Știri
Știri din categoria Infrastructură
Bugetul pentru apărarea împotriva inundațiilor crește puternic în 2026, după ce Ministerul Mediului indică drept cauză majoră a pagubelor recente subfinanțarea de lungă durată a infrastructurii hidrotehnice, potrivit Adevărul. Ministrul interimar Diana Buzoianu spune că anul 2026 aduce un nivel „record” al finanțărilor pentru baraje, diguri și poldere, în contextul reluării unor lucrări de modernizare.
Conform declarațiilor ministrei, în 2026 au fost alocate 250 de milioane de lei din bugetul național pentru lucrări considerate critice la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, de cinci ori mai mult decât în 2025, când ar fi fost cheltuiți 50 de milioane de lei.
În paralel, 52,02% din bugetul de bunuri și servicii al Administrației Naționale „Apele Române” a fost direcționat către întreținerea digurilor și barajelor existente, o pondere pe care Buzoianu o descrie drept „istorică” și dublă față de media ultimului deceniu.
Ministra afirmă că fondurile sunt utilizate în toate cele 11 administrații bazinale de apă pentru lucrări care „protejează direct”:
Totodată, oficialul spune că au fost prioritizate studiile de fezabilitate acolo unde Planurile de Management al Riscului la Inundații (PMRI) și hărțile de risc indicau de ani de zile nevoia de intervenție.
Buzoianu susține că în 2026 au fost deblocate și finanțate proiecte care stagnau de ani de zile și că „zeci de șantiere critice” au primit fonduri pentru a continua lucrările. În același timp, ministrul admite că „un an nu poate șterge decenii de neglijență”, argumentând că efectele inundațiilor ar fi putut fi limitate dacă modernizarea infrastructurii hidrotehnice ar fi fost făcută la timp.
„Inundațiile recente şi pagubele lăsate în urmă nu sunt doar consecința fenomenelor meteo extreme, ci şi decontul dureros a 20-30 de ani de neglijență, amânări şi lipsă de viziune.”
În final, ministra afirmă că lucrările de modernizare au fost reluate și că modul de gestionare a investițiilor în domeniul apelor „s-a schimbat din temelii”, fără a oferi însă, în materialul citat, un calendar detaliat al proiectelor sau o listă completă a obiectivelor finanțate.
Recomandate
Trei tronsoane de autostradă finalizate aproape complet stau nefolosite , din cauza recepțiilor întârziate, a lipsei unor descărcări provizorii și a blocajelor administrative care amână darea în trafic, potrivit HotNews . Două dintre sectoare sunt la stadiul de 99% de mai bine de o lună, însă încă „așteaptă să fie făcută recepția și să se inaugureze”. Al treilea tronson este la 99,9% și ar urma să fie deschis „în câteva zile”. Unde sunt tronsoanele și cine le-a construit Cele trei sectoare menționate sunt: A0 Nord (Autostrada de Centură a Capitalei) – lot finalizat de constructorul UMB , cu șantierul terminat „de la început de iunie”; Autostrada Moldovei – un tronson realizat tot de UMB , cu lucrări „gata de câteva săptămâni”; Autostrada Transilvania – un tronson „gata 99,9%”, cu deschidere estimată în „câteva zile”. Asociația Pro Infrastructura descrie situația ca pe una în care loturile sunt „muzeu” – adică finalizate, dar nedate în folosință. De ce nu se poate circula: recepții, descărcări și „tergiversări” Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma spune că, deși „am putea de astăzi să circulăm pe ele”, deschiderea este blocată de probleme rămase din urmă, pe care le numește „tergiversări” și „amânări”, inclusiv cazuri în care nu există descărcări provizorii la capăt . La rândul său, Ionuț Ciurea (Asociația Pro Infrastructura) indică un cumul de cauze: birocrație și „indolența” autorităților, dar și probleme tehnice , necoordonare între proiecte și întârzieri . Ce urmează Conform informațiilor din articol, două tronsoane rămân în așteptarea recepției și a inaugurării, iar tronsonul de pe Autostrada Transilvania ar urma să fie deschis în următoarele zile, după finalizarea ultimelor detalii. [...]
Investiția de 54 milioane de euro (aprox. 270 milioane lei) intră în faza de execuție , după ce proiectul tehnic al noului stadion „Corvinul 1921 Hunedoara ” este aproape finalizat și urmează să fie predat Companiei Naționale de Investiții , iar lucrările ar putea începe în 2027, potrivit Economedia . În paralel, Primăria Hunedoara a lansat licitația pentru demolarea vechiului stadion, un pas operațional necesar înaintea șantierului. Proiectul este derulat în baza contractului semnat de Ministerul Dezvoltării (prin CNI) cu compania Erbașu. Valoarea investiției este estimată la aproximativ 54 de milioane de euro, inclusiv TVA, iar noul stadion este proiectat cu regim de înălțime S+P+3E și o capacitate de 10.209 locuri, conform variantei finale a proiectului tehnic. Demolarea și utilitățile, condiții pentru calendarul de execuție Administrația locală mizează pe închiderea licitației pentru demolare la final de august – început de septembrie, dacă nu apar contestații, astfel încât lucrările de demolare să înceapă în toamna acestui an. Primarul Dan Bobouțanu a indicat că documentația tehnică este în etapa finală înainte de predarea către CNI. Un alt element critic pentru pregătirea amplasamentului este mutarea canalului colector al rețelei de canalizare care trece pe sub viitorul stadion, lucrare la care ar urma să contribuie Consiliul Județean Hunedoara. Autoritățile locale susțin că încearcă să creeze condițiile pentru demararea construcției la începutul anului viitor, însă calendarul depinde de derularea procedurilor fără întârzieri. Ce include proiectul: facilități sportive și spații cu potențial de venit Stadionul este proiectat pentru un teren de fotbal conform cerințelor FIFA și ghidului UEFA, cu utilizare atât pentru meciuri oficiale, cât și pentru alte activități. Complexul include, între altele: vestiare cu grupuri sanitare și dușuri, cabinet medical, birouri administrative; spații tehnice și de depozitare; zonă de restaurant, săli de conferință; sală de box, săli de forță și cardio; spații destinate închirierii. La exterior sunt prevăzute zone de promenadă și evenimente, precum și o parcare subterană cu 430 de locuri. Terenul principal va fi dotat cu nocturne, ecran de difuzare și tabele electronice de scor. [...]
Finalizarea Lotului 1 din A0 Nord până la sfârșitul anului ar putea muta o parte din traficul de tranzit de pe actuala centură , cu efect direct asupra timpilor de transport și a presiunii pe infrastructura rutieră din jurul Capitalei, potrivit Economedia . Lotul 1, între Corbeanca și Bâcu , a ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , spune că există șanse ca întregul inel de autostradă al Bucureștiului să fie deschis circulației până la finalul acestui an, informație preluată de Mediafax . Ce este gata și ce ar putea fi deschis mai devreme În ultimele două luni, lucrările ar fi avansat semnificativ. Pe primii 8,5 kilometri, între Corbeanca și Mogoșoaia, asfaltul a fost așternut pe toată lungimea, podurile au fost finalizate, iar lucrările conexe sunt într-un stadiu avansat. Dacă ritmul actual se menține, acest sector ar putea fi finalizat până la sfârșitul lunii august, ceea ce ar asigura continuitatea circulației pe A0 Nord între DN1A Mogoșoaia și DN2 Afumați. Blocajul operațional: descărcarea provizorie în DN1A, la Mogoșoaia Pentru deschiderea circulației pe tronsonul Corbeanca–Mogoșoaia este necesară aprobarea de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a unei soluții provizorii de descărcare a traficului în DN1A, la Mogoșoaia. Potrivit lui Horațiu Cosma, sensul giratoriu definitiv este prevăzut în proiectul centurii Buftea și nu va fi finalizat la timp pentru punerea în circulație a sectorului, motiv pentru care este necesară o soluție temporară. Segmentul Mogoșoaia–A1 Bâcu: termenul contractual vs. ținta de final de an Pe segmentul dintre Mogoșoaia și A1 Bâcu, termenul contractual extins este în primele luni ale anului 2027, însă oficialul susține că finalizarea până la sfârșitul acestui an este posibilă. În prezent, podurile și pasajele sunt într-un stadiu avansat de execuție, terasamentele sunt aproape finalizate, iar lucrările de asfaltare au început. Dacă estimările se confirmă și lucrările sunt închise până la finalul anului, Bucureștiul ar putea avea primul inel complet de autostradă funcțional, investiție care ar urma să preia o parte din traficul de tranzit și să reducă presiunea asupra actualei centuri rutiere. [...]
Circulația pe DN7, pe Valea Oltului, rămâne afectată de lucrări care urmăresc reducerea riscului de căderi de pietre , iar traficul este dirijat în zonele de intervenție, potrivit Economedia . Lucrările se desfășoară între Călimănești și Câineni, pe un tronson cu risc ridicat de desprinderi de pe versanți. Intervențiile vin în contextul accidentului produs marți între Boița și Lazaret, unde o stâncă desprinsă de pe versant a căzut peste un autoturism aflat în trafic. În urma incidentului, un bărbat de aproximativ 65 de ani a murit. Ce se lucrează și cum se circulă Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova anunță că echipele din teren fac: lucrări de rănguire a versanților (îndepărtarea manuală a rocilor instabile); montaj de plase de protecție, pentru a reduce riscul de noi căderi de pietre pe carosabil. Pe durata lucrărilor, circulația se desfășoară dirijat în zona șantierului. Autoritățile recomandă șoferilor să respecte semnalizarea temporară și indicațiile personalului din teren. [...]
Primul lot construit din Autostrada Moldovei (A7) este deja în trafic, iar podul de la Vadu Pașii a preluat o parte din fluxul care trecea prin Mărăcineni , reducând presiunea pe una dintre cele mai aglomerate legături rutiere dintre Muntenia și Moldova, potrivit Economedia . Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău a publicat imagini video care documentează evoluția lucrărilor, la patru ani de la ordinul de începere. Lotul 2 Mizil–Pietroasele (28,35 km), parte din tronsonul Ploiești–Buzău al A7 (proiect finanțat prin PNRR), a fost construit de asocierea Coni SRL & Trace Group Hold PLC și a fost finalizat și deschis oficial circulației în octombrie 2025. Podul de la Vadu Pașii: efect direct în redistribuirea traficului În materialul video apar și etapele de construcție ale Podului de la Vadu Pașii, cu o lungime de 1,36 kilometri, descris ca al doilea cel mai lung pod rutier din România. Podul asigură continuitatea A7 peste râul Buzău și realizează legătura dintre Moldova și regiunile de sud și vest ale țării. DRDP Buzău susține că deschiderea acestei infrastructuri a permis redirecționarea traficului de pe podul Mărăcineni, „principala legătură rutieră dintre Muntenia și Moldova”, cu efecte în fluidizarea circulației și creșterea siguranței rutiere într-o zonă intens circulată a județului Buzău. Cum a fost realizat videoclipul și ce urmează Instituția precizează că videoclipul a fost realizat folosind imagini de arhivă și instrumente de inteligență artificială, pentru a reconstrui „povestea unor puncte-cheie” din administrarea DRDP Buzău. În postare este menționat și un obiectiv operațional mai larg: sectorul administrat ar urma să ajungă „în scurt timp” la 220 km de autostradă (fără un calendar detaliat în materialul citat). Pentru perioada următoare, DRDP Buzău indică faptul că, pe parcursul acestui an, vor fi date în folosință mai multe loturi din Autostrada Moldovei A7. Pentru context, Economedia trimite și la un material separat despre A7 Bacău–Pașcani și nodul rutier „turbion” care va conecta A7 și A8: Economedia . [...]
Extinderea șantierului pe secțiunea 3 a Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești depinde de obținerea Acordului Revizuit de Mediu , în condițiile în care lucrările se desfășoară acum doar pe aproximativ 30% din traseu, potrivit Economica , care redă o postare a șefului CNAIR . Stadiul fizic al secțiunii Cornetu–Tigveni „se apropie de 15%”. Pe teren, asocierea Webuild SPA – Tancrad lucrează cu 1.300 de muncitori și 530 de utilaje, pe zonele pentru care există Autorizații de Construire. Activitățile includ amenajarea drumurilor de acces, relocări de utilități, excavații și umpluturi, consolidări de ziduri de sprijin și execuția mai multor structuri. Blocajul major: avizele de mediu și autorizațiile pentru restul traseului Conform aceleiași surse, extinderea fronturilor de lucru este condiționată de un „lanț” administrativ: constructorul trebuie să finalizeze și să depună documentația pentru Acordul Revizuit de Mediu, apoi instituțiile din subordinea Ministerului Mediului trebuie să analizeze și să emită acordul, iar ulterior Ministerul Transporturilor poate elibera Autorizațiile de Construire pentru întregul șantier. „Fiecare zi de întârziere în birouri este o zi pierdută în munte.” Ce se construiește pe secțiunea Cornetu–Tigveni și unde sunt lucrările acum Secțiunea 3 are 37,4 km și include: 1 tunel; 55 de structuri (viaducte și poduri); 2 noduri rutiere. În prezent se lucrează la 15 poduri, aflate în diverse faze de execuție, cu stadii fizice cuprinse între 50% și 92%. La ecoductul Călinești, stadiul fizic a ajuns la 56%, fiind în derulare lucrări de excavare, armare, betonare și hidroizolație. Tunelul Poiana: forarea va începe dinspre capătul Sibiu Pentru tunelul Poiana, descris ca „cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România” (1.780 m), sunt în curs lucrări pregătitoare pentru platforma pe care va fi montată instalația TBM (mașină de forat tuneluri). După analize geotehnice, constructorul a decis ca forarea să înceapă dinspre capătul Sibiu. Contractul pentru construcția secțiunii Cornetu–Tigveni are o valoare de 5,323 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport. Secțiunile 2 și 3 sunt prezentate ca tronsonul care traversează efectiv Carpații, cu rol în asigurarea circulației continue pe Coridorul Pan-European 4 (Constanța–Nădlac). [...]
