Știri
Știri din categoria Infrastructură
CNIR a fixat 24 august 2026 ca start al proiectării tronsonului A8 Iași–Ungheni, un pas care accelerează calendarul pentru legătura rutieră peste Prut și pentru primii kilometri de autostradă A8 realizați pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Economica.
Ordinul de începere a fost emis la câteva zile după semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași–Ungheni, ceea ce mută proiectul în mod oficial în etapa de proiectare. Tronsonul are 15,5 kilometri între Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și include, „în premieră”, aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, cu același indicativ A8.
Contractul are o durată totală de 46 de luni, împărțită astfel:
În interiorul proiectului, un obiectiv prioritar este segmentul de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca legătura rutieră peste Prut să poată fi „pusă în valoare” cât mai repede.
Conform informațiilor din articol, proiectul include:
Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE, unde România beneficiază de „peste 4,2 miliarde de euro” pentru Autostrăzile A7 și A8, element invocat ca argument pentru emiterea rapidă a ordinului de începere.
În același timp, sunt menționate și provocări care pot influența ritmul de implementare: relief dificil, lucrări de artă (poduri/pasaje) și tunele, dar și coordonarea lucrărilor în două state, cu reglementări diferite. Contractul pentru acest lot a fost semnat recent, potrivit articolului anterior citat de publicație, disponibil aici.
Recomandate
Republica Moldova a scos la licitație un studiu de fezabilitate de 87,88 milioane lei moldovenești (fără TVA) pentru tronsonul Ungheni–Budești (aprox. 125 km), un pas care mută proiectul Autostrăzii A8 din zona de intenție în cea de pregătire tehnică și bugetară, potrivit Economedia . Contractul este finanțat din Fondul Rutier al Republicii Moldova, iar ofertele pot fi depuse până la 21 septembrie 2026, ora 10:00. Ce se cumpără acum: baza tehnică pentru proiectare și construcție Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova a lansat licitația pentru servicii de proiectare în vederea elaborării studiului de fezabilitate. Tronsonul vizat ar urma să înceapă la nodul rutier din Ungheni și să continue până la intersecția cu drumurile M5/R5, în apropierea satului Budești, în municipiul Chișinău. Studiul de fezabilitate este documentul care fundamentează etapele ulterioare de proiectare și execuție, incluzând, conform informațiilor din material: studii de trafic; expertize tehnice; evaluări privind impactul asupra mediului; identificarea terenurilor necesare; soluții pentru relocarea rețelelor de utilități (dacă este cazul); analize tehnico-economice, estimări de costuri, devize și documentații grafice. De ce contează economic: finanțare publică și pregătirea unui coridor regional Valoarea estimată a contractului este de 87.880.953 lei moldovenești, fără TVA, finanțarea fiind asigurată din Fondul Rutier al Republicii Moldova. Din perspectivă operațională, licitația indică intrarea proiectului într-o fază care generează cheltuieli publice concrete și pregătește decizii ulterioare privind traseul, costurile și exproprierile. Tronsonul este prezentat ca parte a pregătirii coridorului rutier Ungheni–Chișinău–Odesa. Totuși, Europa Liberă Moldova notează că continuarea de la Chișinău la Odesa nu apare în documentația studiului de fezabilitate pentru licitația lansată acum, ceea ce sugerează că, în această etapă, focusul contractual rămâne pe segmentul până în zona Chișinăului. Context: A8 pe ambele maluri ale Prutului A8 este proiectul de autostradă care ar urma să traverseze România de la Târgu Mureș, prin zona montană și Moldova, până la Ungheni, la granița cu Republica Moldova. În România, autoritățile au anunțat în iulie semnarea contractului pentru ultimul tronson rămas de atribuit al A8, între Iași și Ungheni, proiect estimat la 3,57 miliarde de lei. Materialul mai arată că aproximativ cinci kilometri de autostradă vor fi construiți de România pe teritoriul Republicii Moldova, în baza unui acord guvernamental între cele două state. În paralel, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat în iulie că „în prima parte a anului 2027 vom circula pe primii kilometri ai Autostrăzii Unirii A8”, referindu-se la tronsonul de 24 km Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, unde lucrările ar fi ajuns la aproximativ 50% stadiu fizic, potrivit declarației oficialului. [...]
Lucrările au început efectiv pe Lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii A8, un contract de 821 milioane lei fără TVA , iar șantierul va fi monitorizat public prin transmisii live și supraveghere online, potrivit Economedia . Miza operațională este dublă: accelerarea execuției (prin autorizarea întregului traseu) și creșterea transparenței, prin camere web și filmări periodice cu drona. Ce se construiește și în ce termen Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 kilometri și este primul lot de autostradă aflat în construcție în județul Harghita. Termenul de finalizare a lucrărilor este de doi ani, iar durata totală a contractului este de 34 de luni, împărțită în: 10 luni pentru proiectare; 24 de luni pentru execuție. Valoarea contractului este de 821 milioane lei fără TVA, respectiv aproximativ 911 milioane lei cu TVA. Monitorizare online: camere web și filmări cu drona CNIR precizează că, potrivit contractului, constructorul trebuie să asigure supravegherea online a lucrărilor prin instalarea a minimum două camere web în fiecare punct de lucru și minimum 10 camere pe întreg șantierul. În plus, antreprenorul și supervizorul vor realiza câte o filmare cu drona la fiecare două săptămâni, inclusiv pe sectoarele unde nu se lucrează. Transmisiile live sunt disponibile pe site-ul oficial al CNIR, la această adresă: CNIR . „Pentru accelerarea acestui proiect, CNIR a dispus măsuri precum punerea șantierului la dispoziția antreprenorului pentru organizare și lucrări pregătitoare, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a eliberat Autorizația de Construire pentru întreg traseul, ceea ce a permis începerea în forță a lucrărilor efective cu aproape trei luni înainte de termen.” Elemente-cheie de pe traseu și cine execută Pe traseu sunt prevăzute 18 poduri, pasaje și viaducte, trei ecoducte (pasaje pentru traversarea faunei), un nod rutier la Ditrău și o descărcare provizorie, astfel încât lotul să poată funcționa independent până la finalizarea sectorului următor, Ditrău–Grințieș. Cea mai complexă structură este pasajul peste calea ferată din zona Lăzarea, cu o lungime de 702 metri. În etapa de proiectare, constructorul a realizat teste pe piloți de probă pentru verificarea fundațiilor și validarea soluțiilor geotehnice. Contractul a fost atribuit asocierii Danlin XXL (lider) – Groma Hold – Intertranscom Impex SRL. Pentru Danlin, acesta este primul contract de autostradă, compania neavând până acum proiecte de infrastructură mare. Context: primul șantier deschis pe sectorul montan al A8 Lotul Joseni–Ditrău este primul șantier deschis pe sectorul montan al Autostrăzii Unirii, descris de CNIR drept una dintre cele mai ambițioase investiții de infrastructură din România: peste 110 kilometri între Sovata și Pipirig, cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, incluzând viaducte, tuneluri și lucrări complexe de consolidare. Pentru detalii despre avizarea proiectului tehnic și ordinul de începere, Economedia a relatat anterior aici: Economedia . [...]
Un tronson de circa 3 km din Autostrada A3 Transilvania este amenajat ca zonă de urgență pentru aeronave , prin extinderea platformei între km 50+700 și 53+700 pe lotul Chiribiș–Biharia, potrivit Economica . Facilitatea, prevăzută în proiect, adaugă o componentă operațională cu potențial rol de sprijin în situații excepționale, peste lucrările standard de autostradă. Amenajarea este realizată de constructorul Selina, iar proprietarul grupului, Beniamin Rus, a declarat pentru Bihon.ro că este vorba despre „parcarea unde, în regim de urgență, pot fi parcate avioane” și despre „o pistă de aproximativ trei kilometri unde pot ateriza aeronave în situații de urgență”. Contract separat pentru extinderea platformei: 84,5 milioane lei, fără TVA Lucrările de extindere a platformei în zona respectivă sunt incluse într-un contract semnat în aprilie 2026, în valoare de 84,5 milioane de lei, fără TVA, conform datelor oficiale consultate de publicație. Termenul de finalizare pentru extinderea platformei este aprilie 2027. Context: discuții MApN, dar fără tronsoane proiectate „în mod expres” ca piste Economica amintește că directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, declara anul trecut că au existat discuții preliminare cu Ministerul Apărării Naționale (MApN) , însă „momentan nu a fost proiectat niciun tronson de autostradă pentru a deservi în mod expres” aterizării avioanelor, potrivit media9.ro. Stadiul șantierului pe Chiribiș–Biharia La un an de la începerea lucrărilor, lotul Chiribiș–Biharia ajunsese la 65% execuție, „în avans față de graficul de lucru”, conform unei informări recente a CNIR, citată de Economica. În paralel cu structura autostrăzii, se derulează și amenajarea acestei zone speciale prevăzute în proiect. [...]
Restaurarea Refugiului Zănoaga arată cât de scumpă și complicată este întreținerea infrastructurii alpine : potrivit Adevărul , modernizarea adăpostului din Parcul Național Retezat a cerut aproape două săptămâni de lucru și o logistică aeriană pentru transportul materialelor la aproape 2.000 de metri altitudine. Intervenția a fost coordonată de Serviciul de Voluntariat Montan, cu sprijinul Administrației Parcului Național Retezat și al altor parteneri. Administrația parcului arată că pregătirea a început cu mult înainte de urcarea echipelor în munte (proiectare, pregătirea materialelor și organizarea transportului într-o zonă greu accesibilă). Logistica: 16 tone cu elicopterul, plus încă 3 tone urcate ulterior O parte esențială a proiectului a fost transportul materialelor. Conform Administrației Parcului Național Retezat, aproximativ 16 tone au fost duse cu sprijinul Inspectoratului General de Aviație (IGAv) , printr-o misiune aeriană derulată pe parcursul a trei zile, cu o echipă de șase persoane. Ulterior, Serviciul de Voluntariat Montan a mai transportat aproximativ 3 tone de materiale, ridicate în zona refugiului cu sprijinul Dunca Expediții. Lucrările efective au însemnat „opt zile intense de lucru”, în condiții dificile, la altitudine. Ce s-a schimbat la refugiu și de ce contează operațional Refugiul are acum acoperiș izolat și finisat, o suprafață de dormit mai mare, spații interioare refăcute și izolate, mobilier nou (inclusiv un pat etajat rabatabil) și o zonă de acces reorganizată. A fost creat și un hol care funcționează ca barieră termică, iar adăpostul are acum și acces de iarnă. Fosta magazie a fost transformată într-un spațiu destinat activităților și cercetării științifice, iar podeaua și structura fostei terase au fost refăcute. Infrastructură minimă pentru protecția zonei: toaletă amenajată lângă refugiu În apropierea refugiului a fost amenajată și o toaletă, într-o zonă considerată potrivită, cu scopul de a menține curățenia în jurul adăpostului. Serviciul de Voluntariat Montan descrie lucrările ca fiind deosebit de solicitante, inclusiv prin săpături până la stâncă și transportul a circa 3 tone de lespezi pentru egalizare și consolidare. Context: un punct vechi de popas, într-o rețea de refugii folosită de turiști Refugiul APNR Zănoaga se află la 1.997 de metri altitudine, pe malul lacului Zănoaga, descris ca fiind cel mai adânc lac din Retezat, cu o adâncime de aproape 30 de metri. Articolul amintește că este unul dintre cele mai vechi locuri de popas și explorare din zona alpină a Retezatului, menționat inclusiv în ilustrate din secolul al XIX-lea. În același context, sunt enumerate și alte refugii din Parcul Național Retezat (Salvamont Poiana Pelegii, Salvamont Bucura, Condor, APNR Stănuleți, Salvamont Stâna de Râu, Salvamont Buta), iar turiștii sunt sfătuiți să păstreze curățenia și să evite distrugerile, inclusiv riscurile de incendiu și deteriorarea adăposturilor. [...]
Prefectura Neamț ia în calcul sprijin guvernamental pentru intervenții la rețeaua de apă , după ce alimentarea cu apă a ajuns „într-o situație critică” în mai multe localități, pe fondul infrastructurii degradate și al avariilor repetate, potrivit G4Media . În Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) , prefectul Maria Apostol a cerut intervenții și evaluări urgente din partea operatorului APASERV, a Consiliului Județean, a primăriilor și a Direcției de Sănătate Publică. Prioritatea stabilită după ședință este asigurarea apei pentru populația din localitățile afectate și stabilizarea rapidă a sistemului de alimentare. „În situaţia în care resursele disponibile la nivel local nu sunt suficiente pentru intervenţiile urgente, Instituţia Prefectului va centraliza documentaţia necesară şi va solicita sprijinul Guvernului, inclusiv prin identificarea posibilităţilor de finanţare din Fondul de rezervă bugetară.” Ce trebuie să livreze APASERV și autoritățile locale Prefectul a solicitat APASERV S.A. să întocmească „în regim de urgență” o analiză completă a infrastructurii, care să includă: tronsoanele de conductă ce necesită înlocuire; lucrările și echipamentele necesare; debitul ce ar putea fi asigurat după intervenții; costurile și termenele de execuție. Pentru clarificarea situației, Consiliul Județean Neamț trebuie să prezinte investițiile și procedurile aflate în derulare, unitățile administrativ-teritoriale trebuie să evalueze impactul asupra populației, iar Direcția de Sănătate Publică să evalueze riscurile pentru sănătatea publică. Pe baza acestor informații ar urma să fie stabilite soluția tehnică, valoarea intervențiilor și calendarul lucrărilor. Miza: infrastructură veche, nu doar secetă Prefectura susține că problemele nu au apărut „în ultimele zile” și nu pot fi puse exclusiv pe seama secetei sau a consumului ridicat. Vulnerabilitățile ar fi mai vechi și legate de starea infrastructurii, avariile repetate și intervențiile provizorii făcute în timp. „Starea unor tronsoane ale conductei de aducţiune şi intervenţiile provizorii realizate de-a lungul timpului arată că vulnerabilităţile sistemului sunt mai vechi.” Instituția Prefectului precizează că nu administrează sistemul de alimentare cu apă și nu are atribuții de întreținere, reparare sau modernizare, responsabilitățile revenind operatorului și autorităților care gestionează legal sistemul. Totodată, prefectura subliniază că un eventual sprijin financiar al Guvernului nu schimbă aceste responsabilități. Următoarea ședință a CJSU Neamț a fost convocată pentru luni, 24 august. [...]
Lotul 3 Răcăciuni–Bacău din A7 a ajuns la aproape 90% , un nivel care pune proiectul în zona critică pentru respectarea termenelor din PNRR , în condițiile în care România intră în ultima lună înainte de pragul de 31 august legat de jaloanele asumate pentru finanțarea europeană, potrivit Economedia . Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași anunță că se așterne „ultimii metri de asfalt” pe pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja (județul Bacău), descris ca una dintre cele mai impresionante structuri de pe lotul 3. Pasajul are 1.215 metri lungime, este susținut de 260 de grinzi și are 33 de deschideri. Ce mai rămâne de făcut pe pasajul de la Cleja În etapa finală de șantier, lucrările menționate includ: așternerea stratului de uzură din mixturi asfaltice; montarea rosturilor de dilatație; execuția marcajelor rutiere; montarea parapetelor de siguranță. La nivelul întregului lot 3 Răcăciuni–Bacău, stadiul fizic „se apropie de pragul de 90%”, conform informațiilor prezentate. Miza PNRR: termenul de 31 august și riscul de întârziere Economedia plasează avansul lucrărilor în contextul unei „curse contra-cronometru” pe Autostrada Moldovei A7 , cu referire la termenul de 31 august până la care România trebuie să îndeplinească jaloanele din PNRR pentru a păstra finanțarea europeană aferentă celor șase loturi dintre Focșani și Pașcani. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat că, după negocieri cu Comisia Europeană, România a reușit să păstreze toate cele șase loturi în finanțarea prin PNRR, dar respectarea termenului rămâne esențială. „Acum responsabilitatea este a noastră: să livrăm la timp acest obiectiv major pentru România. Vorbim despre aproape 2 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și despre finalizarea celui mai important proiect de infrastructură rutieră aflat astăzi în execuție în regiunea Moldova”. Datele contractului pentru lotul 3 Răcăciuni–Bacău Lungime lot: 21,522 km Antreprenor: asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL Ordin de începere: 03.05.2023 Valoare contract: 1,673 miliarde de lei (fără TVA) Finanțare: fonduri europene nerambursabile (PNRR) Separat, CNAIR a decis să deschidă simultan loturile Adjud–Răcăciuni și Răcăciuni–Bacău, chiar dacă pe primul stadiul fizic este mai avansat, mai notează publicația. [...]
