Știri
Știri din categoria Infrastructură
Grupul UMB a ajuns să controleze toate loturile din Autostrada Moldovei A7 după semnarea, pe 1 Mai, a unui nou contract, potrivit Profit. Miza este una operațională: concentrarea execuției pe același antreprenor poate simplifica coordonarea între tronsoane, dar crește și dependența proiectului de capacitatea unui singur constructor.
Contractul a fost semnat în prezența unor oficiali, iar Ilie Bolojan a transmis mulțumiri cu această ocazie, conform aceleiași surse.
Autostrada Moldovei (A7) este unul dintre cele mai importante proiecte rutiere aflate în derulare, cu rol de legătură rapidă pe axa nord–sud în estul țării. Faptul că toate loturile ajung la același constructor schimbă modul în care se poate gestiona șantierul la nivel de ansamblu: interfețele dintre loturi (organizări de șantier, mobilizare, grafic de lucrări, puncte de conexiune) devin mai ușor de aliniat atunci când există un singur coordonator tehnic.
În același timp, această structură amplifică riscul de execuție „concentrat”: eventualele blocaje de resurse (forță de muncă, utilaje, subcontractori) sau întârzieri pe un lot pot avea efect de propagare asupra întregului coridor.
Din datele prezentate de Profit rezultă că:
Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil valoarea contractului, lungimea lotului sau termenele de execuție; în lipsa acestor elemente, impactul bugetar și calendarul exact nu pot fi cuantificate aici.
Recomandate
Lotul Margina–Holdea de pe A1 Lugoj–Deva a trecut de 65% execuție, iar deschiderea traficului este estimată pentru prima parte din 2027 , pe fondul unei mobilizări de peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, potrivit Economedia . Miza operațională este eliminarea ultimului „gol” major de pe coridorul A1, care ar permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe peste 360 km. Constructorul român UMB și partenerul bosniac EuroAsfalt lucrează pe secțiunea Margina (Timiș) – Holdea (Hunedoara), unde sunt prevăzute două tuneluri. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma afirmă că pe șantier lucrează echipe mixte, inclusiv români întorși din proiecte de tuneluri din America de Sud, alături de bosniaci și sârbi. Tunelurile: unde sunt lucrările și ce urmează Pe tunelul scurt (aprox. 400 m), excavarea este finalizată integral, iar în prezent se execută ultimii metri din căptușeala finală din beton. La tunelul lung (aproape 2 km), lucrările se desfășoară simultan din 8 fronturi. Conform informațiilor transmise de Cosma, pe una dintre galerii au mai rămas de excavat aproximativ 250 m, iar pe cealaltă circa 500 m. În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, urmând apoi instalațiile (ventilație, iluminat, alimentare cu apă, comunicații și securitate la incendiu) și conectarea celor două tuburi prin galerii de evacuare și intervenție, rutiere și pietonale. Ritmul mediu indicat este de aproape 10 metri pe zi, iar secretarul de stat estimează străpungerea primei galerii în această vară și a celei de-a doua la începutul toamnei. Producția de grinzi și asfaltarea: reperele din vară În următoarea lună ar urma să ajungă baza de producție pentru grinzile de beton necesare podurilor, unde vor fi fabricate peste 300 de grinzi de 40 m lungime și 80 de tone fiecare. Totodată, asfaltarea ar urma să înceapă în prima parte a lunii iulie, potrivit aceleiași surse. De ce contează: continuitate pe A1 și presiune pe finanțare Odată cu inaugurarea tronsonului Margina–Holdea, șoferii ar putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km. Cosma mai spune că obiectivul pe termen scurt este creșterea ritmului de execuție pe parcursul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru atragerea integrală a finanțării europene disponibile. Context: ce mai lipsește din Lugoj–Deva Tronsonul Deva–Lugoj are 99,50 km, iar, potrivit datelor citate de Economedia din 130km.ro , loturile 1, 3 și 4 sunt deschise, la fel și 15,08 km din lotul 2; segmentul Margina–Holdea (13,52 km) este în execuție. Economedia notează și termenele istorice de deschidere pentru segmentele deja date în trafic, iar pentru Margina–Holdea apare mențiunea „2026”, însă estimarea actuală comunicată de secretarul de stat indică „prima parte din 2027” pentru deschiderea circulației. [...]
Finalizarea lotului Nădășelu–Zimbor (30,6 km) aduce A3 mai aproape de un coridor continuu de 155 km , cu efect direct asupra timpilor de transport și a conectivității rutiere dintre Transilvania și nodurile regionale, potrivit Economedia . Constructorul român UMB a ajuns la un stadiu fizic de 98% pe acest tronson din Autostrada Transilvania A3, conform directorului general al CNAIR , Cristian Pistol. Pe șantier, UMB este mobilizată cu 510 muncitori și 238 de utilaje, iar lucrările rămase vizează în principal operațiuni de finalizare și punere în siguranță a circulației. Ce mai este de făcut pe lotul Nădășelu–Zimbor Conform informațiilor transmise de CNAIR, echipele lucrează la: așternerea stratului de uzură asfaltic; amenajarea parcărilor de scurtă durată; finalizarea sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale; montarea parapetului direcțional; montarea sistemelor ITS (sisteme inteligente de transport) și a iluminatului rutier. Miza operațională: legătura pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș După finalizarea lucrărilor la viaductele Țopa Mică și Nădășelu și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 km), obiectivul este deschiderea circulației continue pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș. Contractul pentru lotul Nădășelu–Zimbor are o valoare de 1,625 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Termene și dependențe Pentru cei 42 de kilometri dintre Nădășelu–Zimbor și Poarta Sălajului, termenul-limită este august 2026, conform jaloanelor din PNRR, cu o durată de proiectare și execuție de 27 de luni. În paralel, și lotul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) se apropie de finalizare, tot cu un stadiu de 98%, ceea ce indică faptul că următorul pas critic rămâne închiderea lucrărilor punctuale (inclusiv viaductele) pentru a permite continuitatea traficului pe segmentul extins. [...]
Turcia a deschis un nou aeroport civil la Ankara pentru a prelua zborurile oficiale de la summitul NATO din 7–8 iulie , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra fluxurilor aeriene din capitală și asupra capacității de primire a delegațiilor, potrivit G4Media . Noul aeroport este o extensie a bazei militare din Etimesgut, aflată la periferia vestică a Ankarei, folosită până acum exclusiv ca aerodrom militar. Aeroportul are codul IATA ANK și este situat la 15 kilometri în linie dreaptă de centrul orașului, urmând să completeze aeroportul Esenboga (ESB), până acum singurul utilizat pentru zboruri civile, aflat la 25 de kilometri nord de Ankara. Delegațiile oficiale care vor participa la summitul NATO sunt programate să aterizeze pe noul aeroport, de unde accesul către palatul prezidențial – locul reuniunii – este mai rapid, acesta fiind la circa 10 kilometri distanță, a declarat Recep Tayyip Erdogan la inaugurare. Ce s-a schimbat la nivel de infrastructură Modernizarea aerodromului militar a durat opt luni și a inclus, conform informațiilor citate de G4Media: extinderea lungimii pistei la peste 3 kilometri; construirea infrastructurii necesare pentru a găzdui aeronave de mari dimensiuni. Ce urmează: zboruri comerciale, încă fără calendar În primă fază, aeroportul va găzdui zboruri diplomatice și de protocol, iar o dată pentru introducerea zborurilor comerciale nu este încă stabilită, indică EFE, citată de Agerpres. Erdogan a susținut că noul aeroport va contribui la descongestionarea traficului de la Esenboga, care ar fi crescut în ultimii 20 de ani de la 3 milioane la 15 milioane de pasageri pe an. [...]
Contractul pentru tronsonul A8 până la Podul peste Prut poate intra în faza de semnare , după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins pe fond cele două contestații depuse după atribuirea lucrărilor, potrivit Economica . Decizia deblocării procedurii contează operațional: reduce riscul de întârziere administrativă pentru un segment cu rol de conexiune la frontieră. Contestațiile fuseseră depuse de companiile Concelex și Construcții Erbașu, conform Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) . Calendarul contractului și segmentul prioritizat Durata de realizare a contractului este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției. În cadrul proiectului a fost prioritizat segmentul de autostradă de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru care sunt menționate „lucrări avansate”. Ce include tronsonul 4 (DN 24 Iași – Vamă) Tronsonul 4 are 15,5 km, iar pe traseu sunt prevăzute următoarele lucrări: 14 poduri și pasaje; 2 tunele (tunelul de la km 83 are 1.760 metri); 2 noduri rutiere: un nod „de perspectivă” pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași și nodul Golăiești. CNIR a transmis, într-o postare pe pagina sa de Facebook ( CNIR ), că A8 este văzută și ca o oportunitate de apropiere a României de Europa, inclusiv „dincolo de granițele UE”. [...]
Administrația Națională „Apele Române ” pune în joc 1,5 milioane de euro pentru reamenajarea plajei din Mamaia , printr-un proiect care mizează pe infrastructură de acces și utilități, nu doar pe estetică, potrivit Libertatea . Miza economică și operațională este ridicată: planul vizează transformarea plajei într-un spațiu funcțional pentru fluxuri mari de turiști, cu intervenții care cer avize urbanistice și proiectare tehnică înainte de execuție. Proiectul câștigător a fost desemnat în urma concursului internațional „Litoral. Mamaia, Constanța”, derulat între 23 iunie și 18 septembrie 2023, la care au participat 19 proiecte din România, Elveția, Spania și Norvegia. Soluția aleasă aparține asocierii dintre Studio 82 SRL și Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură; informațiile au fost relatate de News.ro, citat de publicație. Ce se schimbă pe plajă: accent pe acces, utilități și intervenții de urgență Planul anunțat de ANAR are ca element central accesibilitatea, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. În plus, proiectul include o serie de dotări și amenajări cu rol practic, care țin de operarea plajei: locuri de joacă pentru copii; puncte și zone pentru prim-ajutor; spații dedicate echipelor de intervenție (de exemplu, salvamari și ambulanțe); racordare la rețele de utilități publice: apă, canalizare și energie electrică; sisteme de colectare selectivă a deșeurilor; spații verzi gândite ca „barieră naturală” între plajă și zonele construite. Juriul a motivat alegerea prin „claritatea viziunii de ansamblu” și coerența masterplanului, iar, potrivit News.ro, proiectul a primit nota maximă pentru integrarea vegetației existente și pentru atenția la stabilitatea solului și cerințe reduse de întreținere. Ce urmează: PUZ, studiu de fezabilitate și proiectare înainte de execuție Implementarea este prezentată ca un proces în mai multe etape, cu pași administrativi și tehnici care pot influența calendarul. Conform informațiilor ANAR, echipa câștigătoare trebuie să predea conceptul general și să detalieze soluția, după care urmează elaborarea și avizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) de către Consiliul Local Constanța. Abia ulterior sunt prevăzute documentațiile tehnice: studiu de fezabilitate, actele pentru obținerea autorizațiilor de construire și proiectul tehnic de execuție. Proiectantul ar urma să asigure și asistență tehnică pe durata implementării, până la recepția finală. 1,5 milioane de euro, fără TVA: premiul concursului Câștigătorii concursului vor primi un premiu de 1,5 milioane de euro, fără TVA (aprox. 7,5 milioane lei), sumă prezentată ca o premieră pentru ANAR în contextul organizării unui concurs internațional de acest tip. În lipsa unor date suplimentare în material despre bugetul total al lucrărilor sau despre un termen de finalizare, rămâne de urmărit în ce ritm vor avansa etapele de urbanism și proiectare, care condiționează trecerea la execuție. [...]
Tunelurile de pe A1 Lugoj–Deva intră în faza care decide termenul de deschidere , după ce pe una dintre galeriile tunelului lung (aproape 2 km) au mai rămas de excavat circa 250 de metri, iar pe cealaltă aproximativ 500 de metri, potrivit Economica . Miza este direct operațională: finalizarea străpungerilor și trecerea la lucrările de echipare (ventilație, iluminat, siguranță) condiționează estimarea de deschidere a circulației în prima parte a lui 2027. Pe șantierul secțiunii Margina–Holdea sunt mobilizați peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, iar în tunelul lung se lucrează simultan din opt fronturi, cu un avans mediu de aproape 10 metri pe zi, conform declarațiilor secretarului de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor), care a publicat informațiile pe Facebook. Unde este „blocajul” și ce s-a terminat deja Punctul central al proiectului îl reprezintă cele două tuneluri forate, amplasate pe un coridor ecologic între Carpații Occidentali și cei Meridionali. Tunelul scurt (aprox. 400 m): excavarea este finalizată integral, iar constructorii sunt la ultimii metri din căptușeala finală din beton. Tunelul lung (aproape 2 km): pe una dintre galerii mai sunt de excavat aprox. 250 m, iar pe cealaltă aprox. 500 m; se lucrează din 8 fronturi. Cosma estimează străpungerea primei galerii „în această vară”, iar a celei de-a doua „la începutul toamnei”. Ce urmează după străpungere: echiparea tunelurilor și lucrările conexe În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, iar „cămașa” finală va avansa din ambele capete ale ambelor fire ale tunelului mare. După finalizarea structurii, urmează instalarea sistemelor esențiale pentru exploatare: ventilație; iluminat; alimentare cu apă; comunicații; securitate la incendiu. Cele două tuburi vor fi conectate prin galerii de evacuare și intervenție, atât rutiere, cât și pietonale, pentru a respecta standardele europene de siguranță. Termen, finanțare și dimensiunea proiectului Oficialul de la Transporturi afirmă că obiectivul imediat este creșterea ritmului de execuție pe timpul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru a atrage integral finanțarea europeană disponibilă. Datele prezentate pentru A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea: stadiu fizic: peste 65%; finanțare: prin PNRR; lungime secțiune: 9,13 km. Contractul pentru secțiunea lipsă are o valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) . După deschiderea circulației, ar urma să se poată circula continuu pe autostradă pe o distanță de peste 360 km, de la Boița la Nădlac, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național, conform aceleiași surse. [...]
