Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
OMV Petrom avertizează că pot apărea lipsuri temporare de carburanți în unele stații, pe fondul unei creșteri accelerate a cererii, însă compania susține că aceste episoade ar fi „punctuale și de scurtă durată”, stațiile fiind realimentate rapid, potrivit Profit.
Compania leagă presiunea din piață de modul în care „prețurile curente la pompă reflectă atât limitarea adaosului” în distribuție și rafinare, cât și „avantajele generate de modelul de business integrat”, evoluție care ar fi alimentat cererea, conform declarațiilor transmise de reprezentanții OMV Petrom și citate de Agerpres.
Tensiunile din lanțul de aprovizionare sunt vizibile la Petromidia (Năvodari), unde, în noaptea de 29 spre 30 aprilie 2026, s-au format cozi kilometrice de autocisterne venite din mai multe județe, în așteptarea încărcării cu benzină și motorină. Transportatorii citați în material reclamă timpi de așteptare de ordinul orelor sau chiar al unei zile întregi și spun că au parcurs sute de kilometri pentru a-și asigura stocurile necesare distribuției.
În relatarea preluată de Profit, Focuspress indică drept factori ai aglomerării războiul din Orient și blocarea Strâmtorii Ormuz, pe fondul unei cereri crescute și al încercărilor companiilor de distribuție de a-și securiza livrările, din teama unor scumpiri sau sincope. În același timp, sursa menționează că orice încetinire a rafinării sau a procesului de încărcare poate genera rapid blocaje „în lanț”.
Autoritățile transmit că nu există, în acest moment, un deficit generalizat de carburanți. Totuși, imaginile și raportările privind aglomerația de la rafinărie indică o presiune reală asupra aprovizionării, iar materialul avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide de fluidizare a livrărilor, întârzierile s-ar putea resimți și la consumatorii finali, mai ales în zonele mai îndepărtate de marile centre de distribuție.
Pe partea de preț, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei pe litru, iar unele stații riscă să rămână temporar fără stocuri, pe fondul tensiunilor de pe piața internațională, al diferențelor mari de preț între rețele și al alimentărilor „preventive”.
În analiza citată, acesta susține că România nu ar fi într-o „criză clasică” de aprovizionare, ci într-o piață dezechilibrată de prețuri administrate, discrepanțe între rețele, consum alimentat de panică și o logistică depășită de situație.
Recomandate
Piața carburanților riscă noi scumpiri și sincope locale de alimentare , pe fondul tensiunilor din piața internațională a petrolului și al distorsiunilor create de diferențele de preț dintre rețele, potrivit unei analize citate de G4Media . Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei/litru, iar unele stații pot rămâne temporar fără stocuri. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță , leagă presiunea pe preț de revenirea pieței petrolului într-o „zonă de risc”, în condițiile în care barilul de țiței Brent este „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” de 106–116 dolari în următoarele zile. În acest context, el susține că, deși prețul la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”. „Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mișcare este aproape inevitabilă – motorina merge spre 9,4 – 9,6 lei/l în doar câteva zile.” De ce pot apărea stații „fără motorină”, deși produsul există în sistem Analiza AEI descrie situația din România mai degrabă ca o problemă de funcționare a pieței și a logisticii, nu ca o criză clasică de aprovizionare: diferențe mari de preț între rețele, alimentări preventive și o distribuție care nu poate absorbi rapid un șoc de cerere local. Un exemplu invocat este cel al stațiilor Petrom: săptămâna trecută, „aproximativ 60 de stații” ar fi rămas fără motorină standard, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori. Compania ar fi descris situațiile ca fiind punctuale și temporare, nu o lipsă la nivel național. Mecanismul indicat de AEI este migrarea rapidă a clienților către rețeaua cu preț mai mic, golirea stocurilor locale și imposibilitatea realimentării „instant” cu cisterne, ceea ce poate amplifica percepția de penurie. Intervențiile statului și efectele secundare în distribuție În analiză se menționează că Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial, raportări obligatorii și limitări la exporturi, măsuri valabile până la 30 iunie, pentru a controla șocul din piață. AEI susține însă că astfel de intervenții pot avea efecte secundare: comprimarea marjelor, schimbarea comportamentului companiilor și rigidizarea distribuției, într-un context în care operatorii își „apără stocurile” și riscul de înlocuire la prețuri mai mari. Pe termen scurt, concluzia avansată de AEI este că piața funcționează „fără rezerve suficiente”, iar orice dezechilibru poate duce rapid la lipsuri temporare la pompă, concomitent cu scumpiri. În același timp, analiza indică și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și prețurile ar putea stagna sau scădea ușor, dar îl descrie ca tot mai fragil. [...]
Motorina ar putea urca în următoarele zile la 9,4–9,6 lei/litru, iar unele benzinării riscă să rămână temporar fără stocuri , pe fondul tensiunilor de pe piața internațională a petrolului, al diferențelor mari de preț dintre rețele și al alimentărilor preventive, potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță . Avertismentul vine înaintea minivacanței de 1 Mai, când crește mobilitatea și, implicit, cererea la pompă. În acest context, Chisăliță spune că riscul nu este o „explozie” de preț, ci o scumpire „lentă, constantă, aproape zilnică”. Ce împinge prețurile și de ce contează pentru șoferi În analiza citată, specialistul indică revenirea pieței petrolului într-o „zonă de risc”, cu țițeiul Brent „în jurul a 110 dolari” pe baril și un interval „realist” pentru următoarele zile de 106–116 dolari. Mesajul central: mișcarea de preț este alimentată mai degrabă de instabilitate și teamă decât de o creștere economică puternică, iar efectele se transmit în costurile carburanților. La nivel local, pe lângă presiunea externă, sunt menționate: diferențe mari de preț între rețele, care pot muta rapid fluxurile de clienți către stațiile mai ieftine; alimentări preventive înainte de plecările din minivacanță, care pot crea vârfuri punctuale de cerere și goluri temporare de stoc. Scenariile pentru următoarea săptămână Potrivit lui Chisăliță, cu un nivel „în jur de 9,3 lei pe litru”, următoarea mișcare ar fi „aproape inevitabilă”, cu motorina spre 9,4–9,6 lei/litru „în doar câteva zile”. El descrie și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și petrolul corectează, ceea ce ar putea duce la stagnare sau o ușoară scădere a prețurilor. Totuși, acest scenariu este prezentat ca fiind „din ce în ce mai fragil”. În scenariul considerat „mult mai realist”, o nouă escaladare ar putea împinge motorina „spre 10 lei pe litru”, iar „pragul psihologic” devine o chestiune de „când”, nu de „dacă”, în condițiile în care România „nu controlează prețul carburantului, doar îl încasează”, conform aceleiași analize. [...]
Motorina ar putea urca în zilele următoare spre 9,4–9,6 lei/l, iar unele stații pot rămâne temporar fără produs , pe fondul tensiunilor din piața petrolului și al unor blocaje locale de distribuție, potrivit unei analize citate de Economica . Unghiul principal: riscul operațional de „penurie locală” la pompă, amplificat de diferențe mari de preț între rețele și de măsuri administrative care rigidizează piața. Analiza semnată de Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), plasează barilul de țiței Brent „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” pentru următoarele zile de 106–116 dolari, și susține că, deși prețurile la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”. Scumpiri probabile la motorină: intervalele avansate În prezent, motorina este indicată „în jur de 9,3 lei pe litru”, iar următoarea mișcare ar fi „aproape inevitabilă”, către 9,4–9,6 lei/l în doar câteva zile , potrivit aceleiași analize. Autorul descrie și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și petrolul „corectează”, ceea ce ar putea duce la stagnare sau chiar la o ușoară scădere a prețurilor, dar îl consideră tot mai fragil. Scenariul considerat „mult mai realist” este cel al unei noi escaladări, care ar împinge motorina „fără ezitare spre 10 lei pe litru”. De ce pot apărea lipsuri la pompă, deși „motorină există în sistem” Punctul sensibil, potrivit analizei, nu este o criză clasică de aprovizionare, ci o combinație de factori care poate produce lipsuri locale : prețuri „administrate”, diferențe mari între rețele, panică de consum și o logistică ce nu poate absorbi rapid un șoc. Un exemplu invocat este situația în care „aproximativ 60 de stații Petrom au rămas fără motorină standard” săptămâna trecută, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori; compania ar fi vorbit despre situații „punctuale și temporare”, nu despre o lipsă națională. Mecanismul descris este unul de migrare a cererii: când o rețea vinde semnificativ mai ieftin, clienții se mută masiv acolo, stocurile locale se epuizează, iar reaprovizionarea nu se poate face „instant”. Analiza mai arată că, odată apărută o stație fără produs, poate interveni „efectul de turmă”: alimentări preventive, creșterea bruscă a cererii și transformarea unei probleme punctuale într-o „panică operațională”. Rolul intervențiilor statului și riscul de rigidizare a distribuției În context, sunt menționate măsuri guvernamentale precum plafonarea adaosului comercial , raportări obligatorii și limitări la exporturi , valabile până la 30 iunie, introduse pentru a controla șocul din piață. Efectul secundar descris este comprimarea marjelor și schimbarea comportamentului companiilor, cu o distribuție mai rigidă: operatorii își „apără stocurile, cash-flow-ul și riscul de înlocuire la prețuri mai mari”. Concluzia analizei este că piața funcționează fără „rezerve suficiente” și fără „tampon”, astfel încât orice dezechilibru (diferențe de preț, întârzieri logistice, valuri de alimentări) poate goli rapid stații întregi. În același cadru este menționat și Rompetrol, cu ideea că, dacă lipsurile apar și la al doilea mare jucător, problema nu mai poate fi tratată ca un incident izolat. În perioada imediat următoare, riscul indicat este dublu: presiune de scumpire la motorină și întreruperi temporare de alimentare în anumite stații , în special acolo unde diferențele de preț atrag brusc volume mari de clienți. [...]
Neptun Deep intră în 2026 în faza critică de execuție, iar calendarul pentru primul gaz în 2027 depinde de livrarea și integrarea la timp a componentelor-cheie , potrivit unui interviu acordat de Christina Verchere , CEO OMV Petrom, pentru Economedia . Miza operațională a anului viitor este instalarea și conectarea „puzzle-ului” tehnic – de la foraj și infrastructură submarină până la platforma de producție – fără întârzieri care ar putea împinge momentul începerii producției. 2026: anul în care se montează „puzzle-ul” din larg Verchere spune că 2026 va fi „cea mai intensă fază de execuție”, când urmează să fie instalate conductele și sistemele submarine, în paralel cu continuarea lucrărilor de foraj. În prezent, OMV Petrom forează în zăcământul Domino: șase sonde din zece planificate, după ce patru au fost finalizate în perimetrul Pelican. Toate componentele ar urma să formeze un sistem integrat care să ducă gazul de la sondă, prin infrastructura submarină și platformă, până la țărm, la stația de măsurare de la Tuzla. Platforma de producție vine din Indonezia și ocolește Africa Piesa centrală a proiectului – platforma de producție – pleacă din Indonezia și va fi transportată pe o rută lungă care ocolește continentul african, pentru a ajunge în Marea Neagră în vara lui 2026. Verchere indică drept prioritate respectarea termenului de livrare: „Trebuie să ne asigurăm că platforma ajunge la timp.” Când ar urma să înceapă producția și ce lipsește din calendar Producția de gaze din Neptun Deep este estimată să înceapă în 2027, însă intervalul exact din 2027 în care „va curge prima moleculă de gaz” urmează să fie comunicat ulterior, „mai târziu în cursul acestui an”, condiționat de sosirea și asamblarea la timp a tuturor componentelor (platformă, „jacket”-ul și restul pieselor), precum și de evoluția lucrărilor la sonde. Contracte și piață: interes regional, dar detalii limitate OMV Petrom a anunțat deja interes comercial pentru gazele din Marea Neagră și a semnat acorduri cu Uniper și cu compania moldovenească Energocom. Verchere nu confirmă dacă au fost semnate și alte contracte, invocând sensibilitatea comercială și perspectiva Consiliului Concurenței. În același timp, compania afirmă că va prioritiza piața românească și că va exista suficient gaz și pentru alți cumpărători, menționând ca efecte economice redevențele și taxele care intră în țară și impactul asupra balanței comerciale. De asemenea, OMV Petrom vizează contractarea unei cantități de gaz înainte de începerea producției, ca semnal că proiectul rămâne pe traiectorie. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la interviul integral: Economedia . [...]
Ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC și OPEC+ redesenează echilibrul de putere pe piața petrolului , într-un moment în care războiul din Iran și blocajele din Strâmtoarea Hormuz au redus oferta și au amplificat miza „barililor disponibili” din Golf, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Decizia EAU, anunțată marți și aplicată de la 1 mai, pune capăt unei apartenențe de aproape șase decenii la cartel și scoate din alianță al treilea cel mai mare producător. Mișcarea vine cu o zi înaintea reuniunii OPEC de la Viena și în a noua săptămână a războiului dintre Iran și coaliția SUA–Israel, context în care coordonarea energetică și de securitate din Golf este deja sub presiune. Ce schimbă ieșirea EAU: mai multă „suveranitate” asupra producției Potrivit analizei, retragerea oferă Abu Dhabi control deplin asupra capacității de producție pe care a extins-o în ultimii ani către 5 milioane de barili pe zi, eliminând constrângerile sistemului de cote prin care Arabia Saudită a coordonat decenii la rând politica petrolieră din Golf. Rauf Mammadov (fost oficial SOCAR, în prezent la Fuld & Company) a descris ieșirea drept „o lovitură semnificativă” pentru OPEC și în special pentru Arabia Saudită, estimând că producția EAU reprezintă 9%–11% din producția OPEC și aproximativ 5% din OPEC+ (formatul extins care include Rusia și alți exportatori din afara OPEC). Ministrul energiei din EAU, Suhail Mohamed Al Mazrouei, a declarat pentru CNBC că momentul a fost ales pentru a reduce la minimum perturbările pentru ceilalți producători, iar pentru The National a prezentat decizia ca o evoluție de politică aliniată „fundamentelor” pe termen lung ale pieței. De ce contează acum: Hormuz, infrastructura și „barilii” care pot ajunge pe piață Analiza leagă decizia de efectele asimetrice ale blocajelor din Strâmtoarea Hormuz. Arabia Saudită a gestionat mai bine șocul prin conducta East-West către Marea Roșie, în timp ce alți producători au fost mai expuși. EAU, la rândul lor, au investit în conducta Habshan–Fujairah, care ocolește Hormuz și duce țițeiul către un terminal la Golful Oman. Un analist din Dubai, citat sub protecția anonimatului, susține că, în condițiile în care unii producători dependenți de strâmtoare au redus extracția pe măsură ce depozitele s-au umplut, EAU și-au păstrat capacitatea fizică de a exporta. În această logică, rămânerea în OPEC+ ar fi însemnat, practic, plafonarea exporturilor „neîngrădite” ale EAU pentru a menține solidaritatea cu membri care nu pot ajunge la piață în aceleași condiții. În planul pieței, prețul petrolului Brent a scăzut după anunț, apoi și-a revenit pe măsură ce traderii au reevaluat prima de risc asociată producției din Golf, notează analiza. Presiune pe Arabia Saudită și pe OPEC+: cota de piață vs. preț În perspectiva reuniunii de la Viena, analiza conturează o dilemă pentru Riad: fie insistă ca membrii rămași să respecte limitele de producție și riscă să piardă cotă de piață în favoarea EAU, fie relaxează limitele și acceptă riscul unei scăderi a prețurilor. În același timp, Rusia a transmis că rămâne în grup și speră ca ieșirea EAU să nu destabilizeze cartelul. Elai Rettig (specialist în energie la Universitatea Bar-Ilan) argumentează că plecarea EAU ar împinge OPEC și statele rămase către o dependență mai mare de Rusia, ceea ce ar crește greutatea Moscovei în deciziile OPEC+. Cât ar putea crește producția EAU și ce urmează Rettig estimează că EAU ar urma să își majoreze producția cu aproximativ 1 milion de barili pe zi, fără a mai ține cont de interesele Arabiei Saudite sau ale Rusiei, odată eliberate de constrângerile OPEC. O întrebare-cheie pentru reuniunea de la Viena, potrivit lui Mammadov, este dacă alte state ar putea urma exemplul EAU: Kuwait sau Bahrain dintre membrii OPEC, respectiv Azerbaidjan sau Kazahstan dintre participanții OPEC+. Analiza amintește că și Qatar a părăsit OPEC în ianuarie 2019, în perioada blocadei diplomatice și comerciale impuse de Arabia Saudită, EAU, Bahrain și Egipt (2017–2021). [...]
Atacurile repetate asupra terminalului petrolier Tuapse cresc riscul de întreruperi logistice și de mediu la Marea Neagră , după ce Ucraina a lovit din nou instalația, provocând un incendiu, potrivit Agerpres . Este a patra lovitură asupra rafinăriei/terminalului portuar din Tuapse în două săptămâni, la mai puțin de 24 de ore după stingerea flăcărilor de la atacul precedent. Autoritățile locale ruse au transmis pe Telegram că incendiul a izbucnit „în urma atacului cu drone” și că nu au fost raportate victime, iar serviciile de urgență intervin la fața locului. La operațiune participă 128 de persoane și 41 de autospeciale, inclusiv echipe ale Ministerului Situațiilor de Urgență din Rusia. Ce se știe despre pagube și funcționarea terminalului Informațiile despre avarii punctuale rămân parțial neconfirmate. Canalul ucrainean de Telegram Exilenova+ a susținut că atacul ar fi avariat un rezervor de stocare a combustibilului, însă această informație nu a fost confirmată de alte instituții media. Un alt canal, Kedr, a indicat că țițeiul este depozitat la terminalul maritim înainte de a fi transportat. Pe rețelele sociale au apărut relatări despre nori mari de fum negru deasupra orașului. Context: apărarea antiaeriană și frecvența atacurilor Ministerul Apărării din Rusia a anunțat vineri doborârea a 141 de drone ucrainene în opt regiuni și deasupra Mărilor Negre și Azov. În același timp, dpa notează că apărarea antiaeriană nu a reușit să oprească atacurile din Tuapse și amintește că loviturile anterioare au produs pagube serioase: majoritatea rezervoarelor ar fi ars, iar infrastructura de transfer a petrolului către nave ar fi fost avariată. Conform EFE, atacul de vineri este al patrulea de la mijlocul lunii aprilie, după cele din 16, 20 și 28 aprilie. Situația a determinat intervenția președintelui rus Vladimir Putin , care l-a trimis pe ministrul pentru situații de urgență, Aleksandr Kurenkov, în regiunea Krasnodar pentru a monitoriza situația. Impact de mediu: deversare de petrol și poluare locală Agerpres relatează că atacurile repetate au avariat instalația și au provocat o „deversare majoră de petrol” în Marea Neagră, întinsă pe o lungime de peste 10 kilometri, cu risc de a deveni o catastrofă ecologică. În oraș, situația de mediu s-ar fi deteriorat, inclusiv prin ploi contaminate cu petrol, concentrații mari de cenușă în aer și niveluri de xilen și benzen care depășesc de două până la trei ori limitele permise. Atacuri reciproce cu drone: Odesa și porturile ucrainene Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone în timpul nopții. Potrivit Reuters, în Odesa un apartament a fost distrus, iar acoperișul a luat foc într-o clădire cu 16 etaje; într-un alt bloc, incendiul a cuprins etajul 12. Două persoane au fost rănite, iar 25 de persoane, inclusiv doi copii, primesc sprijin psihologic, potrivit dpa. Autoritatea portuară maritimă din Ucraina a declarat că porturile din zona metropolitană Odesa și de pe Dunăre au fost atacate, cu daune la instalații de acostare și depozitare și incendii locale, ulterior ținute sub control. Porturile continuă să funcționeze, potrivit aceleiași autorități. Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că Rusia a lansat 210 vehicule aeriene fără pilot de diferite tipuri, începând de joi, ora locală 17:45, iar apărarea ucraineană ar fi doborât sau neutralizat 190 până vineri, ora locală 8:00. Au fost raportate 20 de impacturi în 14 locuri și căderi de fragmente în zece locuri. În regiunea rusă Belgorod, guvernatorul Viaceslav Gladkov a declarat că doi adolescenți, de 18 și 15 ani, au murit după ce o dronă a lovit motocicleta pe care se aflau. [...]
