Tag: pnrr
Știri despre „pnrr”
Evaluarea Fitch pentru România vine pe 13 februarie - semnal pentru costurile de finanțare ale statului
Fitch va publica pe 13 februarie ratingul României , iar Guvernul spune că așteaptă nu doar o menținere, ci și o îmbunătățire, potrivit Digi24 . Anunțul este programat „după închiderea piețelor”, ceea ce face ca mesajul agenției să fie urmărit îndeaproape de investitori și de Ministerul Finanțelor, în contextul în care ratingul influențează costurile la care statul se împrumută. Așteptările oficiale sunt formulate explicit de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după o întâlnire cu reprezentanții Fitch, desfășurată marți dimineață la Guvern. Accentul pus de autorități este pe ideea că perioada recentă ar fi consolidat credibilitatea și ar putea susține o evoluție favorabilă a evaluării. „Fitch va publica anunțul privind evaluarea ratingului României pe 13 februarie, după închiderea piețelor și ne așteptăm la o nouă confirmare a credibilității dobândite în ultimele șase luni. Așa cum am mai subliniat: mizăm în viitor nu doar pe menținerea ratingului, ci pe îmbunătățirea performanțelor și a calificativului de țară”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook. În discuțiile cu agenția, oficialii români au prezentat măsurile care ar fi permis corecția deficitului bugetar în 2025, menționând un nivel de 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană . Nazare a susținut că reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu „un nivel record al investițiilor publice”, prin disciplină bugetară și decizii „coerente” în a doua parte a anului. Pentru 2026, ministrul a indicat că discuțiile au vizat perspectivele economice și fiscale, cu accent pe rolul finanțărilor europene, inclusiv PNRR și mecanismul SAFE, atât pentru susținerea investițiilor publice, cât și pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului. La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan , ministrul Finanțelor și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, iar Guvernul a încadrat discuțiile în procesul periodic de evaluare a evoluțiilor economice și fiscale. Ultima decizie menționată în articol arată punctul de plecare al așteptărilor: în august 2025, Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. În acest context, mesajul oficial că se mizează pe o îmbunătățire capătă greutate, deoarece o eventuală schimbare de rating sau de perspectivă poate influența direct percepția de risc și, implicit, costurile viitoare de împrumut ale statului. [...]
Premierul Bolojan anunță ținta de inflație pentru 2026 la 4-4,5% - fără majorări suplimentare ale TVA-ului în plan
Guvernul nu intenționează să majoreze TVA , iar ținta de inflație „indicativă” pentru 2026 este de 4–4,5%, potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan . Premierul a spus că inflația „ar trebui să scadă” în 2026 și a admis că o eventuală majorare a TVA ar avea un efect „ușor inflaționist”. Întrebat direct dacă Guvernul va mai crește TVA, Bolojan a răspuns: „Nu, nu se impune acest lucru”. Ținta de inflație și legătura cu deficitul bugetar Bolojan a indicat că ținta de inflație de 4–4,5% este legată de obiectivul de deficit bugetar, descris ca fiind „cât mai aproape de 6%, peste 6%”. În explicația sa, o parte importantă din acest nivel ar reflecta costurile cu dobânzile la creditele contractate anterior și la finanțarea datoriei curente. „Anul acesta, ținta de inflație pe care în momentul de față se lucrează, vă rog să o luați cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în așa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%.” În același context, premierul a menționat că „practic, jumătate” din cele 6% ar reprezenta dobânzile de plătit, sugerând presiunea pe buget venită din serviciul datoriei (costurile anuale cu dobânzile și rambursările). Discuțiile de la BNR: deficitul, inflația și dobânda-cheie Bolojan a mers anterior la Banca Națională a României (BNR) pentru o discuție cu guvernatorul Mugur Isărescu. După întâlnire, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat importanța scăderii deficitului bugetar, pe care a descris-o drept relevantă pentru reducerea inflației și pentru clarificarea perspectivei economice. Suciu a afirmat că deficitul bugetar a fost „principala problemă”, cu efecte în lanț: inflație, datorie publică și incertitudini privind dezvoltarea și stabilitatea economică. Tot el a spus că dobânda-cheie de 6,5% este „mult sub inflație”. Primele repere pentru bugetul de stat pe 2026: PIB, creștere, investiții Primele date privind bugetul pe 2026 indică un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avansat o valoare de 2.045 miliarde lei. Nazare a mai declarat că legea bugetului de stat ar urma să fie aprobată „la jumătatea lunii viitoare”, cel mai probabil, iar în coaliție a fost agreat un calendar cu adoptarea bugetului „undeva la mijlocul lunii februarie”. Ministrul a descris obiectivul drept „un buget al relansării, al investițiilor” și a indicat o proiecție de creștere economică „în jur de 1%” pentru 2026. În privința deficitului, a spus că ținta este „spre 6%”, dar rămâne „în discuție” până la finalizarea negocierilor cu ordonatorii de credite și cu Comisia. Sursele de finanțare pentru investiții și calendarul de lucru Nazare a detaliat că Guvernul proiectează peste 10 miliarde de euro pentru investiții din PNRR, menționând 10,7 miliarde de euro (peste 52 de miliarde de lei), din care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Separat, potrivit estimărilor prezentate, ar urma să fie direcționate sume suplimentare din fonduri europene. În declarațiile sale, ministrul a indicat și principalele repere financiare invocate pentru investiții în 2026: peste 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții (10,7 miliarde de euro, din care 7,2 miliarde grant și 3,5 miliarde împrumuturi); alte 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune, cheltuite de ministere; alte 5 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Nazare a mai spus că bugetul este construit pornind de la analiza fiecărui minister, inclusiv a execuției bugetare din anul precedent, pe care a caracterizat-o drept „în general, bună”, „peste 90% la majoritatea ministerelor”, cu spațiu de îmbunătățire. În acest cadru, ținta finală de deficit ar urma să fie stabilită după închiderea discuțiilor, dar „în liniile anunțate anterior”. [...]
România spune „nu” la miliarde de euro din PNRR - Dobânzile și lipsa capacității administrative blochează accesarea împrumuturilor
Opt state UE, inclusiv România, au refuzat să acceseze 74 de miliarde de euro prin programul de redresare post-pandemie ( PNRR ), în ciuda faptului că fondurile sunt încă disponibile, informează Financial Times . Decizia are la bază dificultăți administrative legate de cheltuirea sumelor și o scădere a atractivității împrumuturilor în contextul modificării ratelor dobânzii. De ce refuză țările fondurile? Statele care au refuzat o parte importantă din sumele puse la dispoziție au invocat următoarele motive: Capacitate administrativă limitată – țările au dificultăți în a identifica și implementa proiecte eligibile în termenul prevăzut. Dobânzi mai puțin avantajoase – în momentul în care planul de redresare a fost lansat, condițiile de piață erau mai favorabile, însă între timp ratele dobânzilor au crescut. Prioritizarea granturilor – pentru a evita pierderea sumelor, statele au preferat să aloce granturile nerambursabile, ceea ce a întârziat implementarea proiectelor finanțate prin împrumuturi. Sumele refuzate de fiecare țară O parte semnificativă a banilor refuzați provine din Spania, al doilea mare beneficiar al fondului. Cele șapte țări, alături de Spania, au renunțat astfel la un total de 74 miliarde de euro , din cele 385 miliarde de euro oferite sub formă de împrumuturi în cadrul instrumentului NextGenerationEU . În acest moment, doar 65% din suma totală este angajată (aproximativ 217 miliarde de euro ). Termenul-limită presează Data-limită pentru angajarea fondurilor este august 2026 , iar timpul rămas este scurt. Autoritățile naționale se concentrează acum pe implementarea proiectelor deja aprobate și finanțate prin granturi, care presupun mai puțină birocrație și nu implică rambursare. În schimb, proiectele finanțate prin împrumuturi, deși mai consistente financiar, necesită justificări detaliate și angajamente bugetare pe termen lung. PE SCURT: Refuzul de a accesa aceste fonduri reflectă atât limitările interne ale administrațiilor publice, cât și schimbările de context economic din ultimii ani. Deși fondurile rămân disponibile, reticența de a le accesa subliniază o oportunitate ratată de accelerare a redresării economice, mai ales în condițiile în care investițiile strategice ar putea susține creșterea pe termen lung. [...]
Bolojan pune PNRR în centrul agendei de investiții - presiune pe implementare și termenele UE
Guvernul vrea să absoarbă în 2026 zece miliarde de euro din PNRR , un obiectiv pe care premierul Ilie Bolojan îl numește prioritatea principală de investiții, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 17 ianuarie, la Botoșani, după o întâlnire cu primarii din județ. Miza este legată de termenele de implementare și de riscul de a pierde finanțarea nerambursabilă (granturi), dacă proiectele nu sunt finalizate la timp. Bolojan a indicat luna august ca reper pentru închiderea absorbției, subliniind și necesitatea ca proiectele finanțate prin împrumuturi să ajungă la „finalitate”, adică să fie duse până la capăt și să producă rezultate. „Pentru România, cel mai important capitol de investiţii anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbţia până în august, în aşa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan. Din perspectivă economică, absorbția integrală a celor 10 miliarde de euro ar însemna un impuls semnificativ pentru investițiile publice și private, cu efect direct în activitatea firmelor din construcții, proiectare, echipamente și servicii conexe. Dezideratul este creșterea PIB-ului: intrarea efectivă a banilor în economie, prin plăți către contractori și furnizori, tinde să ridice cererea internă și să accelereze formarea brută de capital (investițiile), mai ales în proiecte de infrastructură și modernizare. Al doilea punct de interes este numărul de locuri de muncă create. În practică, o absorbție mare într-un interval scurt poate susține angajări temporare și permanente în șantiere, în lanțurile de aprovizionare și în administrația de proiect (management, achiziții, verificare, audit). Efectul se vede atât local – în județe unde se execută lucrări și se cumpără servicii – cât și național, prin comenzi distribuite către companii din mai multe regiuni. Totuși, în lipsa unor estimări oficiale în materialul citat, impactul asupra PIB și asupra ocupării poate fi descris doar calitativ, nu cuantificat. În același context, premierul a discutat cu primarii din Botoșani despre proiecte de infrastructură mare și conectivitatea regiunii de nord-est la rețeaua de autostrăzi. El a menționat aprobarea de către Comisia Europeană a Programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care ar include 4,3 miliarde de euro „pentru cele două capete de autostradă”, menite să îmbunătățească legătura regiunii spre București, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres . Pe agenda discuțiilor au intrat și teme de administrație locală – reduceri de posturi în primării, taxe și impozite locale, precum și blocaje administrative care pot încetini investițiile. Bolojan a vorbit și despre un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de tip investiții teritoriale integrate, pentru a atrage investiții suplimentare în nord-est, cu obiectivul declarat de a crea condiții de dezvoltare. În termeni de consecințe, mesajul premierului pune presiune pe implementare și pe respectarea termenelor asumate față de Uniunea Europeană : dacă absorbția nu se materializează în plăți și proiecte finalizate, România riscă să piardă granturi și să rămână cu proiecte începute, dar fără rezultate economice complete. Pentru economie, diferența dintre „contractat” și „executat” este esențială: doar execuția și decontarea se traduc în PIB și în locuri de muncă, în timp ce întârzierile pot reduce efectul de multiplicare și pot împinge investițiile în afara ferestrei de finanțare. [...]
Legea pensiilor de serviciu rămâne blocată la CCR - Nu a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut
CCR a amânat până pe 11 februarie 2026 decizia privind reforma pensiilor magistraților , potrivit biziday.ro , invocând nevoia de a studia documente depuse pe 15 ianuarie de autorul sesizării. Întârzierea menține blocată intrarea în vigoare a legii, care era prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, și alimentează riscul pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR. Decizia CCR și motivarea amânării Curtea Constituțională a anunțat, după ședință, că a admis o cerere de întrerupere a deliberărilor pentru „o mai bună studiere” a problemelor din cauză și a documentelor depuse recent, inclusiv o „expertiză contabilă extrajudiciară pro causa”, precum și a unor prevederi legale incidente. Amânarea vizează obiecția de neconstituționalitate asupra „Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, iar noul termen de pronunțare este 11 februarie 2026. Sesizarea ÎCCJ și argumentul „anulării totale” a pensiei de serviciu Sesizarea la care face referire CCR a fost depusă pe 15 ianuarie de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, instituție care contestase și în decembrie aceeași lege. În document, ÎCCJ invocă o expertiză realizată de „un expert contabil autorizat”, susținând că aplicarea noii legi ar duce, în fapt, la „anularea totală” a pensiei de serviciu. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu.” ÎCCJ mai afirmă că, în ipotezele analizate, pensia de serviciu ar ajunge „mai mică decât cea pe contributivitate” și califică schimbarea drept „o confiscare a drepturilor magistraților”. Legea nu a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 Conform sursei, la termenul anterior, din 29 decembrie, patru judecători ai CCR numiți de PSD (Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga) ar fi refuzat să intre în sala de deliberări, după ce părăsiseră ședința, ceea ce a împiedicat luarea unei decizii. În condițiile în care termenul următor fusese stabilit pentru 16 ianuarie, actul normativ nu a mai putut intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, așa cum era prevăzut. Miza PNRR: 231 de milioane de euro și termenul ratat România trebuia să adopte proiectul până pe 28 noiembrie 2025 pentru a evita riscul pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR , notează sursa. Într-o intervenție la RFI, ministrul Fondurilor Europene a spus că amânările au scos România din termenele asumate față de Comisia Europeană și a sugerat că situația poate alimenta tensiuni publice. Întrebat dacă banii sunt pierduți, ministrul a răspuns că termenul-limită a fost ratat și că discuțiile cu Comisia Europeană pot fi reluate doar după îndeplinirea reformei. Ce schimbă reforma pensiilor magistraților Potrivit textului citat de sursă, noul act normativ ar modifica substanțial regulile de pensionare în sistemul judiciar, inclusiv prin creșterea vârstei și a vechimii minime, precum și prin plafonarea cuantumului pensiei de serviciu. Principalele schimbări menționate sunt: creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o tranziție de 15 ani; imposibilitatea pensionării sub 58 de ani, după aplicarea tranziției; creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la minimum 35 de ani; plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net (față de nivelul actual, egal cu venitul net din ultima lună de activitate). Cronologia: amânări repetate și adoptare prin asumarea răspunderii Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe inițial pe 10 decembrie, apoi a amânat pentru 28 decembrie, iar ulterior a intervenit blocajul din ședința de duminică, menționat de sursă. În octombrie, CCR respinsese un proiect similar, motivând că guvernul nu a așteptat avizul CSM (consultativ, dar obligatoriu). Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru a doua oară pe proiect, după obținerea avizului CSM (negativ), iar legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii pe 2 decembrie. Pe 5 decembrie, ÎCCJ a sesizat CCR, iar în aceeași zi a fost depusă și o moțiune de cenzură de către parlamentari AUR , SOS și de cei din jurul lui Victor Ponta, moțiune care a fost respinsă. [...]
Andrei Caramitru despre taxele pe proprietate; problema reală este lipsa de sustenabilitate financiară
Consultantul economic Andrei Caramitru atrage atenția asupra sustenabilității financiare a localităților din România , nu asupra noilor taxe pe proprietate, care au fost introduse ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit Digi24 , Caramitru a subliniat că 70% dintre localitățile din țară nu sunt sustenabile financiar, taxele colectate nefiind suficiente nici măcar pentru a acoperi salariile angajaților locali. În cadrul emisiunii „În Fața Ta”, Caramitru a explicat că măsura de majorare a taxelor pe proprietate era prevăzută de mai mult timp și trebuia implementată, dar problema reală rezidă în structura fiscală a statului. El a comparat două modele fiscale: cel anglo-saxon, cu taxe mari pe proprietate și mici pe muncă, și cel germano-francez, cu taxe mari pe muncă și mici pe proprietate. România nu se încadrează complet în niciunul dintre aceste modele, ceea ce duce la o lipsă de coerență fiscală. Caramitru a mai criticat taxele mari pe muncă, în special pe salariile mici, care sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, contribuind la emigrarea masivă și la lipsa de activitate economică în zonele mai sărace. De asemenea, el a evidențiat subfinanțarea sistemelor de sănătate și pensii, în ciuda contribuțiilor mari. Consultantul economic a menționat că, la nivel central, 85% din taxe sunt alocate salariilor și pensiilor, lăsând doar 15% pentru alte cheltuieli, ceea ce explică dependența de fondurile europene pentru proiecte de infrastructură. La nivel local, multe localități mici nu reușesc să-și acopere cheltuielile din taxele colectate, depinzând de transferuri de la bugetul central. Caramitru a concluzionat că frustrarea socială este cauzată de incapacitatea sistemului de a se adapta la nevoile reale și de lipsa de acțiune în fața problemelor evidente. El a avertizat că, fără o regândire a sistemului fiscal și administrativ, România riscă să rămână blocată într-o stare de ineficiență și insatisfacție publică. [...]