Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
OMV Petrom avertizează că pot apărea lipsuri temporare de carburanți în unele stații, pe fondul unei creșteri accelerate a cererii, însă compania susține că aceste episoade ar fi „punctuale și de scurtă durată”, stațiile fiind realimentate rapid, potrivit Profit.
Compania leagă presiunea din piață de modul în care „prețurile curente la pompă reflectă atât limitarea adaosului” în distribuție și rafinare, cât și „avantajele generate de modelul de business integrat”, evoluție care ar fi alimentat cererea, conform declarațiilor transmise de reprezentanții OMV Petrom și citate de Agerpres.
Tensiunile din lanțul de aprovizionare sunt vizibile la Petromidia (Năvodari), unde, în noaptea de 29 spre 30 aprilie 2026, s-au format cozi kilometrice de autocisterne venite din mai multe județe, în așteptarea încărcării cu benzină și motorină. Transportatorii citați în material reclamă timpi de așteptare de ordinul orelor sau chiar al unei zile întregi și spun că au parcurs sute de kilometri pentru a-și asigura stocurile necesare distribuției.
În relatarea preluată de Profit, Focuspress indică drept factori ai aglomerării războiul din Orient și blocarea Strâmtorii Ormuz, pe fondul unei cereri crescute și al încercărilor companiilor de distribuție de a-și securiza livrările, din teama unor scumpiri sau sincope. În același timp, sursa menționează că orice încetinire a rafinării sau a procesului de încărcare poate genera rapid blocaje „în lanț”.
Autoritățile transmit că nu există, în acest moment, un deficit generalizat de carburanți. Totuși, imaginile și raportările privind aglomerația de la rafinărie indică o presiune reală asupra aprovizionării, iar materialul avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide de fluidizare a livrărilor, întârzierile s-ar putea resimți și la consumatorii finali, mai ales în zonele mai îndepărtate de marile centre de distribuție.
Pe partea de preț, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei pe litru, iar unele stații riscă să rămână temporar fără stocuri, pe fondul tensiunilor de pe piața internațională, al diferențelor mari de preț între rețele și al alimentărilor „preventive”.
În analiza citată, acesta susține că România nu ar fi într-o „criză clasică” de aprovizionare, ci într-o piață dezechilibrată de prețuri administrate, discrepanțe între rețele, consum alimentat de panică și o logistică depășită de situație.
Recomandate
Scumpirea motorinei peste 10 lei/litru este alimentată de blocaje de aprovizionare și logistică, nu doar de cotațiile internaționale , iar efectul imediat se vede în prețurile de la pompă și în riscul de tensiuni regionale de livrare, potrivit Economica , care citează explicațiile premierului interimar Ilie Bolojan . În ultima săptămână, prețul motorinei a continuat să urce, iar la 1 august a fost consemnat un vârf de 10,83 lei/litru la stațiile Lukoil, conform unui articol anterior al publicației, disponibil aici . Ce spune Guvernul: cerere mare, ofertă temporar limitată Bolojan a susținut că, spre deosebire de criza precedentă, problema dominantă este „capacitatea de aprovizionare cu combustibil”. În condițiile unei cereri ridicate pe care aprovizionarea nu o poate acoperi „100% de pe o zi pe alta”, creșterea de preț devine „inevitabilă”. Un factor major invocat este funcționarea la jumătate din capacitate a rafinăriei Petromidia, pe fondul întârzierii livrărilor de țiței necesar procesării. Premierul interimar a afirmat că situația ar fi fost rezolvată și că aprovizionarea cu țiței „va reintra în normal”, ceea ce ar trebui să reducă presiunea pe cantitățile livrate în piață. Blocajele de transport din Constanța spre țară Un al doilea element care a pus presiune pe piață a fost transportul combustibililor din terminalul de la Constanța către depozitele din țară și stațiile de alimentare. Bolojan a indicat două cauze: creșterea frecvenței trenurilor către mare, specifică sezonului; lucrări la linia de cale ferată, care ar permite circulația „pe un singur fir” și care trebuie finalizate prin PNRR . Potrivit premierului, aceste constrângeri au afectat în special livrările către vestul țării și „probabil” au adăugat presiune suplimentară asupra prețurilor. Context extern: risc în Marea Neagră și costuri mai mari de asigurare Pe lângă factorii interni, Bolojan a menționat continuarea conflictului din Golf și lipsa de predictibilitate, dar și efectele războiului Rusiei în Ucraina asupra Mării Negre. În acest context, costurile de asigurare pentru petrolierele care transportă țiței în Marea Neagră ar fi mai mari decât în primăvară, iar aceste costuri se reflectă în prețurile de la pompă. Premierul a mai spus că prețurile internaționale au revenit la niveluri similare celor din primăvară (martie), iar scumpirile se văd „în toată Europa, nu doar în România”, cu o presiune suplimentară locală din cauza situației mai tensionate din Marea Neagră. [...]
România riscă să intre fără coordonare într-o criză a petrolului , în lipsa unui mecanism permanent de decizie și intervenție care să gestioneze simultan partea energetică și cea logistică, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă , Dumitru Chisăliță , într-o analiză citată de Agerpres . Potrivit acestuia, România ar avea nevoie de un „comandament energetic și logistic permanent” – un Dispecerat Național de Securitate Energetică – în locul reacțiilor punctuale, de tip „ședință după fiecare atac”, pentru a nu fi luată pe nepregătite de o posibilă „furtună petrolieră”. Articolul integral al analizei nu este disponibil public, fiind accesibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile privind scenariile avute în vedere sau măsurile concrete propuse nu pot fi verificate din informația publică oferită de agenție. [...]
Prețurile la carburanți au accelerat din nou, iar motorina a ajuns în seara de 29 iulie la peste 10 lei/litru în benzinăriile mari din vestul Capitalei, în aceeași zi în care a fost reintrodusă „starea de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere, potrivit Economica . Mișcarea pune presiune directă pe costurile de transport și logistică, într-o economie în care motorina este carburantul dominant. OMV Petrom , liderul pieței de distribuție, a majorat din nou prețurile în stațiile OMV și Petrom, după o scumpire anterioară făcută cu o zi înainte. Creșterea de dimineață a fost de 10 bani/litru la motorină și de 5 bani/litru la benzină, conform publicației (detalii în materialul Economica ). Unde au ajuns prețurile: motorina trece de 10 lei/litru Economica notează că, „așa cum era de așteptat”, și concurenții au urmat scumpirile, cu majorări mai pronunțate la motorină, pe fondul faptului că rafinăriile din România nu produc volume suficiente pentru a acoperi cererea internă. Motorină (seara de 29 iulie, benzinării de lanț din vestul Bucureștiului): Petrom: 10,17 lei OMV: 10,23 lei Rompetrol: 10,28 lei MOL: 10,22 lei Lukoil: 10,28 lei SOCAR: 10,19 lei La motorină, în aceeași zi, scumpirile suplimentare menționate de Economica au fost de 18 bani/litru la Rompetrol față de nivelurile de dimineață și de 10 bani/litru la Lukoil, MOL și SOCAR. Benzina: creșteri mai mici, dar generalizate Benzină (dimineața de 29 iulie, vestul Bucureștiului): Petrom: 9,21 lei OMV: 9,27 lei Rompetrol: 9,27 lei MOL: 9,27 lei Lukoil: 9,29 lei SOCAR: 9,124 lei Pentru benzină, Economica indică majorări de 5 bani/litru la Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR față de nivelurile de dimineață. „Starea de criză” revine: ce măsuri intră în joc până la final de octombrie În paralel cu scumpirile, deputații au adoptat proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, care ar urma să fie în vigoare până la finalul lui octombrie, potrivit Economica (cu trimitere la e-nergia.ro ). Principalele prevederi enumerate: Plafonarea adaosului comercial la comercianții de benzină și motorină la nivelul mediu practicat în 2025; limita maximă poate fi majorată cu inflația din 2025, o singură dată. Acciză dinamică : poate scădea cu 5%–25% la motorină, în funcție de cotații; recalculare la fiecare două săptămâni. Ministrul Finanțelor a declarat că prima reducere ar fi de 10%, echivalentul unei scăderi de 34 bani/litru , imediat ce măsura va fi introdusă. Prețurile nu pot crește decât o dată pe zi , până la ora 12:00. Restricții la exporturile de motorină , permise doar cu aprobarea Guvernului. Reintroducerea contribuției de solidaritate pentru OMV Petrom, singura companie care extrage petrol și îl rafinează. Pentru companii, combinația dintre scumpiri rapide și intervenții de reglementare (limitarea adaosului, reguli de actualizare a prețului, restricții la export) crește incertitudinea operațională pe lanțul de aprovizionare, în timp ce pentru consumatori și transportatori miza imediată rămâne nivelul motorinei, care a trecut deja de pragul de 10 lei/litru în București. [...]
Statul român vrea să-și exercite dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra modului în care vor fi alocate viitoarele volume din Marea Neagră și asupra securității energetice regionale, potrivit HotNews . În luna mai, România și-a exprimat intenția de a folosi, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , dreptul legal de preempțiune (dreptul de a cumpăra cu prioritate) pentru gazele din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Gazele sunt „dorite de Ungaria”, prin compania de stat MVM, conform informațiilor citate. Materialul indică faptul că detaliile privind „prețul oferit” sunt prezentate în articolul original de pe Profit.ro , însă în extrasul disponibil aici nu apar cifre sau condiții comerciale. Miza principală ține de controlul asupra direcției în care vor merge volumele de gaze din Neptun Deep: dacă statul își exercită efectiv preempțiunea, poate influența prioritatea de aprovizionare internă și constituirea de rezerve, într-un context în care există interes și din partea unui actor regional (Ungaria, prin MVM). Ce urmează depinde de pașii procedurali și de condițiile concrete ale ofertei, care nu sunt detaliate în textul disponibil. [...]
Motorina a trecut de 10 lei/l în stațiile Lukoil, un prag care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie , potrivit Profit . În urma ultimelor scumpiri, motorina a ajuns la 10,18 lei/l, peste precedentul maxim istoric din stațiile Lukoil, de 10,14 lei/l (atins pe 3 aprilie), conform datelor analizate de publicație. Benzina a urcat la 9,24 lei/l în benzinăriile Lukoil, nivel similar cu cel din 30 iunie. Unde sunt prețurile în București și cât de aproape sunt concurenții de pragul de 10 lei Datele prezentate pentru stațiile din Capitală arată că, la 27 iulie, motorina era la: Petrom: 9,92 lei/l Lukoil: 10,18 lei/l Socar: 9,92–9,94 lei/l OMV: 9,98 lei/l Rompetrol: 9,97 lei/l Mol: 9,98 lei/l Pentru benzină, la aceeași dată, nivelurile indicate sunt: Petrom: 9,06 lei/l Lukoil: 9,24 lei/l Socar: 9,06–9,09 lei/l OMV: 9,12 lei/l Rompetrol: 9,08 lei/l Mol: 9,12 lei/l În stațiile concurente, benzina a trecut de 9 lei/l, iar motorina este „deocamdată” cu 2–3 bani sub pragul de 10 lei/l, notează analiza. Context: tensiuni pe ruta CPC și dependența rafinăriilor din România de țițeiul kazah Scumpirea este plasată de Profit în contextul evoluțiilor de pe ruta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , terminalul din portul rus Novorosisk, pe unde este exportată o mare parte din țițeiul kazah. Publicația arată că decizia Lukoil survine anunțului privind reluarea exportului de țiței kazah prin CPC. În același context, Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat anterior suspendarea temporară a încărcării petrolului la terminalul CPC și reducerea aferentă a producției, menționând că 80% din țițeiul kazah este exportat pe această rută. Ulterior, CPC a reluat acceptarea petrolului de la companiile producătoare și operațiunile de încărcare prin terminalul maritim. Pentru România, miza este ridicată: KazMunayGaz este principalul acționar al rafinăriei Petromidia (capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, 46,3% din capacitatea totală de procesare a României), care se alimentează preponderent cu petrol exportat prin CPC, iar rafinăria Petrobrazi (OMV Petrom) folosește predominant țiței de import kazah și azer, potrivit informațiilor incluse în material. Ce urmează Autoritățile din Kazahstan au indicat că activitatea terminalului CPC se desfășoară în funcție de situația din teren și cu respectarea cerințelor de siguranță, iar ministerul de resort spune că monitorizează situația și coordonează acțiuni pentru asigurarea transportului petrolului. Pentru piața locală a carburanților, datele din București arată că motorina a ajuns deja la sau foarte aproape de pragul de 10 lei/l în mai multe rețele, ceea ce menține presiunea pe costurile de operare ale transportatorilor și ale companiilor cu consum mare de combustibil. [...]
Reluarea exporturilor de țiței din Kazahstan prin CPC reduce presiunea pe aprovizionarea rafinăriilor din România , după suspendarea temporară a încărcărilor la terminalul maritim din Novorossiysk , potrivit Profit . Ministerul Energiei de la Astana spune că două platforme offshore de încărcare ale CPC operează simultan, alimentând petrolierele SEAMAJESTY și MILOS, ambele încărcând țiței furnizat de Tengizchevroil LLP. Pentru piața locală, miza este directă: KazMunayGaz , compania de stat kazahă, este principalul acționar al Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de 5,9 milioane de tone pe an (46,3% din capacitatea totală de procesare a României), care se alimentează preponderent cu petrol exportat prin terminalul CPC din Novorossiysk. În plus, și Petrobrazi (OMV Petrom) – principala rafinărie concurentă a Petromidia – importă o treime din țițeiul rafinat și folosește predominant țiței de import kazah și azer. Conform datelor citate, țițeiul din Kazahstan reprezintă aproximativ 65% din totalul importurilor și peste jumătate din consumul de țiței al tuturor rafinăriilor din România. Ce spune Kazahstanul despre reluarea operațiunilor Reluarea operațiunilor permite companiilor petroliere să continue livrările de țiței către sistemul de conducte al CPC și să reia exporturile prin terminalul maritim de la Novorossiysk, una dintre principalele rute de export pentru petrolul kazah. Autoritățile precizează că activitatea terminalului depinde în continuare de „situația din teren” și de respectarea cerințelor de siguranță. Ministerul Energiei afirmă că este în contact permanent cu conducerea CPC, cu principalii expeditori de țiței și cu ceilalți participanți din lanțul logistic. „Ministerul continuă să monitorizeze situația și să coordoneze acțiunile necesare pentru asigurarea transportului în continuare al petrolului kazah.” Context: suspendarea din 23 iulie și riscul de întreruperi Pe 23 iulie, Ministerul Energiei din Kazahstan anunțase suspendarea temporară a încărcării petrolului la terminalul CPC și reducerea aferentă a producției, în condițiile în care 80% din țițeiul kazah este exportat pe această rută. Producătorii au redus temporar volumele zilnice pentru a preveni supraîncărcarea rezervoarelor de stocare, iar autoritățile au indicat că reducerea are „natură tehnologică”. În același interval, Profit notează că prețurile carburanților pe piața autohtonă s-au majorat, „motorina ajungând la 10 bani sub pragul de 10 lei/l”, iar benzina „la 2 bani sub cel de 9 lei/l”. De ce rămâne CPC un punct critic pentru România și Europa Conducta CPC este principala rută de export pentru petrolul produs în Kazahstan, transportând țiței către terminalul de la Novorossiysk pentru livrări pe piețele internaționale. Reluarea operațiunilor reduce riscul unor perturbări ale exporturilor și al aprovizionării clienților internaționali, însă vulnerabilitatea rutei rămâne relevantă: terminalul CPC a fost supus în iulie unor atacuri cu drone, inclusiv asupra petrolierului Nordic Zenith (17 iulie) și asupra altor două nave (19 iulie), conform informațiilor din articol. Pe fundalul renunțării Europei la petrolul rusesc, Kazahstanul a devenit al doilea furnizor de țiței al Europei, după SUA. Pentru a stimula producția și livrările către Europa, Kazahstanul a anunțat și amânarea lucrărilor de mentenanță programate la zăcământul Kashagan până în 2027. Ca alternativă parțială, Kazahstanul spune că este pregătit să crească volumul transportat prin conducta Baku–Tbilisi–Ceyhan (BTC) de la 1,5 milioane de tone planificate la 2,2 milioane de tone pe an, dar volumul este „insuficient pentru a compensa” indisponibilizarea rutei CPC, în condițiile în care numai capacitatea Petromidia (5,9 milioane tone/an) este mai mult decât dublă față de acest nivel. [...]
