și execuție de către CNI, după aprobarea documentului guvernamental menționat. Detalii despre calendarul exact al începerii lucrărilor sau despre graficul de plăți nu sunt precizate în material. [...]
Racordarea A7 la Centura Bacău impune închiderea completă a VO Bacău timp de două săptămâni , potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Din informațiile transmise de DRDP Iași, nodul rutier Bacău-Sud este pregătit pentru conectarea cu Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: sunt realizate marcajele, este montat parapetul de protecție, iar în această etapă se lucrează la taluzări, la betonarea separatoarelor de hidrocarburi și la instalațiile de iluminat. Închiderea traficului pe VO Bacău: perioada și motivul VO Bacău (A7) urmează să fie închisă integral circulației auto în intervalul 17 august – 31 august 2026 , pentru a permite racordarea cu noile tronsoane aflate în lucru ale Autostrăzii Moldovei. Cine a cerut măsura și pe ce bază Închiderea a fost dispusă la solicitarea antreprenorului , în baza avizului comun emis de CNAIR SA și IGPR , conform informațiilor citate. [...]
Lucrările de electrificare au început pe linia Dărmănești–Vicșani–Frontieră , un tronson de 30,313 km care întărește legătura feroviară România–Ucraina și este finanțat inclusiv din fonduri europene, potrivit Economica . Pe teren, lucrările sunt deja vizibile în halta de mișcare Milișăuți (linia 4), unde se execută fundații și se montează primii stâlpi metalici ai viitoarei instalații de electrificare. Proiectul vizează electrificarea între cap Y Dărmănești (km 458+179) și cap Y Vicșani (km 488+492), pe o lungime totală de 30,313 km. Din perspectiva operațională, electrificarea este prezentată ca parte a transformării infrastructurii feroviare de pe traseul Dărmănești–Vicșani, cu efecte așteptate asupra capacității și interoperabilității transportului feroviar pe această rută. Calendar și repere de autorizare Conform CFR Infrastructură Iași, proiectarea a început în septembrie 2025, iar contractul are o durată totală de 26 de luni, împărțită astfel: 8 luni pentru proiectare; 18 luni pentru execuție. Un reper de reglementare menționat în documentație este Autorizația de Construire emisă la începutul lunii aprilie 2026 de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Ce include Lotul 1 și cine execută lucrările Lucrările prevăzute în Lotul 1 includ: electrificarea liniei de cale normală pe 30,313 km; lucrări la liniile de cale ferată; lucrări la suprastructura căii; lucrări pentru instalațiile de semnalizare; relocarea și subtraversarea utilităților care interferează cu proiectul. Antreprenorul este asocierea RailEC – Alstom Transport S.A. (lider) și A&S Turism Construct S.R.L. Valoarea contractului este de 117,03 milioane lei, fără TVA. Finanțare și relevanță pentru coridorul România–Ucraina Finanțarea europeană este asigurată prin CEF Transport 2021–2027 , în cadrul proiectului România–Ucraina „EU-Ukraine Solidarity Lanes”, completată de fonduri de la bugetul de stat și surse proprii CFR SA . Investiția este legată de frontiera Vicșani–Vadu Siret și este încadrată în rețeaua TEN-T Core, cu rol în traficul feroviar internațional de marfă și călători. În același pachet de Etapa I, CFR SA a semnat în iulie 2026 și contractul pentru reabilitarea podului feroviar de la km 0+522 din stația Dornești. Imaginile cu stadiul din teren au fost publicate de CFR Infrastructură Iași pe Facebook . [...]
Banca Transilvania acordă Transgaz o finanțare de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), cea mai mare finanțare bilaterală a băncii în sectorul energiei, cu miză directă în accelerarea investițiilor în infrastructura națională de transport al gazelor naturale, potrivit Banca Transilvania . Finanțarea este destinată dezvoltării și modernizării rețelei de transport gaze, într-un moment în care securitatea energetică, interconectarea regională și reziliența infrastructurii sunt prezentate ca priorități strategice pentru România și Europa. Ce acoperă investițiile: modernizare, interconectări și integrarea gazelor din Marea Neagră Transgaz, operatorul Sistemului Național de Transport (SNT) al gazelor naturale, are în Planul de Dezvoltare 2026–2035 proiecte de investiții strategice susținute de Guvernul României. Conform informațiilor din comunicat, acestea vizează: dezvoltări și modernizări ale SNT; interconectări regionale; integrarea gazelor naturale din Marea Neagră în sistemul energetic național; racordarea la SNT a unor localități din România; diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare și reconfigurarea fluxurilor energetice, cu efect asupra securității aprovizionării în România, regiune și Uniunea Europeană. De ce contează: finanțare „la costuri competitive” pentru programul investițional Banca Transilvania descrie tranzacția ca sprijin pentru una dintre investițiile importante în infrastructura energetică, iar directorul general Ömer Tetik leagă finanțarea de capacitatea României de a atrage investiții și de consolidarea rolului regional. Din perspectiva Transgaz, directorul general Ion Sterian spune că finanțarea de 300 de milioane de euro este parte dintr-un „mix de finanțare competitiv” și o numește un parteneriat strategic, asociat tranziției către un sistem energetic adaptat noilor tehnologii și obiectivelor de decarbonizare. „Infrastructura de transport gaze naturale este coloana vertebrală a sistemului energetic național iar dezvoltarea accelerată a acesteia, prin investiții, este esențială pentru consolidarea rolului strategic al României pe plan regional și european.” Context de piață: ambele companii sunt în BET Banca Transilvania (BVB: TLV) și Transgaz (BVB: TGN) sunt incluse în BET, principalul indice al Bursei de Valori București, care reunește cele mai reprezentative companii listate din România, potrivit comunicatului. [...]
