Știri
Știri din categoria Externe
Lovirea unui petrolier în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul de țiței către porturile rusești, după ce drone ucrainene ar fi atacat o navă sub pavilion liberian, iar căpitanul turc a fost rănit și spitalizat, potrivit Stirile Pro TV, care citează Reuters.
Autoritățile ruse au anunțat joi incidentul, fără ca în material să fie prezentate detalii despre avariile suferite de petrolier sau despre eventuale consecințe asupra încărcăturii și navigației în zonă.
Conform declarațiilor oficialilor ruși și ucraineni, Ucraina a atacat cu drone, în timpul nopții, orașul-port rusesc Tuapse de la Marea Neagră. Guvernatorul regional rus a raportat doi morți (o tânără și o fată de 14 ani) și șapte răniți.
Ucraina susține că atacul a vizat depozite de petrol din Crimeea și infrastructura portului Tuapse. În plus, canale ruse de Telegram afirmă că, în același atac, ar fi fost lovită și o rafinărie a companiei energetice ruse Rosneft — informație care, în material, este atribuită acestor canale, nu unei confirmări oficiale.
În contextul războiului, Ucraina a efectuat mai multe atacuri în Marea Neagră asupra unor petroliere care se deplasau către porturi rusești, cu obiectivul de a diminua exporturile de petrol ale Rusiei și, implicit, veniturile folosite pentru susținerea armatei, potrivit relatării.
Pentru piața de transport maritim, astfel de incidente înseamnă, în principal, creșterea riscului operațional pe rutele către porturile rusești de la Marea Neagră, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor și planificării curselor, dacă atacurile se repetă.
Recomandate
Atacul cu drone asupra rafinăriei Rosneft din Tuapse riscă să lovească direct exporturile rusești de produse petroliere , într-un moment în care infrastructura portuară folosită la livrările pe mare a fost deja afectată de atacuri repetate, potrivit Digi24 . În noaptea de 16 aprilie, drone ucrainene au lansat un atac masiv asupra orașului Tuapse (regiunea Krasnodar), a declarat guvernatorul Veniamin Kondratiev . Acesta a spus că au fost avariate cinci case și un bloc de locuințe, doi copii au murit, iar alte două persoane au fost rănite. Oficialul a mai menționat că „numeroase resturi” au căzut pe teritoriul unor întreprinderi din zona portului maritim. Conform datelor Astra, ținta a inclus rafinăria de petrol din Tuapse, unde după atac a izbucnit un incendiu. Rafinăria aparține Rosneft și este descrisă ca singura rafinărie de pe coasta rusă a Mării Negre, aflată în top 10 ca mărime în Rusia. Capacitatea sa permite prelucrarea a până la 12 milioane de tone pe an, iar unitatea este orientată integral spre export, fără a furniza benzină și motorină pe piața internă. Miza economică: presiune pe fluxurile de export pe mare Atacul se înscrie într-un tipar mai larg: de la jumătatea anului trecut, Forțele Armate ale Ucrainei s-au concentrat pe lovirea infrastructurii energetice ruse, iar după începerea războiului dintre SUA și Iran au început să vizeze și porturile prin care Rusia exportă petrol și produse petroliere. În martie, porturile Primorsk și Ust-Luga de la Marea Baltică — care ar reprezenta până la 40% din exporturile maritime de petrol ale Rusiei — au fost atacate repetat. De asemenea, a fost vizat terminalul petrolier „Sheshkharis” din portul Novorossiysk. În acest context, rafinăria din Tuapse are o relevanță operațională suplimentară: este legată direct de terminalele petroliere din portul Tuapse, ceea ce poate amplifica efectele unui incident asupra lanțului de export. Ce se știe despre efecte și ce rămâne neclar Digi24 notează că, potrivit unor surse Reuters, atacurile cu drone asupra porturilor rusești au îngreunat capacitatea Moscovei de a profita de criza energetică globală generată de războiul dintre SUA și Iran. După astfel de atacuri, porturile ar fi suspendat în repetate rânduri exporturile și ar fi acumulat întârzieri față de programul de încărcare, iar transbordarea de petrol și produse petroliere în Ust-Luga și Primorsk ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul lui 2025. În cazul Tuapse, informațiile disponibile în material indică lovirea rafinăriei și izbucnirea unui incendiu, însă nu sunt oferite detalii despre amploarea pagubelor la instalații sau despre durata unei eventuale întreruperi a activității. Digi24 mai arată că rafinăria a fost atacată anterior, cel mai recent pe 31 decembrie, când echipamentele au fost avariate, iar pe parcursul anului precedent a fost țintită de mai multe ori (3 noiembrie, 6 octombrie, 1 iulie și 17 martie). [...]
Maia Sandu cere înăsprirea presiunii asupra Moscovei, după atacul din Ucraina soldat cu zeci de victime , insistând pe „mai multă unitate europeană”, sprijin pentru Kiev și sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat pe platforma X, președinta Republicii Moldova a condamnat bombardamentele rusești asupra unor zone rezidențiale din Kiev, Dnipro și Odesa și a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Maia Sandu a legat oprirea războiului de încetarea agresiunii de către Rusia și a cerut explicit intensificarea sancțiunilor. „Ceea ce este necesar acum este mai multă unitate europeană, mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, pentru că acest război se va opri atunci când Rusia se va opri.” Atacul: cel mai grav din acest an, cu bilanț încă în creștere În același context, publicația notează că armata rusă a lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, care a ucis cel puțin 16 persoane și a rănit peste 100, acesta fiind cel mai grav atac din acest an, conform Reuters . Loviturile au vizat mai multe orașe, inclusiv Kiev, Odesa și Dnipro. În Kiev au izbucnit incendii în mai multe zone, iar echipele de salvare au intervenit pentru stingerea flăcărilor și pentru scoaterea oamenilor de sub dărâmături. Autoritățile au raportat patru decese în capitală, inclusiv un copil; cele mai multe victime au fost înregistrate în Odesa (nouă morți), iar în Dnipro au fost raportate două decese. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au doborât o parte semnificativă din rachete și drone, însă unele au lovit ținte și au provocat distrugeri importante. Operațiunile de salvare continuă, iar autoritățile avertizează că numărul victimelor ar putea crește. Reacția Kievului: presiune internațională și sprijin militar suplimentar Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul și a cerut menținerea presiunii internaționale asupra Rusiei, precum și sprijin militar suplimentar pentru Ucraina. [...]
Atacul aerian rusesc cu sute de drone și zeci de rachete a lovit infrastructură și zone rezidențiale în mai multe orașe ucrainene , cu cel puțin 13 morți și zeci de răniți, potrivit autorităților ucrainene, relatează HotNews . Dincolo de bilanțul uman, amploarea atacului – 659 de drone și 54 de rachete – indică o presiune operațională ridicată asupra apărării aeriene și a serviciilor de intervenție. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat 54 de rachete, dintre care 31 au fost doborâte, și 659 de drone, dintre care 636 au fost doborâte. Au fost raportate lovituri ale 12 rachete și 20 de drone în 26 de locuri, precum și căderi de resturi în alte 25 de locuri. Atacul era în desfășurare joi dimineață, fiind semnalate în continuare drone în aer, conform unui mesaj publicat pe Telegram după ora 08.00. Cele mai afectate zone: Odesa și Kiev În Odesa, atacurile nocturne au ucis șapte persoane și au rănit alte 11, potrivit șefului administrației militare locale, care a menționat avarii la infrastructură și la o clădire rezidențială. La Kiev, primarul Vitali Klitschko a anunțat patru decese, între care un copil de 12 ani și o femeie de 35 de ani. El a mai precizat că 10 locuitori au fost răniți, iar șase au fost internați. Separat, șeful administrației militare a capitalei, Tymur Tkachenko, a estimat numărul răniților la 18, inclusiv un copil. Dnipro și Harkov: victime și incendii în zone rezidențiale În Dnipro, atacurile au provocat incendii la clădiri rezidențiale, iar autoritățile au raportat două persoane ucise. În același oraș, guvernatorul regional Oleksandr Hanzha a scris pe Telegram că un locuitor a murit și că 10 persoane au fost rănite, publicând imagini cu clădiri în flăcări. În Harkov, oficialii au anunțat că două persoane au fost rănite în urma unor atacuri cu drone. Alarmele de raid aerian au sunat peste două ore în Kiev și Dnipro, iar imaginile publicate online au arătat incendii și fum dens. În capitală, Klitschko a mai spus că echipele de salvare au scos o mamă și un copil dintr-o clădire avariată, că o rachetă a lovit etajul șase al unui bloc din cartierul Podil și că patru membri ai echipajelor medicale de urgență au fost răniți în timpul intervențiilor. [...]
Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri care ar putea schimba costurile de mobilitate și regulile de lucru în UE , de la o zi de telemuncă pe săptămână până la subvenții pentru transportul public și ajustări de taxe la electricitate, potrivit Antena 3 , care citează informații publicate de El Pais dintr-un proiect de document al Comisiei. Măsurile apar într-un proiect al Planului de Acțiune Energetică consultat de publicația spaniolă și ar urma să fie prezentat săptămâna viitoare de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Documentul este descris ca fiind „încă în lucru” și susceptibil de modificări. De ce contează: presiune pe energie și combustibili, cu efect direct în economie Comisia leagă pachetul de impactul asupra prețurilor la energie și aprovizionării cu combustibili, pe fondul războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Potrivit datelor Comisiei Europene citate în material, închiderea strâmtorii Ormuz — rută prin care, „în vremuri de pace”, tranzitează 20% din petrolul și gazele comercializate la nivel mondial — a generat costuri suplimentare de peste 22 de miliarde de euro la importurile de combustibili fosili ale Europei. În același context, vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, este citată cu o referire la datele Agenției Internaționale pentru Energie privind scăderea capacității de producție pentru mai multe produse energetice și industriale, concluzionând că „recomandarea de moderare este utilă”. Ce li se cere statelor și companiilor: telemuncă, transport public, limitarea deplasărilor În proiect, Bruxelles-ul avansează un set de măsuri cu impact operațional imediat, inclusiv asupra companiilor: introducerea de subvenții pentru biletele de tren și măsuri care să încurajeze utilizarea transportului public de către angajați; renunțarea la zborurile în interes de serviciu și utilizarea mai largă a transportului public; promovarea alternativelor la deplasarea cu mașina și sprijin pentru vehicule electrice și „inteligente”; solicitarea ca firmele să introducă „cel puțin o zi de telemuncă obligatorie pe săptămână”, acolo unde este posibil; sprijin public pentru sisteme de biciclete partajate și alte soluții de micro-mobilitate, extinderea zonelor fără mașini și zile fără trafic auto în orașe; benzi dedicate, locuri de parcare și taxe reduse pentru vehiculele cu grad mare de ocupare. Documentul argumentează și avantajul de cost al mobilității electrice în raport cu cea pe benzină, la prețurile actuale ale petrolului: „Mobilitatea electrică și extinderea transportului public oferă o soluție imediată, deoarece fiecare kilometru parcurs cu o mașină electrică costă semnificativ mai puțin decât în cazul uneia pe benzină, la prețurile actuale ale petrolului.” Componenta fiscală: taxe mai mici la electricitate și schimbarea directivei UE Pe lângă măsurile de „moderare” a consumului, Comisia propune reducerea taxelor la electricitate pentru a diminua utilizarea surselor neregenerabile și are în vedere modificarea directivei privind fiscalitatea produselor energetice, astfel încât electricitatea să fie taxată mai puțin decât combustibilii fosili. În proiect sunt incluse și ponderi ale componentelor din factura de electricitate în 2024, atât pentru gospodării, cât și pentru companii, cu argumentul că norme armonizate de reducere a acestor costuri ar influența „accesibilitatea și competitivitatea”. De asemenea, Bruxelles-ul ia în calcul mai multă flexibilitate pentru statele membre, astfel încât acestea să poată aplica taxe zero la electricitate pentru industriile mari consumatoare de energie. Finanțare și exemple invocate: Spania și Franța Comisia indică existența unor resurse financiare europene pentru atenuarea efectelor conflictului, inclusiv Mecanismul de Redresare și Reziliență (184 de miliarde de euro) și fondurile politicii de coeziune (38 de miliarde de euro). În același timp, Bruxelles-ul estimează că sunt necesare investiții anuale de aproximativ 660 de miliarde de euro până în 2030. Ca exemple, sunt menționate: Spania, care a redus tarifele la transportul public cu cel puțin 30%, până la gratuitate în unele regiuni; Franța, unde au fost legiferate subvenții pentru pompe de căldură, energie geotermală și solară și a fost constituit un fond de 500 de milioane de euro pentru ca industria să renunțe la combustibilii fosili. Ce urmează Strategia ar urma să fie prezentată săptămâna viitoare, însă proiectul citat este descris ca fiind în lucru și poate suferi modificări înainte de transmiterea către statele membre. În forma prezentată, pachetul combină măsuri de reducere a consumului (inclusiv prin telemuncă) cu intervenții fiscale și subvenții, cu potențial de impact atât asupra costurilor companiilor, cât și asupra mobilității zilnice a angajaților. [...]
Premierul ales Péter Magyar vrea să mute centrul deciziei guvernamentale din Palatul Carmelit din Budapesta, sediul amenajat de Viktor Orbán, către o clădire ministerială din zona Parlamentului, într-un semnal de repoziționare instituțională imediat după victoria electorală, potrivit Digi24 . Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, a scris pe rețeaua X că, „sub guvernul Tisza”, Biroul Prim-ministrului nu va mai funcționa în Palatul Carmelit din Cartierul Castelului, „pe care Viktor Orbán și l-a amenajat pentru sine”, ci într-una dintre clădirile ministeriale din apropierea Parlamentului. Ce se schimbă, concret Decizia vizează sediul de lucru al premierului și al aparatului său, adică locul din care este coordonată activitatea executivului. În termeni practici, mutarea ar însemna relocarea biroului prim-ministrului dintr-o clădire simbolic asociată cu fostul premier într-o zonă administrativă mai apropiată de Parlament și de ministere. Context: Palatul Carmelit și costurile amenajării Palatul Carmelit este o fostă mănăstire catolică barocă din Buda, pe malul vestic al Dunării, care a funcționat ulterior ca teatru. Clădirea a fost transformată în biroul premierului Orbán în 2019, la un cost estimat la peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), notează Politico . De ce contează: semnal instituțional și primele decizii anunțate Mutarea este prezentată ca un nou pas prin care Magyar încearcă să se delimiteze de predecesorul său. În același registru, el a apărut la televiziunea publică afiliată lui Orbán pentru a anunța că va suspenda activitatea acesteia; într-un interviu acordat miercuri, a descris postul drept o „fabrică de minciuni” și a spus că va „suspenda imediat serviciul de știri false”. Partidul Tisza a câștigat alegerile parlamentare de duminică, iar Magyar este așteptat să fie învestit ca prim-ministru de către parlament la începutul lunii mai. [...]
Includerea lui Benjamin Netanyahu pe lista TIME100 din 2026 repoziționează influența politică a Israelului într-un an de presiune regională , potrivit The Jerusalem Post , care citează explicația revistei TIME pentru plasarea premierului israelian în categoria „Lideri”. În nota care însoțește selecția, editorul-at-large al TIME, Ian Bremmer , scrie că Netanyahu „a fost cândva în fața pustiului politic” după masacrul Hamas din 7 octombrie, dar între timp a orchestrat o „revenire politică” care „s-ar putea să o fi depășit pe cea a lui Trump”. Lista TIME100 Most Influential People of 2026 a fost publicată joi și include, în aceeași categorie „Lideri”, nume precum Papa Leon al XIV-lea, președinta Mexicului Claudia Sheinbaum, premierul Canadei Mark Carney, președintele Chinei Xi Jinping, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Danemarcei Mette Frederiksen și directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi. În selecția TIME apar și mai mulți lideri din SUA, între care primarul New York-ului Zohran Mamdani, președintele Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio, emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, guvernatorul Californiei Gavin Newsom, șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, și primarul orașului Minneapolis Jacob Frey. Cum justifică TIME selecția și ce semnal transmite TIME precizează că nu există „un singur indicator” care să definească influența și că selecțiile sunt ghidate de „poveștile care modelează lumea” în fiecare an și de oamenii care le scriu, potrivit editorului-șef Sam Jacobs. Pe lângă „Lideri”, revista își împarte lista în categorii precum Artiști, Pionieri, Titani, Icoane și Inovatori. [...]
