Știri
Știri din categoria Infrastructură
Reevaluarea cerută de instanță poate schimba câștigătorul unui contract de 4,76 miliarde lei pe A8, iar UMB ar urma să treacă pe primul loc la tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos, potrivit informațiilor prezentate de Economedia, care citează Asociația Pro Infrastructură (API). Dacă această ierarhie se confirmă, Danlin XXL ar pierde atribuirea inițială.
API susține că, „în urma reevaluării”, se conturează un clasament cu UMB pe primul loc, urmat de Danlin și Itinera. Informația are, deocamdată, statut de estimare („se prefigurează”), în condițiile în care procedura a fost întoarsă la CNIR pentru reevaluare.
Curtea de Apel București a obligat luna trecută Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) să reevalueze rezultatul licitației, după ce a acceptat argumentul UMB legat de testarea piloților de fundație, conform motivării obținute de Economedia (detalii în materialul cu motivarea). Documentul integral al hotărârii este disponibil aici: Hotărârea CAB (PDF).
Inițial, licitația fusese câștigată de Danlin XXL, iar UMB pierduse la o diferență de 0,88 puncte. UMB a contestat raportul procedurii, susținând că oferta Danlin ar fi neconformă tehnic în privința piloților și invocând, separat, nereguli privind garanția depusă.
Pe componenta de garanție, Curtea a respins argumentele UMB, reținând că instrumentul de garantare respectă cerințele din documentația CNIR și este plătibil „la prima cerere”. În schimb, instanța a admis argumentul decisiv privind momentul testelor pe piloți: potrivit hotărârii, normativul NP 123-2022 impune testarea înainte de execuția lucrărilor, iar metodele teoretice nu pot înlocui testarea reală, aceasta fiind parte a proiectării, nu a execuției.
În decembrie, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) respinsese pe fond contestația UMB la contract, atât pe garanție, cât și pe oferta tehnică în etapa de proiectare/Grafic Gantt, potrivit Economedia. Materialul despre această etapă este aici: contestația respinsă, iar documentul integral: Decizia CNSC (PDF).
Tronsonul 1 Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos (județul Iași) are 27 km și, potrivit datelor din documentația prezentată, include:
Durata totală este de 46 de luni (10 luni proiectare și 36 de luni execuție). Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a declarat că executantul trebuie să prioritizeze un segment de 5,5 km, care să asigure legătura între Moțca, DN2/Autostrada A7 (secțiunea Bacău–Pașcani) și lotul Leghin–Târgu Neamț, cu termen de 12 luni pentru sincronizarea proiectelor. Contractul este finanțat prin programul SAFE.
CNIR a atribuit în octombrie 2025 contractul asocierii româno-bulgare conduse de Danlin XXL (lider), alături de Groma Hold Ltd, Intertranscom Impex și Evropeiski Patishta, cu o ofertă de 4,76 miliarde lei (detalii în articolul Economedia despre atribuirea contractului).
La licitație au mai depus oferte, potrivit Economedia, și:
Procedura a fost reluată după ce CNSC a respins, la începutul lunii mai 2025, contestația Kido Consult Proiect Construct, care cerea prelungirea termenului de depunere a ofertelor, pe motiv de neîndeplinire a cerințelor legale (nedepunerea cauțiunii). Economedia notează că ulterior CNIR a acuzat firma că încearcă o nouă blocare a licitației, iar Kido Consult nu s-a regăsit între ofertanți (detalii: acuzațiile CNIR).
În privința Danlin XXL, Economedia consemnează că presa locală l-a asociat pe omul de afaceri Dan Amurăriței cu fostul președinte CJ Neamț Ionel Arsene și amintește materiale G4Media despre licențe de exploatare a balastierelor (link: G4Media).
În acest punct, schimbarea câștigătorului depinde de finalizarea reevaluării de către CNIR și de pașii procedurali care pot urma după noul rezultat. Informația privind desemnarea UMB este prezentată ca posibilă, pe baza surselor API citate de Economedia, nu ca decizie deja oficializată.
Recomandate
CNIR a fixat 24 august 2026 ca start al proiectării tronsonului A8 Iași–Ungheni , un pas care accelerează calendarul pentru legătura rutieră peste Prut și pentru primii kilometri de autostradă A8 realizați pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Economica . Ordinul de începere a fost emis la câteva zile după semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași–Ungheni, ceea ce mută proiectul în mod oficial în etapa de proiectare. Tronsonul are 15,5 kilometri între Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și include, „în premieră”, aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, cu același indicativ A8. Calendarul contractual și segmentul considerat prioritar Contractul are o durată totală de 46 de luni, împărțită astfel: 10 luni pentru proiectare; 36 de luni pentru execuția lucrărilor. În interiorul proiectului, un obiectiv prioritar este segmentul de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca legătura rutieră peste Prut să poată fi „pusă în valoare” cât mai repede. Ce include tronsonul Iași–Ungheni Conform informațiilor din articol, proiectul include: 14 poduri și pasaje; 2 tunele, dintre care unul de 1.760 metri; 2 noduri rutiere, inclusiv conexiunea cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași. Finanțare și riscuri operaționale Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE , unde România beneficiază de „peste 4,2 miliarde de euro” pentru Autostrăzile A7 și A8, element invocat ca argument pentru emiterea rapidă a ordinului de începere. În același timp, sunt menționate și provocări care pot influența ritmul de implementare: relief dificil, lucrări de artă (poduri/pasaje) și tunele, dar și coordonarea lucrărilor în două state, cu reglementări diferite. Contractul pentru acest lot a fost semnat recent, potrivit articolului anterior citat de publicație, disponibil aici . [...]
Trei tronsoane de autostradă finalizate aproape complet stau nefolosite , din cauza recepțiilor întârziate, a lipsei unor descărcări provizorii și a blocajelor administrative care amână darea în trafic, potrivit HotNews . Două dintre sectoare sunt la stadiul de 99% de mai bine de o lună, însă încă „așteaptă să fie făcută recepția și să se inaugureze”. Al treilea tronson este la 99,9% și ar urma să fie deschis „în câteva zile”. Unde sunt tronsoanele și cine le-a construit Cele trei sectoare menționate sunt: A0 Nord (Autostrada de Centură a Capitalei) – lot finalizat de constructorul UMB , cu șantierul terminat „de la început de iunie”; Autostrada Moldovei – un tronson realizat tot de UMB , cu lucrări „gata de câteva săptămâni”; Autostrada Transilvania – un tronson „gata 99,9%”, cu deschidere estimată în „câteva zile”. Asociația Pro Infrastructura descrie situația ca pe una în care loturile sunt „muzeu” – adică finalizate, dar nedate în folosință. De ce nu se poate circula: recepții, descărcări și „tergiversări” Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma spune că, deși „am putea de astăzi să circulăm pe ele”, deschiderea este blocată de probleme rămase din urmă, pe care le numește „tergiversări” și „amânări”, inclusiv cazuri în care nu există descărcări provizorii la capăt . La rândul său, Ionuț Ciurea (Asociația Pro Infrastructura) indică un cumul de cauze: birocrație și „indolența” autorităților, dar și probleme tehnice , necoordonare între proiecte și întârzieri . Ce urmează Conform informațiilor din articol, două tronsoane rămân în așteptarea recepției și a inaugurării, iar tronsonul de pe Autostrada Transilvania ar urma să fie deschis în următoarele zile, după finalizarea ultimelor detalii. [...]
Deschiderea A3 Poarta Sălajului–Zimbor „în iulie” ar reduce presiunea pe un proiect întârziat cu trei ani , dar finalizarea completă până la Nădășelu depinde de două viaducte construite separat, după alunecări de teren, potrivit HotNews , care citează evaluarea și filmările din dronă ale Asociației Pro Infrastructură (API) . API susține că tronsonul Poarta Sălajului–Zimbor poate fi deschis „imediat în iulie”, iar restul până la Nădășelu ar putea urma „în decembrie”. În total, este vorba despre aproape 42 km care aveau termene inițiale de finalizare în 2023. „Solicităm oficialilor CNAIR și constructorului UMB să deschidă circulația pe A3 între Poarta Sălajului și Zimbor până cel târziu la sfârșitul acestei luni. Nu mai este timp de irosit.” De ce nu se poate deschide integral: viaductele contractate separat Pentru ca întregul tronson Poarta Sălajului–Nădășelu să fie deschis, API arată că este necesară finalizarea a două viaducte, după ce UMB s-a lovit de alunecări masive de teren și a fost nevoie de relocarea traseului inițial. Lucrările la aceste devieri au fost contractate ulterior cu antreprenorul turc Ozaltin. Organizația afirmă că Ozaltin ar putea termina devierile de la Topa Mică și Nădășelu în decembrie, „cu vreo 3 luni înainte de termen”, ceea ce ar permite circulația pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, „peste 155 km”. Context suplimentar despre cele două mega-viaducte: HotNews . Detalii despre alunecările de teren: HotNews . Întârzieri și redistribuirea resurselor: „grosul armatei UMB este pe A7” API spune că, pe tronsonul Nădășelu–Zimbor, UMB „a ieșit mult din contract” și că în teren ar mai fi doar „câteva echipe” pentru lucrări punctuale (structuri, taluzări, asfalt, marcaje, finisaje și spații de servicii). Potrivit organizației, ritmul actual ar indica o finalizare „cândva prin octombrie, în pas lejer”, în timp ce resursele principale ale constructorului ar fi mobilizate pe Autostrada A7. În urmă cu o lună, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma anunța că Poarta Sălajului–Zimbor va fi deschis traficului în luna iulie, mai notează publicația. Un material anterior despre deschiderea circulației pe un tronson întârziat este aici: HotNews . Datele-cheie din contracte și stadiul din iulie 2026 Contractele pentru cele două loturi cu UMB au fost semnate în 2020 și aveau, inițial, 12 luni de proiectare și 24 de execuție, cu termene de finalizare în 2023. API pune întârzierea atât pe seama problemelor din teren (alunecări), cât și pe seama antreprenorului și a „tergiversărilor și indeciziilor” din zona CNAIR. Conform datelor prezentate: A3 Nădășelu–Mihăiești–Zimbor (30,06 km) Antreprenor: asocierea Spedition UMB – Tehnostrade – Electromontaj Valoare: 1,5 mld lei (fără TVA, preț actualizat) Stadiu fizic (iulie 2026): 96% (pe cele două viaducte contractate separat: 67% ) Dată posibilă pentru finalizare: T3 2026 A3 Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) Antreprenor: asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade Valoare: 836 mil lei (fără TVA, preț actualizat) Stadiu fizic (iulie 2026): 99% Dată posibilă pentru finalizare: T4 2026 Separat, contractul pentru devierile de la Nădășelu și Topa Mică (Ozaltin) a fost semnat în iunie 2024 și are termen de finalizare martie 2027 , însă API susține că lucrările ar putea fi gata în decembrie. [...]
Bugetul pentru apărarea împotriva inundațiilor crește puternic în 2026 , după ce Ministerul Mediului indică drept cauză majoră a pagubelor recente subfinanțarea de lungă durată a infrastructurii hidrotehnice, potrivit Adevărul . Ministrul interimar Diana Buzoianu spune că anul 2026 aduce un nivel „record” al finanțărilor pentru baraje, diguri și poldere, în contextul reluării unor lucrări de modernizare. Salt de la 50 mil. lei la 250 mil. lei pentru lucrări „critice” Conform declarațiilor ministrei, în 2026 au fost alocate 250 de milioane de lei din bugetul național pentru lucrări considerate critice la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, de cinci ori mai mult decât în 2025, când ar fi fost cheltuiți 50 de milioane de lei . În paralel, 52,02% din bugetul de bunuri și servicii al Administrației Naționale „Apele Române ” a fost direcționat către întreținerea digurilor și barajelor existente, o pondere pe care Buzoianu o descrie drept „istorică” și dublă față de media ultimului deceniu . Ce tip de active ar urma să fie protejate prin lucrări Ministra afirmă că fondurile sunt utilizate în toate cele 11 administrații bazinale de apă pentru lucrări care „protejează direct”: oameni și gospodării; terenuri agricole; drumuri și poduri; rețele de utilități; obiective socio-economice. Totodată, oficialul spune că au fost prioritizate studiile de fezabilitate acolo unde Planurile de Management al Riscului la Inundații (PMRI) și hărțile de risc indicau de ani de zile nevoia de intervenție. Proiecte deblocate și șantiere finanțate, dar cu limitări pe termen scurt Buzoianu susține că în 2026 au fost deblocate și finanțate proiecte care stagnau de ani de zile și că „zeci de șantiere critice” au primit fonduri pentru a continua lucrările. În același timp, ministrul admite că „un an nu poate șterge decenii de neglijență”, argumentând că efectele inundațiilor ar fi putut fi limitate dacă modernizarea infrastructurii hidrotehnice ar fi fost făcută la timp. „Inundațiile recente şi pagubele lăsate în urmă nu sunt doar consecința fenomenelor meteo extreme, ci şi decontul dureros a 20-30 de ani de neglijență, amânări şi lipsă de viziune.” În final, ministra afirmă că lucrările de modernizare au fost reluate și că modul de gestionare a investițiilor în domeniul apelor „s-a schimbat din temelii”, fără a oferi însă, în materialul citat, un calendar detaliat al proiectelor sau o listă completă a obiectivelor finanțate. [...]
Investiția de 54 milioane de euro (aprox. 270 milioane lei) intră în faza de execuție , după ce proiectul tehnic al noului stadion „Corvinul 1921 Hunedoara ” este aproape finalizat și urmează să fie predat Companiei Naționale de Investiții , iar lucrările ar putea începe în 2027, potrivit Economedia . În paralel, Primăria Hunedoara a lansat licitația pentru demolarea vechiului stadion, un pas operațional necesar înaintea șantierului. Proiectul este derulat în baza contractului semnat de Ministerul Dezvoltării (prin CNI) cu compania Erbașu. Valoarea investiției este estimată la aproximativ 54 de milioane de euro, inclusiv TVA, iar noul stadion este proiectat cu regim de înălțime S+P+3E și o capacitate de 10.209 locuri, conform variantei finale a proiectului tehnic. Demolarea și utilitățile, condiții pentru calendarul de execuție Administrația locală mizează pe închiderea licitației pentru demolare la final de august – început de septembrie, dacă nu apar contestații, astfel încât lucrările de demolare să înceapă în toamna acestui an. Primarul Dan Bobouțanu a indicat că documentația tehnică este în etapa finală înainte de predarea către CNI. Un alt element critic pentru pregătirea amplasamentului este mutarea canalului colector al rețelei de canalizare care trece pe sub viitorul stadion, lucrare la care ar urma să contribuie Consiliul Județean Hunedoara. Autoritățile locale susțin că încearcă să creeze condițiile pentru demararea construcției la începutul anului viitor, însă calendarul depinde de derularea procedurilor fără întârzieri. Ce include proiectul: facilități sportive și spații cu potențial de venit Stadionul este proiectat pentru un teren de fotbal conform cerințelor FIFA și ghidului UEFA, cu utilizare atât pentru meciuri oficiale, cât și pentru alte activități. Complexul include, între altele: vestiare cu grupuri sanitare și dușuri, cabinet medical, birouri administrative; spații tehnice și de depozitare; zonă de restaurant, săli de conferință; sală de box, săli de forță și cardio; spații destinate închirierii. La exterior sunt prevăzute zone de promenadă și evenimente, precum și o parcare subterană cu 430 de locuri. Terenul principal va fi dotat cu nocturne, ecran de difuzare și tabele electronice de scor. [...]
Finalizarea Lotului 1 din A0 Nord până la sfârșitul anului ar putea muta o parte din traficul de tranzit de pe actuala centură , cu efect direct asupra timpilor de transport și a presiunii pe infrastructura rutieră din jurul Capitalei, potrivit Economedia . Lotul 1, între Corbeanca și Bâcu , a ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , spune că există șanse ca întregul inel de autostradă al Bucureștiului să fie deschis circulației până la finalul acestui an, informație preluată de Mediafax . Ce este gata și ce ar putea fi deschis mai devreme În ultimele două luni, lucrările ar fi avansat semnificativ. Pe primii 8,5 kilometri, între Corbeanca și Mogoșoaia, asfaltul a fost așternut pe toată lungimea, podurile au fost finalizate, iar lucrările conexe sunt într-un stadiu avansat. Dacă ritmul actual se menține, acest sector ar putea fi finalizat până la sfârșitul lunii august, ceea ce ar asigura continuitatea circulației pe A0 Nord între DN1A Mogoșoaia și DN2 Afumați. Blocajul operațional: descărcarea provizorie în DN1A, la Mogoșoaia Pentru deschiderea circulației pe tronsonul Corbeanca–Mogoșoaia este necesară aprobarea de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a unei soluții provizorii de descărcare a traficului în DN1A, la Mogoșoaia. Potrivit lui Horațiu Cosma, sensul giratoriu definitiv este prevăzut în proiectul centurii Buftea și nu va fi finalizat la timp pentru punerea în circulație a sectorului, motiv pentru care este necesară o soluție temporară. Segmentul Mogoșoaia–A1 Bâcu: termenul contractual vs. ținta de final de an Pe segmentul dintre Mogoșoaia și A1 Bâcu, termenul contractual extins este în primele luni ale anului 2027, însă oficialul susține că finalizarea până la sfârșitul acestui an este posibilă. În prezent, podurile și pasajele sunt într-un stadiu avansat de execuție, terasamentele sunt aproape finalizate, iar lucrările de asfaltare au început. Dacă estimările se confirmă și lucrările sunt închise până la finalul anului, Bucureștiul ar putea avea primul inel complet de autostradă funcțional, investiție care ar urma să preia o parte din traficul de tranzit și să reducă presiunea asupra actualei centuri rutiere. [...]
