Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Secțiunea Boița–Cornetu a viitoarei autostrăzi montane include 49 de poduri și viaducte , aproape jumătate din traseu fiind acoperit de „lucrări de artă”, potrivit 4Tuning . Segmentul are o lungime totală de aproximativ 31,3 kilometri și se desfășoară în mare parte de-a lungul Văii Oltului, într-o zonă montană dificilă. Elementul care domină proiectul este numărul mare de structuri peste văi și cursuri de apă: 49 de poduri și viaducte, cu o lungime cumulată de peste 13 kilometri. În termeni practici, asta înseamnă că o parte semnificativă din autostradă nu va fi la nivelul terenului, ci pe structuri ridicate, cu implicații directe asupra complexității execuției, etapizării lucrărilor și costurilor de întreținere pe termen lung. Pe lângă aceste structuri, traseul include și 7 tuneluri, cu o lungime însumată de aproximativ 5 kilometri, cu galerii separate pentru fiecare sens de mers. Într-un relief montan, combinația dintre tuneluri și viaducte este, de regulă, soluția tehnică folosită pentru a menține pantele și curbele în limitele cerute de o autostradă, evitând în același timp intervenții masive în versanți acolo unde nu sunt fezabile. Conectivitatea este asigurată prin două noduri rutiere principale: Boița, cu legătură la DN7, și Racovița (Cornetu). În plus, sunt prevăzute lucrări ample de consolidare a versanților și structuri de sprijin adaptate reliefului, necesare într-o zonă în care stabilitatea terenului și riscul de alunecări pot influența atât proiectarea, cât și execuția. Aproape jumătate din traseu este reprezentată de „lucrări de artă” (termen care, în infrastructură, se referă la structuri precum poduri, viaducte și tuneluri), ceea ce face ca această secțiune să fie una dintre cele mai provocatoare din proiect, menționează DRDP Craiova , conform 4Tuning . În acest context, ponderea mare a podurilor și viaductelor nu este doar un detaliu de „spectacol” vizual, ci indicatorul principal al dificultății tehnice a tronsonului Boița–Cornetu. [...]

Dacia Sandman , o utilitară imaginară, a fost tratată online ca model real , potrivit Autocar , după ce publicația britanică a dezvăluit că a inventat conceptul încă din 2019, iar internetul l-a transformat într-un vehicul „confirmat” pentru 2026. Articolul semnat de Colin Goodwin arată cum o simplă propunere editorială – realizată împreună cu ilustratorul Ben Summerell-Youde – a devenit subiect de clipuri video, imagini generate de inteligență artificială și articole care descriu testări inexistente. Conceptul Sandman pornea de la o idee simplă: o autorulotă accesibilă, sub sigla Dacia, bazată pe generația anterioară Renault Trafic. Proiectul imagina: roți din oțel și protecții din plastic negru; lipsa unui sistem multimedia, înlocuit cu suport pentru telefon; interior modular, fără mobilier fix, pentru a permite personalizarea ulterioară; accent pe preț redus, nu pe dotări luxoase. În realitate, Dacia nu a avut niciodată în plan producerea modelului. Reprezentanții mărcii au confirmat publicației că „nu există planuri pentru Sandman” , deși interesul online a fost atât de mare încât subiectul a devenit o anecdotă internă în companie. Cu toate acestea, căutările pe internet generează descrieri ample ale unui „ Dacia Sandman 4x4 2026 ”, unele site-uri susținând chiar teste în oraș și pe trasee ușoare. Aceste informații sunt complet nefondate. Versiunile propagate online includ tracțiune integrală și dotări costisitoare, contrare filosofiei inițiale a conceptului. Fenomenul ridică o problemă mai amplă: cum conținutul speculativ, amplificat de instrumente automate și rețele sociale, poate crea impresia unui produs real. În lipsa unei verificări, ideea editorială s-a transformat într-un „model” cu identitate proprie. În esență, Sandman rămâne un exercițiu de imaginație care a exploatat o nevoie reală de piață: vehicule simple și accesibile pentru aventură. Deocamdată însă, Dacia nu intenționează să transforme ficțiunea în realitate. [...]