Bugetul de Stat12 mar. 2026
Datoria publică a României depășește 60% din PIB – scenariile arată riscuri de creștere spre 80% dacă deficitul nu scade
Consiliul Fiscal avertizează că bugetul României pentru 2026 este vulnerabil , chiar dacă instituția a avizat construcția bugetară propusă de Guvern. Potrivit Digi24 , experții spun că echilibrul bugetar depinde de mai mulți factori de risc, de la evoluția conflictelor internaționale până la colectarea taxelor și absorbția fondurilor europene. Instituția consideră că bugetul ar putea fi compatibil cu o țintă de deficit de aproximativ 6,25% din PIB în 2026 , însă această estimare este fragilă și poate fi influențată de evoluțiile economice și geopolitice. România vine după o perioadă cu dezechilibre majore, în care deficitul bugetar a ajuns în 2024 la 8,7% din PIB (cash) și la 9,3% din PIB în metodologia europeană ESA, cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Unul dintre principalele riscuri menționate de Consiliul Fiscal este situația internațională. Războiul început în Orientul Mijlociu ar putea provoca un nou șoc energetic, prin scumpirea petrolului și gazelor naturale. Un astfel de scenariu ar avea efecte directe asupra inflației, asupra creșterii economice și asupra veniturilor bugetare ale statului. În același timp, economia României este estimată să crească cu doar 1% în 2026 , un ritm modest. Autoritățile mizează mai ales pe investiții și pe exporturi pentru susținerea economiei, în condițiile în care consumul intern este afectat de măsurile de consolidare fiscală. Consiliul Fiscal subliniază că ajustarea deficitului nu a fost posibilă doar prin tăieri de cheltuieli. Documentul menționează explicit că majorarea unor taxe și impozite a fost inevitabilă , iar măsurile au avut deja costuri sociale, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor, într-un context de inflație ridicată. Un alt punct critic este nivelul scăzut al veniturilor fiscale din România, considerat una dintre cauzele structurale ale dezechilibrului bugetar. Instituția spune că statul trebuie să îmbunătățească semnificativ colectarea taxelor, în special a TVA și a impozitului pe profit. Situația este complicată și de evoluția datoriei publice. România a depășit deja pragul de 60% din PIB , iar dacă deficitul rămâne ridicat, datoria ar putea urca spre 80% din PIB până în 2034 , un nivel care ar putea fi sancționat de piețele financiare. În schimb, dacă programul de consolidare fiscală continuă, datoria ar putea atinge un vârf de aproximativ 63% din PIB în 2027–2028, pentru ca apoi să înceapă să scadă și să coboare sub 60% până în 2030. Consiliul Fiscal mai atrage atenția asupra unei probleme majore: absorbția redusă a fondurilor europene. La finalul anului 2025, rata de absorbție era de doar aproximativ 15% pentru programele naționale , iar întârzierile pot pune presiune suplimentară pe buget și pe investițiile publice. În concluzie, instituția nu spune că bugetul pentru 2026 este nerealist, dar avertizează că depinde de mai multe condiții: evoluția economiei globale, controlul strict al cheltuielilor, creșterea colectării taxelor și utilizarea eficientă a fondurilor europene. [...]
