Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Peste 2.232 de investiții de 10 miliarde de lei ar urma să fie închise până în 2026, ceea ce pune presiune pe capacitatea de execuție a autorităților locale și a instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului, în condițiile în care proiectele vizează servicii de bază precum apă-canal și managementul deșeurilor, cu impact direct pentru milioane de oameni, potrivit Agerpres.
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat într-o conferință de presă că peste șapte milioane de români vor fi „direct deserviți” de aceste investiții, care includ proiecte finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și proiecte care au pierdut finanțarea din PNRR și au fost mutate la AFM (Administrația Fondului pentru Mediu). Valoarea totală indicată este de 10 miliarde de lei, iar termenul avansat pentru finalizare este „anul acesta” sau, cel târziu, anul viitor.
„În total, vorbim de proiecte care valorează 10 miliarde de lei, care vor putea să fie anul acesta, în majoritate absolută, finalizate și dacă nu vor fi finalizate anul acesta, cel târziu anul viitor au toate premisele să fie finalizate.”
În aceeași intervenție, Buzoianu a spus că 3,8 milioane de oameni ar urma să fie ajutați de proiectele locale de management al deșeurilor și că „milioane de români” vor avea acces la apă și canalizare prin proiectele finanțate. Ministra a indicat că proiectele pot fi consultate pe o „hartă oficială” publică, cu date despre primării, termene, valori și populația deservită.
Pentru Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), bugetul de investiții este de aproximativ 250 de milioane de lei, pentru lucrări precum poldere, diguri și baraje, a mai spus ministra. Ea a adăugat că peste 50% din sumele alocate la capitolul „Bunuri și servicii” ar urma să meargă către mentenanța infrastructurii hidrotehnice, ceea ce ar ridica nivelul resurselor efective pentru acest segment.
Pe lângă cele 250 de milioane de lei, Buzoianu a menționat încă 260 de milioane de lei din bugetul național, destinați investițiilor în infrastructură critică împotriva inundațiilor. Totodată, a vorbit despre cinci proiecte majore preluate din PNRR, pentru care „nu mai existau banii necesari” și care, potrivit declarațiilor sale, nu fuseseră finalizate și nici începute la momentul preluării mandatului: Cuceu, Rovinari, Frumoasa, Surduc și Lacul Roșu.
Datele prezentate indică o distribuție a investițiilor în toate bazinele hidrografice, de la Maramureș la litoral, atât pentru lucrări în execuție, cât și pentru pregătirea unor proiecte noi. Exemplele menționate includ:
Ministra a mai enumerat investiții în bazinul Buzău–Ialomița (inclusiv pe brațul Borcea, modernizarea acumulării Paltinu și sisteme de avertizare în zona Siriu), în Siret (amenajarea râului Trotuș, conservarea Lacului Roșu și protejarea Mănăstirii Sucevița – patrimoniu UNESCO), în Prut–Bârlad (zone afectate de inundațiile din 2024, în special Galați și Vaslui) și în Dobrogea și pe litoral (Techirghiol, faleze, infrastructură de apărare la Dunăre și documentații privind utilizarea plajelor).
Miza economică și operațională este comprimarea într-un interval scurt a unui portofoliu de peste 2.232 de proiecte, în valoare de 10 miliarde de lei, cu livrabile care țin de infrastructură publică esențială (apă, canalizare, deșeuri, protecție la inundații). În practică, atingerea termenelor depinde de ritmul de execuție și de capacitatea beneficiarilor de a închide proiectele în 2026, așa cum a indicat ministra.
Recomandate
Refacerea Salinei Praid intră pe finanțare europeană de calamitate, cu peste 14 milioane de euro (aprox. 71 milioane lei), iar Ministerul Mediului spune că vizează deschiderea șantierului încă din acest an, potrivit Euronews . Banii vin printr-un fond european pentru situații de calamități, accesat de România după inundațiile puternice din 2025. Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a explicat că proiectul are deja pași tehnici făcuți pentru a putea începe lucrările și că au fost alocate sumele necesare pentru deschiderea șantierului. „Avem planul pentru lucrări aprobat și deja au început să fie făcute toate etapele ca să înceapă să fie deschis șantierul. Anul acesta sper să avem șantierul deschis. Am alocat banii necesari pentru deschiderea șantierului și pentru a începe lucrările.” Ce urmăresc lucrările: reducerea riscului la viituri și acces la apă pentru comunități Ministrul a indicat două direcții operaționale: intervenții care să permită devierea apei în cazul unor viituri similare celei de anul trecut, astfel încât să fie evitată o nouă „catastrofă”, și lucrări care să asigure accesul la apă pentru localitățile afectate. „Pe viitor dacă mai vine o astfel de viitură, cum a fost viitura de anul trecut, să nu se mai întâmple o catastrofă, să poată să fie deviată apa.” În prezent, comunitățile au acces la apă printr-o soluție de desalinizare (îndepărtarea sării din apă), descrisă ca fiind una pe termen mediu. Potrivit ministrului, ar urma realizate lucrări astfel încât fiecare comunitate să se poată alimenta de la cea mai apropiată sursă de apă. Context: Fondul de Solidaritate al UE și alocările propuse În mai 2026, Comisia Europeană a propus alocarea a 144 de milioane de euro (aprox. 720 milioane lei) din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru sprijinirea Spaniei, României și Ciprului, după dezastre climatice majore din 2025, potrivit unui material Euronews . În cazul Salinei Praid, finanțarea menționată este de peste 14 milioane de euro din fondul pentru calamități, conform declarațiilor prezentate în emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România. [...]
Parlamentul a deblocat „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR prin votarea în Camera Deputaților a „cinci jaloane esențiale”, susține Sorin Grindeanu, potrivit Economica . Miza economică invocată este menținerea finanțării europene pentru proiecte de infrastructură și servicii publice, în condițiile în care jalonele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sunt condiții pentru accesarea banilor. Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului și este relatată de Agerpres. Grindeanu afirmă că votul din Camera Deputaților „înseamnă bani europeni pentru continuarea autostrăzilor, spitalelor și școlilor din România” și acuză „premierul și Guvernul demis” că nu ar fi reușit să livreze aceste măsuri. Ce acte au fost adoptate și de ce contează pentru PNRR În aceeași zi, în Camera Deputaților au fost adoptate, potrivit lui Grindeanu, următoarele proiecte legislative, prezentate ca jaloane relevante pentru PNRR: Codul administrativ; Legea privind bonusurile acordate angajaților din ANAF și Vamă; Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire; Codul urbanismului; Legea integrității. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și reforme asumate de România, iar neîndeplinirea lor poate întârzia sau bloca plăți din fondurile europene. Disputa pe Legea integrității și componenta de transparență Grindeanu susține că, la Legea integrității, a existat „o luptă” cu USR, pe motiv că forma propusă ar fi redus atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate). El afirmă că legea a fost retrimisă în comisii și readusă „în limitele cerute de ANI și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, iar în plus ar fi fost reintrodusă transparența privind averile demnitarilor. Tot în acest context, Grindeanu spune că și-a publicat declarația de avere și de interese pe site-ul PSD și îi invită pe „toți decidenții politici” să facă același lucru. Ce rămâne neclar din informația publică Din textul disponibil nu rezultă care sunt exact „cele cinci jaloane” la care se referă Grindeanu și nici mecanismul concret prin care voturile din Camera Deputaților se traduc imediat în „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR (de exemplu, dacă suma este asociată unei cereri de plată sau unui pachet de reforme). Informația este prezentată ca evaluare politică, pe baza declarației sale. [...]
Închiderea PNRR la 31 august 2026 obligă România să-și schimbe motorul de creștere, iar economiștii indică energia ca pivot, cu condiția ca statul să lase companiilor resurse pentru reinvestiții , potrivit unei analize din Economica . Miza este una economică și operațională: fără investiții în infrastructura energetică, prețurile ridicate riscă să continue să erodeze industria și să blocheze investițiile în tehnologii intensive energetic, inclusiv inteligența artificială. Implementarea proiectelor, reformelor și investițiilor din PNRR se încheie oficial pe 31 august 2026, iar termenul-limită pentru depunerea cererilor de plată finale către Comisia Europeană este 31 decembrie 2026. Adrian Codîrlașu, președinte CFA România , spune că este posibil ca nu toți banii din PNRR să fie absorbiți, deși programul „ne-a oferit mari oportunități”, și amintește că finanțări europene vor exista și după PNRR. În același timp, Codîrlașu susține că modelul de creștere bazat pe datorie publică și deficite mari „s-a terminat”, ceea ce mută presiunea pe identificarea unui nou motor economic care să poată susține investițiile și competitivitatea, în condițiile unor constrângeri bugetare mai dure. Energia, condiție pentru industrie și investiții în AI Economistul indică energia drept „cel mai la îndemână” nou model de creștere, pe fondul unui diagnostic sever: prețurile la energie din România sunt, în prezent, cele mai mari din Uniunea Europeană, iar producția industrială „scade abrupt” din cauza acestor costuri. În viziunea sa, statul poate câștiga pe termen scurt din prețuri ridicate, însă pe termen mediu și lung efectul ar fi „moartea producției industriale din România”. Codîrlașu leagă direct și dezvoltarea inteligenței artificiale de costul și disponibilitatea energiei. El argumentează că, deși investițiile în AI vin în mare parte din străinătate, infrastructura care susține aceste sisteme depinde de energie, iar la prețurile actuale „nimeni nu va face investiții” în dezvoltarea sistemelor AI. Decizia politică invocată: reinvestirea profiturilor companiilor energetice de stat Concluzia lui Codîrlașu este că soluția de creștere după expirarea PNRR depinde de o decizie politică: statul să nu mai ia „tot profitul” companiilor din energie (majoritar de stat), ci să reinvestească o parte în infrastructura energetică, „de la sisteme de depozitare la cele de transmisie a energiei”. După PNRR, finanțarea europeană continuă, dar ponderea ei ar urma să scadă Analiza mai arată că finanțarea prin fonduri europene va continua prin alte programe (bugetul politicii de coeziune 2021–2027, politica agricolă comună 2023–2027, respectiv noi fonduri pentru apărare și industrializare). Totuși, Radu Crăciun, vicepreședinte al Asociației Administratorilor Independenți, se așteaptă ca dezvoltarea României să se bazeze „din ce în ce mai puțin” pe finanțarea europeană și ca, pe termen mediu, România să treacă de la statutul de beneficiar la cel de contributor net la bugetul UE. În acest context, Crăciun avertizează că România trebuie să regândească finanțarea investițiilor publice, mai ales în condițiile restricțiilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar spre 3% și pentru stoparea creșterii datoriei publice. Pariul alternativ: capital privat și parteneriate public-private pentru infrastructură O direcție indicată este finanțarea infrastructurii cu capital privat, inclusiv prin parteneriate public-private, cu investitori instituționali atrași în proiecte prin fonduri de investiții dedicate. Crăciun dă ca exemple Polonia și țările baltice, pe care le numește „campionii regiunii” la angrenarea fondurilor de infrastructură cu finanțare privată. În România, fondurile de pensii private sunt menționate ca „candidați naturali” pentru finanțarea infrastructurii locale prin astfel de vehicule investiționale, iar un posibil catalizator ar fi dezvoltarea accelerată a Băncii de Investiții și Dezvoltare, a cărei participare ar putea atrage și alți investitori instituționali locali. [...]
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lui august mai multe legi restante din PNRR , într-un context în care nu există un guvern cu puteri depline, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare cu impact bugetar direct: fără votul pe reformele asumate la Bruxelles, România poate pierde finanțare nerambursabilă, iar termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Legi „pasate” între guverne și blocajul din Parlament O parte dintre proiectele aflate acum pe ordinea de zi sunt restanțe din perioada Guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dintre ele datează din timpul guvernării lui Nicolae Ciucă, arată analiza HotNews privind jaloanele PNRR și motivele întârzierilor. Parlamentarii au revenit luni în sesiune extraordinară, pentru câteva zile, cu obiectivul de a adopta „ultimele reforme” necesare pentru închiderea PNRR. Instabilitate la Ministerul Muncii și reforma rămasă în lucru În paralel, responsabilitatea pentru unele reforme a fost afectată de schimbările repetate de la vârful Ministerului Muncii: de la aprobarea PNRR până în prezent, instituția a avut patru miniștri (Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole). După demisia lui Manole, conducerea a fost preluată de Dragoș Pîslaru, care preia și responsabilitatea finalizării reformei, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: o sesiune separată pentru legea salarizării Ilie Bolojan a anunțat că va fi nevoie de o sesiune separată pentru adoptarea legii salarizării, care „nu este încă gata”. În lipsa adoptării la timp a pachetului de legi restante, riscul indicat de HotNews rămâne pierderea celor 4,5 miliarde de euro nerambursabili. [...]
Parchetul European investighează o posibilă fraudă de 4 milioane de euro din PNRR , un caz care ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt construite bugetele pentru achiziții publice finanțate din fonduri europene, potrivit Adevărul . Procurorii europeni au făcut marți șapte percheziții într-un dosar ce vizează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu. Descinderile au avut loc la un spital și la un consiliu județean din regiunea Muntenia, dar și la sedii ale unor societăți comerciale și la domiciliile unor suspecți, pentru ridicarea de probe fizice și electronice. Ancheta privește un proiect finanțat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, care avea ca obiect achiziția de echipamente și materiale medicale destinate reducerii riscului infecțiilor asociate actului medical. Suspiciunea centrală: buget „umflat” prin oferte neautentice Potrivit procurorilor europeni, există indicii că valoarea proiectului ar fi fost majorată artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor medicale. EPPO susține că aproape 70 de oferte de preț folosite pentru fundamentarea bugetului nu ar fi autentice. „Conform anchetei, există motive întemeiate să se creadă că bugetul proiectului a fost umflat artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor. Mai exact, s-a stabilit că un număr semnificativ de oferte de preț – aproape 70 – utilizate pentru fundamentarea bugetului proiectului nu sunt autentice.” Valoarea proiectului investigat este de aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), fonduri alocate prin PNRR. Cum a ajuns cazul la EPPO și cine a participat la percheziții Parchetul European precizează că dosarul a fost inițial sesizat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) . Ulterior, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis un raport privind suspiciunile de fraudă și a oferit sprijin operațional în cadrul investigației, conform comunicatului Parchetului European . La percheziții au participat, alături de procurorii europeni, structura de sprijin a EPPO din România, Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției Române, servicii de investigare a criminalității economice din Cluj și București și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române. EPPO amintește că toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței. [...]
AmCham avertizează că întârzierile la reformele din PNRR pot reaprinde riscul de retrogradare a ratingului României , într-un moment în care piețele și investitorii „evaluează rezultatele, nu intențiile”, potrivit Economedia . Organizația cere autorităților să accelereze implementarea reformelor asumate, pe fondul apropierii termenului-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și accesarea ultimei tranșe de finanțare europeană. Camera de Comerț Americană în România susține că România se află „într-un moment decisiv pentru credibilitatea sa” și că evaluările curente ale piețelor financiare, ale investitorilor și ale partenerilor economici se concentrează pe capacitatea statului de a livra rezultate concrete. În acest context, AmCham indică drept vulnerabilitate majoră întârzierile în reforme și incertitudinile economice. Organizația atrage atenția că, la doar un an după reconfirmarea calificativului de țară „recomandat pentru investiții” (investment grade), bazată pe perspectiva consolidării fiscale și reducerii deficitului bugetar, „pericolul retrogradării revine”. În paralel, România se află în etapa finală a procesului de aderare la OECD, iar aceste evaluări au în comun analiza fundamentelor macroeconomice și a credibilității statului în respectarea angajamentelor. De ce contează PNRR în ecuația credibilității și a finanțării AmCham subliniază că mediul de afaceri și populația „au suportat deja costurile” măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, în așteptarea reformelor structurale și a proiectelor de investiții promise. „Nerespectarea angajamentelor asumate decredibilizează România, cu efecte negative imediate, dar și pe termen lung” În viziunea organizației, miza este dublă: utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile prin PNRR și menținerea ratingului de țară, cu efect direct asupra atractivității pentru investiții. Ce solicită mediul de afaceri și ce efecte vede deja în economie AmCham cere o „mobilizare transpartinică” pentru menținerea României pe o traiectorie economică sustenabilă și pentru evitarea unor noi întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor asumate. Totodată, organizația avertizează că incertitudinea internă prelungită și lipsa unei direcții clare afectează deja climatul investițional: investitorii devin mai prudenți în lansarea de proiecte noi, iar companiile depun eforturi tot mai mari pentru menținerea activității și a locurilor de muncă. În final, AmCham cere ca finalizarea la timp a PNRR, continuarea reformelor structurale, reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent) și dezvoltarea economică strategică să devină priorități pentru decidenții politici și guvernamentali. [...]
