Știri
Știri din categoria Auto
BYD mută arhitectura hibridă spre baterii mai mari și mai mult spațiu util, odată cu introducerea noii platforme „Heyuan” în producția de serie pe Denza D9 (model 2026), potrivit Car News China. Schimbarea are un impact operațional direct: eliberează spațiu în partea din spate a mașinii, permițând atât un pachet de baterii mai mare, cât și creșterea volumului de depozitare fără modificarea dimensiunilor exterioare.
Platforma se bazează pe relocarea tobei de eșapament din zona spate (sub podea) către compartimentul motor, unde este integrată cu alte componente ale grupului motopropulsor. Spre deosebire de configurațiile convenționale, în care eșapamentul ocupă spațiul de sub caroserie în spate, noul aranjament „eliberează” zona posterioară.
Consecința este o reconfigurare a șasiului: bateria poate fi poziționată mai central, ceea ce schimbă distribuția maselor și crește spațiul disponibil pentru cabină și bagaje. În cazul Denza D9, această arhitectură susține instalarea unor baterii mai mari decât este tipic pentru un monovolum plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză).
Car News China notează că modificarea de „împachetare” (packaging) aduce un plus de 126 litri de spațiu de depozitare ascuns în spate, iar capacitatea totală de încărcare ajunge la 882 litri. Creșterea vine din mutarea tobei în față și utilizarea mai eficientă a spațiului de sub podea și din compartimentul posterior.
Pentru segmentul MPV, unde numărul de pasageri și volumul pentru bagaje sunt criterii-cheie, avantajul este că spațiul util crește fără ca modelul să devină mai mare la exterior.
În Denza D9, platforma permite un pachet de baterii plug-in hybrid de 66,48 kWh. Aceeași sursă susține că soluția de arhitectură poate acomoda, în anumite configurații, formate de baterii care depășesc 100 kWh, tocmai datorită spațiului eliberat în spate.
Această direcție se aliniază tendinței de creștere a autonomiei în regim electric la hibridele plug-in, mai ales pe vehicule mari, precum MPV-urile.
Publicația diferențiază între:
Cele două pot coexista: „Heyuan” poate fi folosită împreună cu sistemele hibride din seria DM, inclusiv DM 5.0, pentru că vizează structura și amplasarea componentelor, nu „logica” de control a propulsiei.
Integrarea eșapamentului în compartimentul motor aduce cerințe suplimentare de inginerie, inclusiv pentru contrapresiunea în evacuare, disiparea căldurii și controlul zgomotului/vibrațiilor (NVH), potrivit unor surse din industrie citate de Car News China. Materialul menționează și un proces de dezvoltare pe mai mulți ani, cu depuneri de brevete.
A doua generație Denza D9 este primul model de serie care adoptă platforma, marcând trecerea de la dezvoltare la producție în masă. Separat, BYD ar avea în plan instalarea a 6.000 de stații de încărcare rapidă („flash charging”) în afara Chinei, în contextul extinderii Denza în Europa, unde D9 și Z9 GT ar urma să fie introduse.
Conform China EV DataTracker, Denza a raportat vânzări domestice de 6.762 unități în martie 2026 (în creștere cu 26,4% față de februarie, dar în scădere cu 46,4% față de martie 2025). În februarie au fost 5.351 unități, iar în ianuarie 5.449 unități, ambele luni având scăderi anuale de peste 35%, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
BYD schimbă arhitectura Seagull și mizează pe tracțiunea spate ca diferențiator într-un segment tot mai aglomerat , potrivit Car News China , care prezintă a doua generație a hatchback-ului electric (numit și „Great Seagull”) expusă în China. Mutarea motorului pe puntea spate eliberează spațiu sub capotă pentru un portbagaj frontal (frunk), o dotare încă rară în zona mașinilor electrice mici sub 100.000 yuani (14.895 dolari, aprox. 67.000 lei). Informațiile despre mașină au apărut inițial în presa locală, prin Autohome , pe fondul documentelor depuse la Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China (MIIT) și după publicarea unor schițe de design. Ce se schimbă la trenul de rulare și șasiu Prima generație Seagull folosea un motor de 55 kW montat față, cu tracțiune față. Pentru a doua generație, unitatea de propulsie este mutată pe puntea spate, iar datele MIIT indică un motor (model TZ164XYB) produs de Zhengzhou BYD Auto Co., Ltd., cu putere nominală de 95 kW (127 CP). Pe baza acestor date, viteza maximă listată urcă la 150 km/h. La nivel de șasiu, modelul trece de la punte spate cu bară de torsiune la o suspensie spate independentă multi-link. Se schimbă și roțile: anvelope 205/60 R16 pe jante de 16 inci, față de anvelopele mai înguste (165 mm și 175 mm) ale modelului ieșit din gamă. Portbagaj frontal și modificări în cabină Prin mutarea ansamblului de propulsie în spate, compartimentul din față poate găzdui un portbagaj frontal. BYD nu a comunicat, deocamdată, volumul acestuia. În interior, mașina are un ecran central „plutitor” și un volan cu două spițe, cu partea inferioară aplatizată. Consola include comutatoare fizice tip „toggle” sub gurile de ventilație, încărcare wireless pentru telefon și două suporturi de pahare dispuse vertical. Potrivit materialului, schițele de cabină publicate anterior indicau și renunțarea la instrumentarul de bord clasic. De ce contează: presiune competitivă în EV-urile mici Car News China notează că noul Seagull ajunge să semene, ca soluții tehnice, cu Geely EX2 (vândut ca Xingyuan în China): ambele au tracțiune spate, suspensie spate independentă, portbagaj frontal și același ampatament de 2.650 mm. Seagull are 4.205 mm lungime, cu 70 mm mai mult decât rivalul menționat. Contextul este o competiție în creștere pe segmentul EV-urilor mici din China. În august, înmatriculările retail pentru Seagull (generația actuală) au fost de 10.103 unități, în timp ce Geely Xingyuan a raportat 39.651 înmatriculări retail și 60.955 livrări wholesale, conform China EV DataTracker (date citate de publicație). BYD nu a anunțat încă prețurile și nici calendarul de lansare pe piață pentru noua generație Seagull. [...]
Leapmotor B03X devine cel mai ieftin SUV electric din Australia , cu un preț de pornire „drive-away” de 29.990 dolari australieni (AUD), potrivit Car News China . Modelul, susținut de Stellantis prin parteneriatul cu Leapmotor, intră la precomandă în două versiuni și promite până la 382 km autonomie WLTP, într-un segment în care prețul rămâne principalul diferențiator. Prețuri și poziționare: pragul de 30.000 AUD B03X este disponibil în Australia în două niveluri de echipare, cu prețuri „drive-away” (care includ costurile de punere pe drum, în funcție de piață): Style : 29.990 AUD (aprox. 90.000 lei) Design Long Range : 33.990 AUD (aprox. 102.000 lei) Publicația notează că, la acest nivel de preț, B03X devine cel mai ieftin SUV electric de pe piața australiană, ceea ce poate pune presiune pe concurenții direcți din zona de intrare în gamă. Ce primești la banii aceștia: dimensiuni, interior și dotări Modelul este un crossover compact de 4,3 metri , cu dimensiuni de 4.270/1.810/1.635 mm și ampatament de 2.605 mm. În interior are cinci locuri și poate fi echipat opțional cu un compartiment de depozitare de 39 litri sub bancheta spate, iar portbagajul are 602 litri . La capitolul multimedia și confort, sunt menționate: ecran central de 14,6 inci cu Apple CarPlay și Android Auto; instrumentar digital LCD de 8,8 inci ; șase difuzoare standard, respectiv 12 difuzoare pe echiparea Design; pe Design: jante de 18 inci și sistem de camere cu vedere „surround” (în jurul mașinii). Baterii, putere și autonomie: două variante, aceeași accelerație Versiunea de bază folosește o baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 39,8 kWh , cu motor electric de 130 kW (174 CP) și autonomie WLTP de 292 km . Varianta Long Range are baterie LFP de 53 kWh , motor de 145 kW (194 CP) și autonomie WLTP de 382 km . Ambele versiuni accelerează de la 0 la 100 km/h în 8,6 secunde , conform datelor citate. Context: modelul vine din China sub numele Leapmotor A10 În China, același model a fost lansat în martie 2026 sub numele Leapmotor A10 , cu prețuri între 65.800 și 86.800 yuani (interval menționat de publicație). Car News China mai arată că A10 a devenit rapid un model de volum: potrivit China EV DataTracker, livrările cumulate au ajuns la 122.587 unități până în august 2026. Garanții B03X este oferit în Australia cu: garanție vehicul: 6 ani / 150.000 km ; garanție baterie: 8 ani / 160.000 km . Pentru piața australiană, combinația dintre prețul „drive-away” sub 30.000 AUD și autonomia WLTP de până la 382 km poziționează B03X ca un produs de presiune pe segmentul SUV-urilor electrice de intrare, unde diferențele de cost pot decide rapid volumele. [...]
România are deja capacitate excedentară la încărcarea electricelor, dar utilizarea stațiilor rămâne foarte joasă , cu un grad mediu de doar 4-5%, ceea ce mută discuția de la „câte stații mai construim” la sustenabilitatea economică a investițiilor și creșterea traficului în rețele, potrivit Economedia , care citează studiul EV Charging Index 2026 – Currents of Change (Roland Berger, 34 de țări). România a depășit în august 2026 pragul de 10.000 de puncte publice de reîncărcare pentru vehicule electrice. În același timp, infrastructura de încărcare a crescut de peste șase ori în ultimii cinci ani și, în ultimii trei ani, s-a extins de 1,4 ori mai repede decât parcul de vehicule electrice, ceea ce sugerează că, pe termen scurt, există spațiu pentru creșterea numărului de mașini electrice fără investiții proporționale suplimentare în rețea. Unde s-a accelerat investiția: stațiile ultrarapide Cea mai rapidă dezvoltare a fost pe segmentul stațiilor ultrarapide (putere de cel puțin 150 kW), al căror număr a crescut de la 45 în 2022 la puțin peste 2.060 în august 2026, adică de peste 45 de ori. Pe restul segmentelor, studiul indică: 2.585 de puncte de încărcare rapide (50–150 kW); 5.420 de puncte cu puteri sub 50 kW. Extinderea a fost susținută atât de investițiile operatorilor privați, cât și de finanțări europene prin PNRR , Fondul pentru Modernizare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei. De ce contează utilizarea de 4-5%: presiune pe rentabilitate Deși România are aproximativ 13 vehicule electrificate pentru fiecare punct public de reîncărcare (față de media europeană de 14), gradul mediu de utilizare a stațiilor publice rămâne la 4-5%. Roland Berger interpretează acest nivel ca un semn de capacitate disponibilă care poate susține creșterea viitoare a parcului electric fără investiții proporționale suplimentare pe termen scurt, dar și ca un indicator că următoarea etapă ține de creșterea utilizării și de sustenabilitatea economică a rețelelor. „Rezultatele EV Charging Index 2026 arată că România face tranziția de la o piață aflată în faza de construire a infrastructurii către una în care accentul se va muta pe creșterea gradului de utilizare și pe sustenabilitatea economică a investițiilor.” Cererea începe să recupereze, dar piața rămâne sub vârful din 2023 În primele opt luni din 2026 au fost înmatriculate 7.067 de autoturisme 100% electrice (BEV) noi, cu 51% peste nivelul din perioada similară a anului trecut (4.678). Ponderea BEV în totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a urcat de la 4,9% la 8,2%, însă piața este încă sub recordul din 2023 (15.318 unități și rată de adopție de 10,4%). Un element important pentru dinamica cererii este segmentul de vehicule rulate: înmatriculările de BEV rulate au urcat de la 398 în 2021 la 4.342 în 2025, iar în primele opt luni din 2026 au depășit 4.100, cu 55% peste perioada similară a anului precedent. Potrivit studiului, aproximativ unul din două autoturisme 100% electrice înmatriculate pentru prima dată în România este rulat. România, încă mult sub media europeană la adopție Chiar și cu revenirea din 2026, România rămâne în urma piețelor europene mature. În 2025, BEV-urile au reprezentat circa 6% din înmatriculările de autoturisme noi din România, față de 17% la nivel european (Norvegia: 89%, Danemarca: 64%, Olanda: 42%). În parcul auto, vehiculele 100% electrice erau aproximativ 0,7% în România în 2025, față de 3,4% media europeană. Pentru prima jumătate a lui 2026, Roland Berger estimează parcul auto național la circa 8,8 milioane de autoturisme, dintre care 94% au motorizări convenționale, 5,2% sunt hibride și 0,8% complet electrice. „Programele guvernamentale au un rol esențial în dezvoltarea pieței în ceea ce privește atât achiziția de vehicule electrice, cât și dezvoltarea rețelei de încărcare.” În acest context, miza imediată pentru operatori și finanțatori nu mai este doar extinderea rețelei, ci creșterea efectivă a utilizării stațiilor, astfel încât investițiile deja făcute să devină mai ușor de susținut economic. [...]
Zlatan Ibrahimovic a marcat împlinirea a 45 de ani cu un Ferrari F80 de la circa 3,6 milioane de euro (aprox. 18 milioane de lei), un model produs în serie limitată, care împinge în sus atât exclusivitatea, cât și prețurile din zona hypercar-urilor de stradă, potrivit Mediafax . Mașina este prezentată drept cel mai puternic Ferrari de stradă construit la Maranello, cu o putere totală de 1.200 CP și o viteză maximă de 350 km/h. Publicația notează că Ibrahimovic a publicat pe rețelele sociale imagini din momentul predării, informație atribuită de Mediafax publicației Autoblog. De ce contează: raritatea și tehnologia împing prețul în sus Ferrari va produce doar 799 de exemplare din F80, iar combinația dintre serie limitată și specificații tehnice de vârf susține poziționarea modelului în segmentul de lux extrem, unde cererea este alimentată inclusiv de colecționari. F80 se diferențiază de predecesoarele din linia Ferrari în serie limitată (GTO, F40, F50, Enzo, LaFerrari) prin soluția de propulsie: un V6 biturbo de 3,0 litri, cu 900 CP, asistat de un sistem hibrid care include o axă electrică și unitatea MGU-K (un sistem de recuperare a energiei folosit în motorsport). Specificații-cheie menționate Accelerație 0–100 km/h: 2,1 secunde 0–200 km/h: 5,75 secunde Viteză maximă: 350 km/h Cutie: F1, cu dublu ambreiaj, 8 trepte Greutate declarată (fără lichide): 1.525 kg Forță de apăsare la 250 km/h: până la 1.050 kg Frâne: discuri din fibră de carbon, dezvoltate împreună cu Brembo Structură: fibră de carbon cu subșasiuri din aluminiu, prinse cu șuruburi din titan Mediafax mai precizează că tehnologia vine din cursele de anduranță, de la modelul Ferrari 499P, folosit la „24 de ore de la Le Mans”. „Ritualul” aniversărilor și contextul din garaj Pentru Ibrahimovic, ziua de 3 octombrie a devenit „un adevărat ritual”, mai multe aniversări fiind marcate de achiziția unui nou Ferrari. În garaj, el ar avea deja Daytona SP3, LaFerrari, Monza SP2, SF90 Spider, 812 Competizione A, SF90 XX Spider și Purosangue. În cazul F80, fostul fotbalist a ales o caroserie gri închis mat cu jante negre, iar în interior este evidențiat scaunul șoferului, îmbrăcat în galben. [...]
China își calibrează un pariu industrial pe aviația supersonică , mizând pe un avion de pasageri cu doar 10–15 locuri, care ar putea crea o nișă de transport „ultra-premium”, dar cu riscuri tehnice și de cost semnificative, potrivit piataauto.md . Programul vizează un avion supersonic numit TMS-10, proiectat de Laboratul Tianmushan din cadrul Universității Beihang. Ținta de viteză este de 2,0 Mach (aprox. 2.150 km/h), foarte aproape de performanțele Concorde, însă echipa are și cerința de a susține zboruri subsonice prelungite la 0,95 Mach. Modelul economic: puțini pasageri, bilete foarte scumpe Diferența de concept față de Concorde este capacitatea: dacă avionul franco-britanic transporta 92–120 pasageri, TMS-10 este gândit pentru doar 10–15. Logica, conform articolului, este că ar exista șanse mai mari de a vinde un număr mic de bilete „ultra scumpe” către oameni de afaceri care își valorizează timpul, decât de a umple un avion cu aproape 100 de pasageri. Ca exemplu de utilizare, publicația indică ruta Beijing–Shanghai, unde durata zborului ar putea coborî la circa 30 de minute, față de aproximativ două ore în prezent. În același scenariu, experiența la sol ar urma să fie adaptată acestui segment, cu acces mai rapid la îmbarcare, pentru a reduce timpul pierdut în procedurile obișnuite din aeroporturi. Unde este proiectul acum: prototipuri și ținte de testare Dezvoltarea a început în 2022, iar în 2025 exista deja un prototip la scară 1:18, folosit pentru verificări de aerodinamică și manevrabilitate. Primele zboruri teleghidate ale acestuia au avut loc la 0,2 Mach (aprox. 215 km/h). În 2026, este asamblat un prototip mai mare, cu obiectivul unui prim zbor de test la finalul anului 2026. Ținta acestui prototip este atingerea Mach 1 (pragul supersonic), urmând ca un prototip ulterior, mai apropiat de versiunea de serie, să încerce atingerea vitezei de 2,0 Mach. Din dimensiunile prototipului la scară, publicația deduce pentru avionul proiectat: lungime de aproximativ 52 metri (față de 62,1 metri la Concorde); anvergura aripilor de circa 27 metri (față de 25,6 metri la Concorde). Principala miză operațională: două motoare, dar dezvoltarea lor poate dura ani O diferență majoră față de Concorde este arhitectura de propulsie: TMS-10 ar urma să fie bimotor, în timp ce Concorde avea patru motoare. Obiectivul este reducerea costurilor de producție și mentenanță, însă motoarele trebuie dezvoltate astfel încât să fie autohtone, iar acest proces „ar putea dura încă mulți ani”, conform sursei. Articolul notează și riscul tehnic: atingerea Mach 2 cu doar două motoare ar presupune motoare cu reacție „dincolo de parametrii actuali existenți în lume”, iar dificultatea ar putea deveni evidentă pe parcursul dezvoltării, inclusiv prin necesitatea unor cicluri lungi de proiectare și testare înainte de producție și operare. Context: competiția pentru zbor supersonic deasupra uscatului Publicația plasează proiectul chinez și în contextul eforturilor de a reduce unda de șoc (boom-ul sonic) pentru a permite zboruri supersonice deasupra uscatului. Sunt menționate programe din SUA, inclusiv prototipul NASA X-59, orientat către zboruri supersonice „silențioase”, precum și dezvoltările legate de Overture Boom, unde testele ar fi atins viteze supersonice fără a transmite unda de șoc spre pământ. Pentru China, următorul reper imediat rămâne testul de la finalul lui 2026, însă materialul subliniază că trecerea de la prototipuri la un avion operabil comercial depinde, în primul rând, de maturizarea structurii pentru regimul Mach 2 și de realizarea motoarelor necesare acestei configurații cu două propulsoare. [...]
Tesla recunoaște o limitare operațională a Robotaxi pe timp de noapte , iar explicația lui Elon Musk indică o problemă de bază a abordării „doar camere”, cu implicații directe pentru extinderea programului și pentru discuția despre senzori precum lidar și radar, potrivit Electrek . Serviciul Tesla Robotaxi din Austin și-a prelungit programul cu o singură oră, până la 23:00 (de la 22:00). Musk a redistribuit anunțul și a spus că principalul obstacol pentru a rula mai târziu este riscul de a lovi animale de companie greu de observat în întuneric, exemplificând cu „pisoi gri pe asfalt gri”. „Principalul lucru pe care încercăm să-l rezolvăm este să ne asigurăm că nu călcăm animale de companie când sunt greu de văzut noaptea. Literalmente încercăm să evităm pisoi gri pe asfalt gri în întuneric.” De ce contează: limita „camere-only” lovește direct în extinderea serviciului Problema descrisă de Musk este una de detecție în lumină slabă și contrast redus — un punct vulnerabil cunoscut al camerelor, care depind de lumină și de diferențierea obiectului față de fundal. În schimb, lidar (un senzor activ care „măsoară” distanțe cu impulsuri laser și reconstruiește forme 3D) și radarul (unde radio, utile și în ceață/praf/orbire de lumină) sunt tocmai tipurile de senzori care gestionează mai bine astfel de situații. Electrek notează că, în timp ce alte companii care operează vehicule autonome la scară folosesc combinații de camere, lidar și radar, Tesla a mers în direcția opusă: a eliminat radarul din mașini în 2021, a renunțat la senzorii ultrasonici în 2022 și nu a livrat până acum mașini cu lidar. Programul Robotaxi: un pas mic, într-un serviciu care a crescut lent Electrek plasează extinderea până la 23:00 în contextul lansării din Austin: în iunie 2025, aplicația accepta curse între 06:00 și miezul nopții. La 15 luni distanță, serviciul se închide mai devreme decât în prima zi, iar publicația susține că Tesla „abia a scalat” de la lansare, chiar și după adăugarea „Cybercabs” luna trecută. Context de reglementare și consecințe pentru FSD Materialul amintește că NHTSA investighează 3,2 milioane de vehicule Tesla în legătură cu accidente asociate sistemului „Full Self-Driving” în condiții de vizibilitate redusă și că, în cadrul investigației, autoritatea a cerut un document intern Tesla intitulat „Radar Saves Us”. În același timp, Electrek subliniază o tensiune operațională: în Austin, soarele apune puțin după ora 19:00 în această perioadă, ceea ce înseamnă că Robotaxi rulează deja în întuneric în fiecare seară, deși Musk spune că problema nu e rezolvată; iar mașinile clienților folosesc același set de camere pentru FSD la orice oră, fără o „stare de asediu” nocturnă. Costul lidar, un argument mai greu de susținut Electrek mai punctează că Rivian a spus în această săptămână că lidarul ajunge să coste „câteva sute de dolari” pe vehicul, ceea ce slăbește argumentul tradițional al costului ca motiv pentru a evita acest tip de senzor. În termeni practici, mesajul lui Musk sugerează că extinderea Robotaxi pe timp de noapte depinde de îmbunătățirea detecției în condiții de lumină slabă; rămâne neclar, din informațiile disponibile, dacă Tesla va încerca să rezolve exclusiv prin software și camere sau dacă va reconsidera, măcar pentru flota Robotaxi, utilizarea unor senzori precum lidarul ori radarul. [...]
