Tag: fonduri-europene
Știri despre „fonduri-europene”
România spune „nu” la miliarde de euro din PNRR - Dobânzile și lipsa capacității administrative blochează accesarea împrumuturilor
Opt state UE, inclusiv România, au refuzat să acceseze 74 de miliarde de euro prin programul de redresare post-pandemie ( PNRR ), în ciuda faptului că fondurile sunt încă disponibile, informează Financial Times . Decizia are la bază dificultăți administrative legate de cheltuirea sumelor și o scădere a atractivității împrumuturilor în contextul modificării ratelor dobânzii. De ce refuză țările fondurile? Statele care au refuzat o parte importantă din sumele puse la dispoziție au invocat următoarele motive: Capacitate administrativă limitată – țările au dificultăți în a identifica și implementa proiecte eligibile în termenul prevăzut. Dobânzi mai puțin avantajoase – în momentul în care planul de redresare a fost lansat, condițiile de piață erau mai favorabile, însă între timp ratele dobânzilor au crescut. Prioritizarea granturilor – pentru a evita pierderea sumelor, statele au preferat să aloce granturile nerambursabile, ceea ce a întârziat implementarea proiectelor finanțate prin împrumuturi. Sumele refuzate de fiecare țară O parte semnificativă a banilor refuzați provine din Spania, al doilea mare beneficiar al fondului. Cele șapte țări, alături de Spania, au renunțat astfel la un total de 74 miliarde de euro , din cele 385 miliarde de euro oferite sub formă de împrumuturi în cadrul instrumentului NextGenerationEU . În acest moment, doar 65% din suma totală este angajată (aproximativ 217 miliarde de euro ). Termenul-limită presează Data-limită pentru angajarea fondurilor este august 2026 , iar timpul rămas este scurt. Autoritățile naționale se concentrează acum pe implementarea proiectelor deja aprobate și finanțate prin granturi, care presupun mai puțină birocrație și nu implică rambursare. În schimb, proiectele finanțate prin împrumuturi, deși mai consistente financiar, necesită justificări detaliate și angajamente bugetare pe termen lung. PE SCURT: Refuzul de a accesa aceste fonduri reflectă atât limitările interne ale administrațiilor publice, cât și schimbările de context economic din ultimii ani. Deși fondurile rămân disponibile, reticența de a le accesa subliniază o oportunitate ratată de accelerare a redresării economice, mai ales în condițiile în care investițiile strategice ar putea susține creșterea pe termen lung. [...]
Timișoara a investit de 5 ori mai mult sub Dominic Fritz - Priorități pe infrastructură, educație și sănătate
Timișoara a investit peste 500 de milioane de euro în ultimii cinci ani, de cinci ori mai mult decât în perioada anterioară , potrivit unei postări pe LinkedIn . Aceste investiții au fost realizate de la începutul mandatului actualului primar, Dominic Fritz, și provin atât din fonduri europene, cât și din taxe locale. Obiectivul principal a fost asigurarea unui echilibru între funcționarea zilnică a orașului și investițiile care generează valoare pe termen mediu și lung. Strategia de investiții a permis Timișoarei să se concentreze pe infrastructura urbană, transportul public, educație, sănătate, cultură, facilități sportive, eficiență energetică și utilități publice. Aceste proiecte sunt concepute pentru a avea un impact care crește în timp. Anul 2025 a fost al doilea cel mai puternic an din punct de vedere al investițiilor, cu 580 de milioane de lei (peste 100 de milioane de euro) direcționați către proiecte active. Dominic Fritz subliniază că succesul acestor inițiative nu este rezultatul eforturilor individuale, ci al echipelor puternice din Primăria Timișoara care lucrează pentru a îndeplini nevoile cetățenilor. El a declarat că orașul nu va încetini ritmul investițiilor în 2026. „Acesta nu este despre credit individual, ci despre echipe puternice în Primărie care livrează ceea ce contează cel mai mult pentru oamenii din Timișoara.” Criticii subliniază, totuși, că investițiile ar trebui să conducă la venituri mai mari și taxe mai mici în viitor, printr-un model de afaceri autosustenabil. Ei avertizează că, fără un model de finanțare durabil la nivel municipal, fondurile europene ar putea să nu fie suficiente pe termen lung. Gabriel Almajan , arhitect șef al Primăriei Municipiului Timișoara, a exprimat optimismul său cu privire la creșterea orașului, subliniind importanța coerenței acțiunilor și a viziunii pentru succesul viitor. El a evidențiat, de asemenea, rolul regional important pe care Timișoara îl poate avea în contextul unei reforme administrative viitoare. [...]
Ministerul Transporturilor lansează schema „PRO INFRA” - până la 15 mil. euro pentru producători
Firmele producătoare de materiale de construcții pot primi până la 15 milioane de euro fiecare prin schema de ajutor de stat „PRO INFRA”, potrivit startupcafe.ro , care citează ordinul publicat în Monitorul Oficial. Schema a fost aprobată prin ordinul ministrului Transporturilor nr. 2.292/2025 , publicat miercuri, 14 ianuarie 2026, și vizează „promovarea producției de materii prime, materiale și produse pentru susținerea implementării proiectelor de infrastructură de transport”. Bugetul total alocat este de 200 de milioane de euro. Documentul prevede că bugetul mediu anual nu va depăși 100 de milioane de euro, iar valoarea maximă a ajutorului de stat solicitat este plafonată la 15 milioane de euro per beneficiar. Ajutoarele sunt destinate producătorilor de materiale de construcții utilizate la dezvoltarea infrastructurii de transport a României. Sunt eligibile microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (IMM), precum și întreprinderile mari. Față de varianta pusă inițial în dezbatere publică, lista codurilor CAEN eligibile (anexa 2) a fost extinsă de la 17 la 24 de domenii, incluzând activități precum extracția de piatră, nisip și argilă, fabricarea produselor din beton, var și ipsos, prelucrarea pietrei, metalurgia aluminiului și cuprului, fabricarea de construcții metalice, șuruburi și cabluri electrice. Iată lista: CAEN 0811 Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei CAEN 0812 Extracția pietrișului și nisipului, extracția argilei și caolinului CAEN 2221 Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic CAEN 2320 Fabricarea de produse refractare CAEN 2332 Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții, din argilă arsă CAEN 2343 Fabricarea de izolatori electrici și piese izolante din ceramică CAEN 2352 Fabricarea varului și ipsosului CAEN 2361 Fabricarea produselor din beton pentru construcții CAEN 2363 Fabricarea betonului CAEN 2364 Fabricarea mortarului CAEN 2369 Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos CAEN 2370 Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei CAEN 2399 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. CAEN 2431 Tragere la rece a barelor CAEN 2432 Laminare la rece a benzilor înguste CAEN 2433 Producția de profile obținute la rece CAEN 2434 Trefilarea firelor la rece CAEN 2442 Metalurgia aluminiului CAEN 2444 Metalurgia cuprului CAEN 2445 Producția altor metale neferoase CAEN 2454 Turnarea altor metale neferoase CAEN 2511 Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice; CAEN 2594 Fabricarea de șuruburi, buloane și alte articole filetate; fabricarea de nituri și șaibe CAEN 2732 Fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice În ceea ce privește cheltuielile eligibile, schema acoperă costuri pentru achiziționarea și instalarea instalațiilor de producție, utilajelor și echipamentelor eficiente energetic care nu utilizează combustibili fosili sau gaze naturale, precum și, după caz, costuri pentru un sistem de management al energiei (EMS) integrat. Cheltuielile neeligibile sunt suportate integral de beneficiar, iar TVA nu este eligibilă la finanțare. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este organism delegat pentru fondurile din Fondul pentru modernizare alocate României pentru eficiență energetică în sectorul transporturilor, iar potențialii solicitanți sunt îndrumați să urmărească site-ul ministerului pentru deschiderea finanțării. [...]
Presa maghiară acuză Comisia Europeană că favorizează România; reacția experților români
Alocările recente de fonduri europene către România au stârnit reacții critice în presa din Ungaria , mai multe publicații susținând că Bruxelles-ul, sub conducerea Ursulei von der Leyen, ar favoriza România în detrimentul Budapestei. Potrivit Digi24 , acest val de nemulțumiri apare în contextul în care Ungaria are fondurile europene blocate de peste doi ani, din cauza problemelor legate de statul de drept. Profesorul de economie Christian Năsulea susține că reacția maghiară reflectă în principal consecințele deciziilor politice luate de guvernul Viktor Orban. România, chiar dacă nu a avut în ultimii ani o guvernare excepțională, a menținut o direcție pro-europeană clară , care a permis Comisiei Europene să colaboreze mai eficient cu autoritățile de la București. „Este o chestiune internă a Ungariei. România nu a fost favorizată, ci pur și simplu nu a blocat reformele și a colaborat cu Bruxelles-ul” , afirmă Năsulea. De ce a primit România fonduri suplimentare Economistul menționează mai multe motive pentru care România a reușit să atragă sume importante de fonduri europene: Deschiderea către Bruxelles : în ultimele 6 luni, autoritățile române au colaborat activ cu Comisia Europeană. Reformularea planurilor PNRR : reeșalonarea și regândirea unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență. Semne de progres în gestionarea fondurilor : conform datelor oficiale, eficiența în absorbția fondurilor pare să fi crescut recent. Chiar și în acest context pozitiv, Năsulea avertizează că România nu este o poveste de succes completă . Reforme structurale, în special în justiție și la nivelul companiilor de stat, sunt încă întârziate, iar sistemul continuă să fie afectat de rezistențe și privilegii vechi. Ce spun criticile presei ungare și cum le interpretează specialiștii Publicațiile din Ungaria au denunțat ceea ce numesc o „schimbare de abordare fără precedent” la Bruxelles. Năsulea însă consideră că această atitudine reflectă nemulțumirea crescândă față de politica internă a guvernului Orban și izolarea față de instituțiile europene. „În Ungaria se iau frecvent decizii contrare politicii europene, iar presa reflectă frustrările populației. Nu e o chestiune de relații externe, ci una de politică internă maghiară” , a explicat Năsulea. Acesta mai adaugă că deși în România reformele se mișcă lent, pare să existe voință politică, iar acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea relației cu UE pe termen lung. [...]