Știri
Știri din categoria Infrastructură
Deschiderea A3 Poarta Sălajului–Zimbor „în iulie” ar reduce presiunea pe un proiect întârziat cu trei ani, dar finalizarea completă până la Nădășelu depinde de două viaducte construite separat, după alunecări de teren, potrivit HotNews, care citează evaluarea și filmările din dronă ale Asociației Pro Infrastructură (API).
API susține că tronsonul Poarta Sălajului–Zimbor poate fi deschis „imediat în iulie”, iar restul până la Nădășelu ar putea urma „în decembrie”. În total, este vorba despre aproape 42 km care aveau termene inițiale de finalizare în 2023.
„Solicităm oficialilor CNAIR și constructorului UMB să deschidă circulația pe A3 între Poarta Sălajului și Zimbor până cel târziu la sfârșitul acestei luni. Nu mai este timp de irosit.”
Pentru ca întregul tronson Poarta Sălajului–Nădășelu să fie deschis, API arată că este necesară finalizarea a două viaducte, după ce UMB s-a lovit de alunecări masive de teren și a fost nevoie de relocarea traseului inițial. Lucrările la aceste devieri au fost contractate ulterior cu antreprenorul turc Ozaltin.
Organizația afirmă că Ozaltin ar putea termina devierile de la Topa Mică și Nădășelu în decembrie, „cu vreo 3 luni înainte de termen”, ceea ce ar permite circulația pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, „peste 155 km”.
Context suplimentar despre cele două mega-viaducte: HotNews. Detalii despre alunecările de teren: HotNews.
API spune că, pe tronsonul Nădășelu–Zimbor, UMB „a ieșit mult din contract” și că în teren ar mai fi doar „câteva echipe” pentru lucrări punctuale (structuri, taluzări, asfalt, marcaje, finisaje și spații de servicii). Potrivit organizației, ritmul actual ar indica o finalizare „cândva prin octombrie, în pas lejer”, în timp ce resursele principale ale constructorului ar fi mobilizate pe Autostrada A7.
În urmă cu o lună, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma anunța că Poarta Sălajului–Zimbor va fi deschis traficului în luna iulie, mai notează publicația. Un material anterior despre deschiderea circulației pe un tronson întârziat este aici: HotNews.
Contractele pentru cele două loturi cu UMB au fost semnate în 2020 și aveau, inițial, 12 luni de proiectare și 24 de execuție, cu termene de finalizare în 2023. API pune întârzierea atât pe seama problemelor din teren (alunecări), cât și pe seama antreprenorului și a „tergiversărilor și indeciziilor” din zona CNAIR.
Conform datelor prezentate:
Separat, contractul pentru devierile de la Nădășelu și Topa Mică (Ozaltin) a fost semnat în iunie 2024 și are termen de finalizare martie 2027, însă API susține că lucrările ar putea fi gata în decembrie.
Recomandate
Criza de bitum riscă să blocheze asfaltarea pe șantiere-cheie ale UMB , ceea ce poate împinge înapoi termenele de finalizare pentru loturi de autostradă aflate în faza finală, potrivit Adevărul . Constructorul a notificat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) că nu mai găsește bitum pe piața locală și că riscă să rămână fără asfalt. Problema este pusă pe seama perturbărilor din lanțurile internaționale de distribuție, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, deși „există de câteva zile un acord de pace”, conform articolului. Surse din CNAIR au declarat pentru Economica.net că scăderea cantității de produse petroliere tranzacționate, inclusiv bitum, nu poate fi rezolvată la nivel de companie, ci „la nivel de stat”. „Problema scăderii cantității de produse petroliere, inclusiv bitum, la tranzacțiile din piață nu poate fi rezolvată la nivel de companie, ci la nivel de stat” Unde poate apărea blocajul operațional UMB lucrează pe mai multe șantiere din România, iar unele au ajuns în etapa de asfaltare, ceea ce face ca lipsa bitumului să aibă efect imediat în teren. În lista de proiecte menționate se află: tronsoane din Autostrada Moldovei A7 (Adjud – Pașcani); tronsoane din Autostrada A3 Transilvania; Drumul Expres Brăila – Galați. Ce soluții sunt invocate și de ce contează pentru termene Sursele citate indică nevoia unei intervenții la nivel guvernamental, prin Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei, inclusiv prin „acorduri statale pentru securizarea resurselor”, pe modelul altor state, în actualul context. În paralel, articolul reamintește că A7 este un proiect major pentru conectarea Moldovei, iar finanțarea a fost mutată în afara PNRR, prin fonduri europene nerambursabile (granturi) și mecanismul SAFE (Security Action for Europe). Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că această formulă ar permite realizarea segmentelor „mature” fără impact asupra deficitului bugetar, cu plata garantată din fonduri nerambursabile. Două secțiuni ale A7 – Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani – sunt descrise ca fiind suficient de avansate pentru a putea fi finalizate până în august 2026, iar cinci loturi, cu o valoare totală de aproximativ 2,1 miliarde euro, ar urma să fie finanțate prin granturi. În acest context, blocajul la bitum devine un risc operațional direct: chiar și cu finanțare asigurată, lipsa materialelor poate întârzia livrarea efectivă a lucrărilor. [...]
Restricțiile de trafic de la km 66 pe A10 Sebeș–Turda rămân în vigoare , iar DRDP Cluj începe marți, 7 iulie 2026, lucrări pentru punerea în siguranță a sectorului afectat de o nouă surpare, potrivit Economica . Miza este una operațională: pe un tronson deja vulnerabil, circulația se desfășoară în continuare cu capacitate redusă și limitări de viteză, până la consolidarea corpului autostrăzii. Ce se întâmplă la km 66 și cine intervine Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj arată că, în zona km 66, „se manifestă un fenomen de instabilitate a terenului” care a produs în timp degradări ale sistemului rutier. Sectorul este monitorizat permanent, iar în trecut au fost executate „succesiv” lucrări de remediere, cu măsuri pentru menținerea circulației în siguranță. Pe fondul evoluției fenomenului, DRDP Cluj a sesizat Instituția Prefectului – Județul Cluj, iar Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a aprobat nota de constatare privind evaluarea pagubelor și a stabilit măsuri pentru evaluarea tehnică și gestionarea situației. Restricțiile de circulație: unde sunt și cât durează Restricțiile sunt instituite pe Autostrada A10, între km 65+900 și km 66+400, pe Calea 1, banda I și banda de vehicule lente, din 28 mai 2026 și vor rămâne până la finalizarea lucrărilor de consolidare. În prezent, circulația se desfășoară pe o singură bandă din trei, cu restricții de viteză. DRDP Cluj le cere șoferilor să respecte semnalizarea temporară și restricțiile impuse. Cum arată degradarea, potrivit imaginilor publicate Incidentul a fost documentat și în postări publice, inclusiv de jurnalistul TVR Cluj Antonio Miclea, care a publicat imagini video de la fața locului, și de Ziarul Unirea. În descrierea preluată de Economica, este menționat că: a apărut „un nou crater” pe sensul Sebeș–Turda, în zona km 66, în perimetrul afectat și în anii precedenți; prima bandă ar fi fost distrusă, iar ruptura s-ar fi extins până la jumătatea benzii a doua; restricțiile s-ar întinde pe peste 500 de metri, cu viteză maximă de 60 km/h; în afara carosabilului, taluzul ar fi alunecat pe o lungime de peste 50 de metri, împreună cu parapetele. Context: un punct cu probleme recurente Potrivit aceleiași relatări, lotul de autostradă a fost inaugurat în 2018, în urma unei investiții de aproximativ 90 de milioane de euro, iar zona ar fi mai avut probleme cu alunecările. În vara lui 2023, Porr Construct ar fi efectuat lucrări de consolidare și refacere a sistemului rutier, deși porțiunea ieșise din garanție, iar problemele ar fi reapărut ulterior, inclusiv în 2024 și 2025. Lucrările anunțate pentru 7 iulie 2026 vizează punerea în siguranță a sectorului afectat, în condițiile în care restricțiile sunt deja active și rămân valabile până la finalizarea consolidării. [...]
CNIR a fixat 24 august 2026 ca start al proiectării tronsonului A8 Iași–Ungheni , un pas care accelerează calendarul pentru legătura rutieră peste Prut și pentru primii kilometri de autostradă A8 realizați pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Economica . Ordinul de începere a fost emis la câteva zile după semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași–Ungheni, ceea ce mută proiectul în mod oficial în etapa de proiectare. Tronsonul are 15,5 kilometri între Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și include, „în premieră”, aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, cu același indicativ A8. Calendarul contractual și segmentul considerat prioritar Contractul are o durată totală de 46 de luni, împărțită astfel: 10 luni pentru proiectare; 36 de luni pentru execuția lucrărilor. În interiorul proiectului, un obiectiv prioritar este segmentul de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca legătura rutieră peste Prut să poată fi „pusă în valoare” cât mai repede. Ce include tronsonul Iași–Ungheni Conform informațiilor din articol, proiectul include: 14 poduri și pasaje; 2 tunele, dintre care unul de 1.760 metri; 2 noduri rutiere, inclusiv conexiunea cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași. Finanțare și riscuri operaționale Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE , unde România beneficiază de „peste 4,2 miliarde de euro” pentru Autostrăzile A7 și A8, element invocat ca argument pentru emiterea rapidă a ordinului de începere. În același timp, sunt menționate și provocări care pot influența ritmul de implementare: relief dificil, lucrări de artă (poduri/pasaje) și tunele, dar și coordonarea lucrărilor în două state, cu reglementări diferite. Contractul pentru acest lot a fost semnat recent, potrivit articolului anterior citat de publicație, disponibil aici . [...]
Ungaria a pus în consultare publică proiectul M44 spre granița cu România , un tronson de circa 43 km care ar urma să ducă drumul expres până în zona Salonta, ceea ce deschide formal etapa de evaluare de mediu cu componentă transfrontalieră și permite depunerea de observații din România, potrivit G4Media . Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat pentru consultare documentația transmisă de autoritățile ungare pentru proiectul drumului expres M44 Békéscsaba – Salonta. Documentele sunt depuse în cadrul procedurii prevăzute de Convenția Espoo , care reglementează evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, în situațiile în care un proiect poate avea efecte peste graniță. Miza practică a consultării este că, deși proiectul se oprește la frontiera româno-maghiară, acesta poate interesa comunitățile din județul Bihor, iar publicul din România poate formula observații în această etapă. Ce prevede proiectul din Ungaria Conform rezumatului non-tehnic al studiului de impact citat în material, proiectul vizează: construirea unui tronson de circa 43 km între Békéscsaba și frontiera de stat, în direcția Nagyszalonta (Salonta); profil de 2×2 benzi, fără bandă de urgență; lățimea coronamentului: 20 de metri. În plus, viitoarea autostradă/drum expres ar urma să includă 6 sau 7 poduri, în funcție de varianta de traseu aleasă dintre cele două luate în calcul, informație atribuită de G4Media publicației Bihoreanul. Ce urmează În această fază, proiectul este în consultare pe componenta de mediu, în cadrul procedurii transfrontaliere. Materialul nu oferă un calendar de execuție sau o decizie finală privind varianta de traseu, ci indică faptul că etapa curentă permite transmiterea de observații din România. [...]
Autoritățile pregătesc „ Autostrada Dacilor ”, un proiect care ar urma să lege Valea Jiului în 4 ani , dar deocamdată investiția este doar în faza de pregătire, potrivit HotNews . Miza economică ține de conectivitatea internă a microregiunii și de reducerea timpilor de deplasare între localități, însă proiectul nu are încă detalii de implementare publice în materialul citat. Informația apare într-un document analizat de Profit.ro, care indică faptul că obiectivul este încadrat ca investiție de interes național și ar urma să fie realizat în județul Hunedoara, în microregiunea Valea Jiului. Ce ar urma să conecteze „Autostrada Dacilor” Conform documentului menționat, traseul ar trebui să lege șase localități din Valea Jiului: Petroșani Petrila Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani Ce se știe despre calendar și ce lipsește Materialul indică un orizont de realizare „în decurs de 4 ani”, dar proiectul este descris ca fiind „deocamdată doar pe hârtie”. În informațiile disponibile aici nu apar costuri, surse de finanțare, stadiu procedural (de tip studiu de fezabilitate sau licitații) ori un calendar etapizat, astfel că impactul concret rămâne, pentru moment, condiționat de pașii administrativi următori. [...]
Autostrada Sibiu–Făgăraș (A13) a ajuns la un ritm de execuție susținut, cu peste 1.600 de muncitori și aproape 850 de utilaje mobilizate pe 68 km , potrivit Mediafax . Miza operațională este accelerarea lucrărilor pe toate cele patru loturi, într-un proiect care are termen de finalizare indicat pentru 2028. Proiectul este prezentat ca una dintre investițiile rutiere majore, iar imaginile din șantier arată un volum intens de activitate, cu lucrări desfășurate simultan pe mai multe fronturi: terasamente, structuri (poduri și pasaje), podețe și consolidări. Stadiul pe loturi: de la 15,3% la 41% progres fizic Pe fiecare tronson sunt raportate procente de execuție și mobilizări distincte: Tronsonul 1 (Boița – Avrig, 14,2 km): 15,3% . În șantier sunt 591 de muncitori și 212 utilaje , cu lucrări la fundații, elevații, pile și rigle, plus podețe, decopertări și umpluturi. Pe acest tronson este prevăzut și nodul rutier dintre A13 , A1 (Pitești – Sibiu) și DN7 , în zona Boița. Tronsonul 2 (Avrig – Arpașu de Jos, 19,92 km): 38,94% . Sunt mobilizate 283 de persoane și 213 utilaje , cu lucrări la excavații, umpluturi, stabilizarea terenului, straturi de fundație și consolidarea platformei, în paralel cu fundațiile și elevațiile podurilor și pasajelor. Tronsonul 3 (Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus, 17,61 km): 41% . Lucrează 510 muncitori și 166 utilaje la terasamente și la majoritatea celor 27 de structuri ; este menționat un pod de 820 m , descris ca având complexitate tehnică ridicată. Tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus – municipiul Făgăraș, 16,26 km): 25,8% . În contract este inclus și un drum de legătură cu DN1 , de 5,6 km . În șantier sunt 297 de persoane și 241 de utilaje , cu lucrări la piloți forați pentru pasaje, straturi de balast stabilizat, elevații și culee, montare grinzi prefabricate și turnarea plăcilor de suprabetonare. Contractul și termenul: 6,4 miliarde lei, finalizare în 2028 Contractul este evaluat la 6,4 miliarde lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 , fiind derulat de constructorul turc Makyol . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, indică drept țintă că lucrările „trebuie finalizate în anul 2028”. Din perspectiva utilizatorilor și a economiei regionale, elementul imediat relevant este că proiectul are șantiere active pe toate loturile, cu mobilizări mari raportate, ceea ce poate reduce riscul de blocaje punctuale dacă ritmul se menține până la fazele critice (structuri și noduri rutiere). [...]
