Știri
Știri din categoria Imobiliare
Raiffeisen își monetizează sediul central din București și trece pe modelul „sale & leaseback” (vânzare cu rămânere în chirie), o mișcare care poate elibera capital din imobiliare fără să afecteze operațiunile curente, potrivit Profit.
Grupul financiar a decis să vândă sediul central din România, amplasat în clădirea de birouri FCC, lângă turnul Sky Tower, în zona de afaceri Pipera, București. Banca ar urma să rămână chiriaș în clădire, conform informațiilor obținute de publicație.
Clădirea FCC (denumită anterior Floreasca Office) a devenit sediul central al Raiffeisen Bank România în 2013, după construcția complexului care include Sky Tower și Promenada Mall. Raiffeisen ocupă și o parte din Sky Tower.
FCC are o suprafață de 17.130 metri pătrați, structurată pe 7 etaje. În clădire sunt amenajate circa 1.500 de posturi de lucru, potrivit calculelor Profit, realizate pe baza suprafeței medii alocate per angajat de marile corporații din București.
Imediat după finalizarea construcției, în 2013, Sky Tower și FCC au intrat în proprietatea Raiffeisen Property Holding International (RPHI), o subsidiară a grupului financiar Raiffeisen.
În materialul citat nu sunt menționate prețul tranzacției, potențialul cumpărător sau calendarul vânzării.
Recomandate
NEPI Rockcastle crește componenta de locuințe în extinderea Mega Mall , prin modificarea autorizației de construire astfel încât proiectul să includă mai multe spații rezidențiale în detrimentul celor comerciale, potrivit Profit . Schimbarea mută centrul de greutate al investiției către apartamente, într-unul dintre cele mai valoroase active ale companiei din România. Planul vizează extinderea centrului comercial Mega Mall cu noi magazine și construirea a două clădiri de 11, respectiv 23 de etaje, în care ar urma să fie amenajate circa 250 de apartamente, conform informațiilor obținute de publicație. Proiectul este descris ca fiind „în curs de modificare” a autorizației primite anul trecut. Ce se schimbă în proiect Elementul-cheie este reconfigurarea mixului funcțional: ponderea rezidențială ar urma să crească „cu aproape 40%”, în timp ce componenta de retail (magazine) este redusă, potrivit sursei. În practică, asta înseamnă că extinderea Mega Mall nu mai este doar o investiție în suprafețe comerciale, ci devine și un proiect de locuințe amplasate deasupra zonei de extindere. Amplasament și terenuri Mega Mall este construit pe un teren de peste 7 hectare, unde a funcționat anterior fabrica Electroapartaj. Terenul a fost cumpărat de austriecii de la Real4You pentru 60 milioane de euro (aprox. 306 milioane lei), sumă încasată de fondurile New Century Holdings (NCH), administrate în România de Siminel Andrei, arată Profit. În prezent, NEPI Rockcastle mai deține lângă Mega Mall un teren învecinat de 3.457 mp, pe care intenționează să construiască extensia mallului și două intrări pentru locatarii clădirilor rezidențiale ce ar urma să fie realizate deasupra, conform aceleiași surse. De ce contează Rebalansarea către rezidențial indică o repoziționare a proiectului: pe lângă venituri din chirii de retail, dezvoltarea ar putea miza mai mult pe valorificarea locuințelor (prin vânzare sau exploatare, detaliu care nu este precizat în material). Pentru piață, mesajul este că un investitor major în centre comerciale își ajustează proiectul într-o zonă cu trafic ridicat, pentru a integra mai multă funcțiune rezidențială. Ce urmează depinde de aprobarea modificărilor la autorizația de construire; Profit notează că procesul este în derulare, fără a indica un termen de finalizare. [...]
Conducerea The Trump Organization a venit în România pentru a fixa detaliile proiectului Trump Tower. Informația, publicată de Profit , indică o trecere de la discuții generale la pași operaționali – inclusiv alegerea zonei din București în care ar urma să fie amplasat viitorul turn. Potrivit publicației, vizita are ca obiect „fixarea detaliilor” legate de construcția clădirii, ceea ce sugerează intrarea proiectului într-o etapă de pregătire mai concretă, cu implicații pentru piața locală de dezvoltări imobiliare premium și pentru lanțul de decizie (teren, concept, autorizare). Cine a venit și ce urmărește vizita Profit notează că în România a venit Lawrence Glick , vicepreședinte executiv în cadrul The Trump Organization, în contextul planului de dezvoltare a unui Trump Tower în București. În același demers, conducerea companiei ar fi venit inclusiv pentru a alege zona în care ar urma să fie construit turnul. De ce contează pentru piața imobiliară Elementul relevant pentru sector este faptul că discuția nu mai este doar despre intenție, ci despre decizii de amplasament și detalii de proiect. În mod tipic, acestea sunt pași care preced: identificarea și negocierea unui teren potrivit; definirea conceptului (funcțiuni, dimensiuni, poziționare); inițierea proceselor de autorizare și avizare, care pot influența calendarul și costurile. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre locația exactă, dimensiunea investiției, parteneri locali sau calendar, astfel că impactul financiar nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
PPF Real Estate, divizia imobiliară a grupului care deține ProTV, împinge pe piață un proiect de birouri de 70 milioane euro (aprox. 350 milioane lei) care mizează pe costuri operaționale mai mici prin eliminarea gazului și trecerea la un concept „100% electric”, potrivit Economedia . Compania spune că a finalizat ultimul etaj al clădirii ARC Office Experience din Sectorul 6, livrarea fiind programată la finalul anului. Proiectul are 30.000 mp suprafață închiriabilă, pe două niveluri subterane, parter și zece etaje, cu circa 3.000 mp pe nivel. La parter sunt prevăzute spații comerciale (restaurant, cafenea de specialitate și sală de fitness). De ce contează: presiunea pe eficiență și costuri de operare în birouri Dezvoltatorul susține că ARC Office Experience este prima clădire de birouri din București care nu folosește gaz natural pentru încălzire, este certificată LEED Platinum și depășește standardele nZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero). În practică, mesajul este unul de poziționare pe zona de eficiență energetică și emisii reduse, într-o piață în care chiriașii urmăresc tot mai atent costul total de ocupare (chirie plus întreținere). „Pentru noi, o clădire de birouri valoroasă nu este doar una care arată bine, ci una care funcționează bine pentru oamenii care o folosesc.” — Juraj Sastinsky, Director de Investiții la PPF Real Estate Elemente operaționale: acces, parcare și facilități pentru mobilitate Clădirea este amplasată lângă Basarab, la 2,5 km de centru, cu acces la metrou, transport public și tren, conform informațiilor din articol. Printre facilități sunt menționate: 336 locuri de parcare subterane, extensibile până la 422; stații de încărcare pentru mașini electrice; spații pentru bicicliști; o aplicație pentru utilizarea zilnică a clădirii. În plus, proiectul include o zonă verde de 2.500 mp, descrisă ca ocupând aproape o treime din teren. Context: PPF Real Estate și expunerea pe România PPF Real Estate a intrat pe piața românească în 2016, prin achiziția Metropolis Center (48 milioane euro, aprox. 240 milioane lei), urmată de Crystal Tower (43 milioane euro, aprox. 215 milioane lei). Economedia amintește că, după decesul lui Petr Kellner, Renáta Kellnerová a fost numită administrator al moștenirii acestuia. Pentru context despre grup, publicația trimite la un material dedicat: Economedia . Tot Economedia indică, ca reper de piață, o analiză despre primele semne de redresare în segmentul de birouri în 2026: Economedia . [...]
România a eliminat un risc de 385 milioane euro (aprox. 1,9 miliarde lei) în dosarul Casa Radio , după ce tribunalul ICSID de la Washington a respins, printr-o decizie majoritară, pretențiile formulate de dezvoltatorul israelian Plaza Centers, pe motiv de jurisdicție, potrivit Profit . Hotărârea reduce expunerea financiară imediată a statului, dar nu închide disputa mai amplă legată de soarta proiectului. Decizia ICSID s-a bazat pe constatări privind conduita companiei și pe „anumite acorduri istorice”, menționate în declarațiile publice ale Plaza Centers din perioada 2016–2020. Tribunalul a decis și ca fiecare parte să își suporte propriile costuri de arbitraj. Plaza Centers a transmis că analizează hotărârea, inclusiv motivarea și implicațiile constatărilor tribunalului, și că ia în calcul „toate opțiunile disponibile și pașii următori”. Ce rămâne deschis: arbitrajul separat inițiat de România, la Londra Arbitrajul câștigat acum de România vizează cererea Plaza Centers, depusă la Washington în iunie 2022. În paralel, statul român a deschis o procedură separată pentru rezilierea Acordului de Parteneriat Public-Privat (PPP) din 2006 privind Casa Radio și restituirea activelor proiectului către stat, solicitând despăgubiri de 96 milioane euro (aprox. 480 milioane lei), fără TVA și dobânzi. Această procedură se judecă la Curtea de Arbitraj Internațional din Londra , iar prima înfățișare este programată în luna mai 2027, conform informațiilor citate de Profit. Context: proiect concesionat pe 49 de ani, șantier abandonat Casa Radio a fost concesionată pe 49 de ani pentru realizarea unui proiect imobiliar de mari dimensiuni, însă lucrările sunt abandonate de mult timp. Investitorul a susținut anterior că a plasat în proiect 85 milioane euro (aprox. 425 milioane lei), excluzând costul de achiziție al companiei. Structura parteneriatului menționată de Profit indică o participație de 75% pentru Plaza Centers, restul fiind deținut de autorități române și o companie cu capital turcesc. Miza economică și implicații pentru piață Pe termen scurt, respingerea cererii de 385 milioane euro reduce riscul unei plăți semnificative din bugetul public. Pe termen mediu, însă, dosarul rămâne relevant pentru piața imobiliară din București, în condițiile în care Plaza Centers a anunțat că a prelungit până la 31 decembrie 2026 acordul cu AFI Europe , proprietarul AFI Cotroceni, pentru o posibilă vânzare a clădirii Casa Radio. [...]
Prețurile locuințelor cresc în marile orașe, dar tranzacțiile scad în majoritatea județelor potrivit HotNews.ro , care citează analiza Storia pe baza datelor ANCPI, piața imobiliară din martie 2026 arată un dezechilibru clar între scumpiri și activitatea de vânzare, pe fondul reducerii ofertei de locuințe noi și al incertitudinilor economice. Bucureștiul conduce creșterile de preț (+22%), dar înregistrează și o scădere peste medie a tranzacțiilor (-13,4%), în timp ce în multe județe declinul vânzărilor este și mai accentuat, de până la -33%. Evoluția detaliată pe județe și orașe: București prețuri: +22% (2.402 euro/mp medie) tranzacții: -13,4% vechi vs. noi: 2.653 vs. 2.099 euro/mp Brașov tranzacții: +4,4% (una dintre puținele creșteri) prețuri: +7% noi / +8% vechi (≈2.364 vs. 2.342 euro/mp) Cluj (Cluj-Napoca) tranzacții: -7,8% prețuri: +6% noi (3.279 euro/mp) / +7% vechi (3.275 euro/mp) Constanța tranzacții: -33,4% prețuri: +5% noi (2.097 euro/mp) / +8% vechi (2.115 euro/mp) Dolj (Craiova) tranzacții: -25,9% prețuri: +12% noi (2.098 euro/mp) / +15% vechi (2.088 euro/mp) Iași tranzacții: -3% prețuri: +11% noi (1.916 euro/mp) / +5% vechi (1.992 euro/mp) Bihor (Oradea) tranzacții: -29,2% prețuri: +8% noi (1.996 euro/mp) / +7% vechi (1.822 euro/mp) Sibiu tranzacții: +6,5% prețuri: +7% noi (1.959 euro/mp) / +7% vechi (1.971 euro/mp) Timiș (Timișoara) tranzacții: -25% prețuri: +16% noi (2.056 euro/mp) / +10% vechi (1.954 euro/mp) Factorii care explică evoluția: eliminarea TVA redus de 9% și creșterea TVA la 21%; inflația anuală de aproximativ 10%; scăderea stocului de locuințe noi; creșterea ofertei de locuințe vechi (≈20%); incertitudini economice și presiuni externe, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu. Declarațiile OLX Group indică o schimbare de comportament: interesul există, dar mulți cumpărători amână deciziile, ceea ce duce la mai puține tranzacții chiar în contextul unor prețuri în creștere. Concluzia este că piața nu se răcește prin prețuri, ci prin volum , semn al unei perioade de așteptare în care cumpărătorii devin mai prudenți, iar oferta dezechilibrată menține presiunea pe costuri. [...]
Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 un sprijin de creditare, dar cu un plafon de garantare de 500 milioane lei , într-un moment în care scăderea ofertei și creșterea prețurilor pun presiune pe accesul la locuințe, potrivit Economica , care citează un proiect al Ministerului Finanțelor . Documentul arată că menținerea programului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, unde cererea crește constant, iar oferta este limitată, ceea ce face mai dificilă cumpărarea unei locuințe pentru o parte importantă a populației, mai ales pentru cei care nu se încadrează ușor în condițiile standard de creditare. Ministerul invocă și condițiile de finanțare considerate favorabile, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor. De ce contează plafonul de 500 milioane lei Plafonul propus pentru 2026 este de 500 milioane lei, iar Ministerul Finanțelor spune că nivelul are la bază o așteptare de „relativă stabilitate” a pieței imobiliare și a creditelor ipotecare în 2026, precum și cererea potențialilor beneficiari. În paralel, cadrul mai larg al garanțiilor guvernamentale este mult mai mare: Legea nr. 42/2026 a aprobat un plafon de 25 miliarde de lei pentru emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, și de către unitățile administrativ-teritoriale. Context: scădere de ofertă și presiuni fiscale Proiectul descrie un „context tensionat” în trimestrul IV 2025 – trimestrul I 2026, cu: scăderea ofertei cu aproximativ 18%; creșteri ale prețurilor de peste 15%; „presiuni fiscale semnificative”, inclusiv majorarea TVA la 21%, creșterea impozitelor pe proprietate și a taxării chiriilor; absența unei relaxări a condițiilor de finanțare. În acest cadru, proiectul susține că programul devine „un instrument indispensabil” pentru sprijinirea accesului la achiziția unei locuințe, prin condiții de finanțare „avantajoase și predictibile”. Cum arată creditarea ipotecară în marile orașe (date dintr-o analiză citată) Nota de fundamentare citează o analiză Imobiliare.ro Finance, bazată pe împrumuturile intermediate în trimestrul al III-lea 2025 de peste 250 de brokeri activi din rețea. Conform acesteia, valorile medii ale creditelor și ratele lunare au fost: Cluj-Napoca : 462.179 lei; rată medie 2.538 lei/lună (aprox. -7% față de T3 2024) Iași : 435.405 lei; rată medie 2.402 lei (aprox. -8%) București : 432.395 lei; rată medie 2.366 lei (aprox. -6%) Constanța : 422.621 lei; rată medie 2.326 lei (aprox. -7%) Timișoara : 383.245 lei; rată medie 2.121 lei (de la 2.288 lei în T3 2024, aprox. -7%) Brașov : 378.125 lei; rată medie 2.069 lei (aprox. -8%) Documentul citat interpretează această evoluție ca un acces „mai ușor și mai avantajos” la finanțare în principalele orașe, cu potențial de stimulare a pieței și de facilitare a accesului la proprietate. Dimensiunea programului până acum „Noua Casă” este continuatorul „Prima casă”. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare , în valoare totală de 31,72 miliarde lei , potrivit proiectului citat. [...]
