Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România pierde 458,7 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea nr. 3 de plată din PNRR, iar disputa politică PSD–PNL mută atenția de la problema de fond: întârzierile și calitatea reformelor care condiționează banii europeni, potrivit Digi24.
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că suma este pierdută „din cauza reformelor întârziate sau făcute prost în anii trecuți”, în contextul cererii nr. 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Suma de 458,7 milioane de euro reprezintă o reducere a încasărilor așteptate prin PNRR, mecanismul prin care România primește fonduri europene condiționat de îndeplinirea unor reforme și investiții asumate. În material nu sunt detaliate componentele exacte care au dus la pierdere, dincolo de explicația generală legată de întârzieri și implementare deficitară.
Anunțul a generat reacții din partea europarlamentarilor celor două partide aflate în competiție pe tema responsabilității.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, susține că actualul guvern condus de Ilie Bolojan a avut timp „din decembrie 2023 până în noiembrie 2025” să facă modificări și să negocieze cu Comisia Europeană, însă „rezultatele nu au venit”.
Negrescu descrie PNRR drept „un plan scris în grabă”, cu reforme „insuficient pregătite”, fără legătură cu capacitatea administrativă și fără „asumare politică serioasă”. El mai afirmă că, „pe ultima sută de metri”, guvernul ar încerca să repare întârzierile prin reforme făcute „pe fugă” și cere, explicit, un „manager mai bun și mai implicat” în locul premierului.
Siegfried Mureșan, europarlamentar liberal, prezintă situația ca pe un rezultat pozitiv parțial, afirmând că „Ilie Bolojan a salvat 350 milioane Euro”, bani care ar fi fost „aproape pierduți” din cauza neîndeplinirii angajamentelor de către guvernul condus de Marcel Ciolacu.
Mureșan acuză fostul executiv că a depus cererea de plată nr. 3 în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” și afirmă că reformele ar fi fost reluate ulterior, inclusiv cele necesare pentru cererea nr. 3, menționând reforma pensiilor magistraților.
Materialul indică pierderea de 458,7 milioane de euro și explică motivul la nivel general (reforme întârziate sau prost făcute), însă nu precizează ce jaloane sau reforme concrete au generat corecția și nici dacă există posibilitatea recuperării ulterioare a unei părți din sumă.
Recomandate
România pierde acum 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din PNRR , iar europarlamentarul PSD Victor Negrescu pune această pierdere pe seama „managementului deficitar” al Guvernului condus de Ilie Bolojan , susținând că eșecul reformelor „nu mai poate fi cosmetizat”, potrivit G4Media . Miza economică este directă: bani europeni pierduți, investiții amânate și un risc mai mare de tăieri suplimentare dacă întârzierile continuă până la termenul-limită din 2026. Negrescu afirmă că pierderea este legată de cererea de plată nr. 3, unde România ratează fonduri din cauza jaloanelor (ținte și condiții) neîndeplinite. În același timp, el susține că există soluții pentru „a salva restul fondurilor”, dar doar „dacă există dialog” și o schimbare de abordare. Ce bani se pierd și de ce contează În postarea citată, Negrescu indică faptul că România „pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro” din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. El leagă situația de lipsa rezultatelor după o perioadă în care Guvernul ar fi avut timp să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană. Pe lângă pierderea din cererea de plată, europarlamentarul mai afirmă că actualul guvern „a renunțat la miliarde de euro” disponibile sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici și avertizează că, dacă întârzierile continuă, România ar putea ajunge la „pierderi de miliarde de euro” din întregul mecanism. Critica de fond: reforme „pe fugă” și risc de credibilitate Negrescu susține că problemele nu sunt o surpriză și că a avertizat încă de la început că modul în care a fost construit PNRR poate duce la astfel de blocaje: un plan „scris în grabă”, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă și fără „o asumare politică serioasă”. El critică și încercarea de a recupera întârzierile „pe ultima sută de metri” prin reforme făcute în grabă „doar pentru a bifa la capitolul imagine”, argumentând că reformele „nu se improvizează”. În evaluarea sa, efectele sunt deja vizibile: „bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate”. Ce soluții invocă pentru a limita pierderile Negrescu spune că România ar putea salva o parte din banii necheltuiți folosind un mecanism pe care susține că l-a promovat la nivelul Parlamentului European. Printre opțiunile menționate: mutarea unei părți din sumele necheltuite către noi instrumente financiare, pentru finanțarea proiectelor deja începute; includerea unor proiecte „cu dublă utilizare”, care ar putea continua după termenul din august 2026. Contextul deciziei pe cererea de plată nr. 3 În același material este menționat și anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru: România recuperează 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, dar pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau „făcute prost” în anii trecuți. Pentru mediul economic, mesajul-cheie rămâne că blocajele de reformă din PNRR se traduc în bani pierduți și proiecte întârziate, iar fereastra de corecție se îngustează pe măsură ce se apropie termenul-limită din 2026. [...]
Comisia Europeană a deblocat 350 milioane euro din PNRR , după ce România a îndeplinit o parte din reformele restante aferente cererii de plată nr. 3, potrivit News . Miza economică este dublă: o parte din banii blocați de peste doi ani intră în țară, dar o altă parte din finanțare se pierde din cauza întârzierilor la reforme. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că cererea de plată nr. 3 a fost depusă în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, iar ulterior Guvernul Bolojan ar fi preluat și finalizat reforme necesare, inclusiv reforma pensiilor magistraților , ceea ce a permis deblocarea unei tranșe. Ce sume sunt în joc la cererea de plată nr. 3 Din informațiile prezentate în material, situația se împarte între bani recuperați și bani pierduți: 350 de milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) au fost eliberați de Comisia Europeană dintr-un total de 800 milioane euro care erau blocați de „mai mult de doi ani”, potrivit lui Mureșan. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România pierde 458,7 milioane euro (aprox. 2,29 miliarde lei) din cauza reformelor „întârziate, incomplete sau făcute prost” în anii trecuți. Tot Pîslaru indică faptul că, din aceeași cerere, suma totală recuperată este de 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) , bani care inițial fuseseră suspendați. De ce contează: costul întârzierilor la reforme Deși deblocarea parțială aduce lichiditate și reduce presiunea pe finanțarea proiectelor din PNRR, pierderea anunțată de minister indică un cost direct al întârzierilor și al implementării defectuoase a reformelor asumate. În termeni practici, asta înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru investiții și o presiune mai mare pe buget, dacă proiectele trebuie continuate din surse interne. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul următoarelor plăți sau despre reformele rămase neîndeplinite, dincolo de referirea la pensiile magistraților. [...]
România pierde definitiv 458,7 milioane euro (aprox. 2,28 miliarde lei) din cererea de plată 3 din PNRR , deși a reușit să deblocheze 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, potrivit G4Media , care citează anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza economică imediată este că o parte relevantă din finanțarea aferentă CP3 nu mai poate fi recuperată, pe fondul reformelor evaluate ca întârziate, incomplete sau implementate necorespunzător. Ministrul spune că a primit „ieri seară” evaluarea Comisiei Europene pentru Cererea de plată nr. 3 (CP3), depusă de România la 15 decembrie 2023. Comisia a decis în mai 2025 suspendarea parțială a unor sume, iar România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă patru jaloane „importante” nu au fost considerate rezolvate corespunzător. Ce sume au fost recuperate și unde rămân pierderile Potrivit ministrului, recuperarea de 350,7 milioane euro vine după un proces de discuții tehnice, clarificări și negocieri cu Comisia Europeană, derulat împreună cu experții ministerului și cu instituțiile responsabile. În detaliu, Pîslaru indică următoarele componente: Pensiile speciale : din 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro . Ministrul afirmă că implicarea premierului Ilie Bolojan a fost „decisivă”, iar Comisia Europeană a confirmat îndeplinirea cerințelor prin Legea nr. 24/2026 . AMEPIP și guvernanța companiilor de stat : România recuperează 132 milioane euro , ministrul menționând rolul vicepremierului Oana Gheorghiu în accelerarea reformei. Companiile de stat din energie (inclusiv Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica): Comisia a constatat probleme la selecția și numirile din consiliile de administrație (numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete, lipsa indicatorilor de performanță). Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro . Companiile de stat din transporturi (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători): Comisia a indicat proceduri nefinalizate, probleme de conflict de interese și numiri care nu au respectat standardele cerute. România pierde 15,4 milioane euro și recuperează 4,5 milioane euro . De ce contează: vulnerabilitatea rămâne la guvernanța companiilor de stat Mesajul central al ministrului este că România a recuperat bani acolo unde a existat „voință politică”, dar a pierdut sume mari în special în zona companiilor de stat, unde reformele au fost amânate. În evaluarea prezentată, tocmai calitatea guvernanței corporative (selecții transparente, criterii de competență, indicatori de performanță) rămâne punctul sensibil care poate continua să genereze corecții și pierderi de finanțare. Informațiile provin din anunțul ministrului Dragoș Pîslaru, făcut după primirea evaluării Comisiei Europene pentru CP3. [...]
Guvernul pregătește două mecanisme financiare noi pentru a accelera plățile din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan spune că luni va publica, pe ministere, situația întârzierilor, pentru a face vizibil „unde suntem exact”, potrivit Digi24 . Miza, în formularea premierului, este evitarea pierderii banilor europeni, „cel puțin din componenta de grant” (finanțare nerambursabilă), în condițiile în care finalizarea procedurilor ar trebui făcută până la finalul lunii august. Bolojan a spus că a avut întâlniri la toate ministerele pentru a evalua „situația reală la zi”. Ce se schimbă: două proiecte de ordonanță pentru deblocarea plăților Executivul a analizat în primă lectură două proiecte de ordonanță de urgență (OUG), propuse de Ministerul Finanțelor, care ar urma să creeze „două mecanisme suplimentare” pentru a ușura absorbția fondurilor europene. Principalele măsuri descrise de premier: Mecanism de finanțare pentru plăți rapide către beneficiari : plățile ar urma să fie făcute „imediat” către beneficiari printr-un mecanism pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor, iar închiderea decontărilor s-ar face ulterior, către Finanțe, după procedurile normale. Bolojan a motivat măsura prin faptul că procedurile actuale sunt lente, iar unele ministere nu reușesc decontările din cauza capacității administrative sau a complexității. Împrumuturi prin Trezorerie pentru autorități locale : pentru situațiile în care autoritățile locale au cheltuieli neeligibile de acoperit și nu mai pot contracta împrumuturi de pe piețele private (din lipsă de capacitate financiară sau din cauza atingerii pragului de îndatorare). Premierul a indicat un plafon de 2 miliarde de lei pentru ca autoritățile locale să poată cofinanța aceste cheltuieli, astfel încât proiectele să fie finalizate până la sfârșitul lunii august. Ce urmează luni: raportare publică pe ministere și adoptarea OUG Bolojan a anunțat că luni vor fi făcute publice „toate datele” privind stadiul absorbției pe fiecare minister în parte, iar cele două ordonanțe ar urma să fie adoptate în ședința de guvern din aceeași zi. „Vom face luni publice toate datele legate de stadiul de absorbţie a fondurilor europene pe fiecare minister în parte, ca să se ştie exact unde suntem în momentul de faţă.” [...]
Guvernul pune PNRR pe „termen scurt”, cu un prag operațional la final de august , iar miza este dublă: îndeplinirea rapidă a reformelor (jaloane) pentru deblocarea tranșelor și finalizarea lucrărilor astfel încât România să nu piardă bani, potrivit News , care îl citează pe premierul Ilie Bolojan . Premierul a spus că, în următoarele trei luni, cele mai importante priorități sunt legate de accesarea fondurilor din PNRR, unde vede două probleme majore: jaloanele (reformele asumate) și absorbția efectivă, prin închiderea proiectelor până la sfârșitul lunii august. Jaloanele: reforme „cu zeci” de pași, unele prin ordine, altele prin legi Bolojan a explicat că România poate trage bani din PNRR pe măsură ce îndeplinește reformele asumate, fiecare reformă fiind un „jalon”. În acest pachet ar exista „câteva zeci” de reforme, cu grade diferite de complexitate: unele pot fi rezolvate prin ordine de ministru; altele prin hotărâri de guvern; unele necesită legi adoptate în Parlament. În acest context, premierul a indicat legea salarizării unitare ca jalon „foarte important” și a descris două abordări: fie se creează așteptări care nu pot fi acoperite de „spațiul fiscal” al României, fie se poartă o discuție „transparentă” despre posibilitățile reale. El a mai afirmat că de această lege și de „celelalte câteva legi” ar depinde accesarea a „700 de milioane de euro” (aprox. 3,5 miliarde lei) pentru fiecare. „Să avem o discuţie transparentă, care sunt posibilităţile României, unde ne putem situa pentru că de această lege şi de celelalte câteva legi depind de fiecare accesarea a 700 de milioane de euro.” Absorbția: finalizarea lucrărilor până la sfârșitul lui august, cu peste 20.000 de șantiere A doua problemă, în viziunea premierului, este „absorbția efectivă”, definită ca terminarea lucrărilor finanțate din PNRR până la finalul lunii august. Bolojan a spus că obiectivul este dificil în condițiile în care sunt „peste 20.000 de șantiere deschise” și că, practic, în fiecare localitate există cel puțin un proiect PNRR, iar în reședințele de județ sunt adesea zeci de proiecte (de la blocuri la spitale, școli și campusuri). El a diferențiat două tipuri de finanțare: granturi (bani nerambursabili): „miza principală” în următoarele săptămâni este să rămână pe grant proiectele care pot fi terminate 100%, pentru a nu se pierde banii; împrumuturi : miza este absorbția cât mai mare, chiar dacă banii trebuie rambursați, în condițiile în care, potrivit premierului, condițiile de finanțare sunt mai bune decât cele de pe piețele obișnuite. De ce contează stabilitatea guvernamentală, în logica implementării Bolojan a legat accelerarea PNRR de capacitatea administrativă și de coordonare între constructori, consultanți, beneficiari, ministere (plăți) și legislație care să deblocheze proiectele. În acest cadru, a susținut că stabilitatea guvernamentală este necesară pentru a menține presiunea asupra aparatului public și pentru a evita încetinirea livrărilor, pe fondul „oricărei senzații de instabilitate”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar pe fiecare reformă/proiect, rămâne de urmărit dacă Guvernul va reuși să închidă simultan atât componenta legislativă (jaloane), cât și cea de execuție (lucrări) în intervalul indicat. [...]
Guvernul încearcă să evite pierderea banilor UE pentru autostrăzi după ce pe unele tronsoane construite de firmele lui Dorinel Umbrărescu ar exista întârzieri, potrivit G4Media . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Transporturilor, cu Dorinel Umbrărescu și cu miniștrii Transporturilor (Radu Miruță) și Fondurilor Europene (Dragoș Pîslaru). Discuția a vizat identificarea de soluții pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană destinată autostrăzilor, în contextul unor posibile întârzieri pe anumite loturi. La întâlnire au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, companiile de stat care gestionează proiectele de autostrăzi. Miza: termenele din PNRR și riscul de dezangajare a fondurilor Radu Miruță a transmis că discuția a fost „directă și realistă”, concentrată pe ce termene pot fi respectate, ce nu poate fi respectat și ce soluții există pentru a evita pierderea banilor. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă.” Context: UMB are în lucru tronsoane mari de autostradă Grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, are în execuție mai multe tronsoane pe principalele autostrăzi aflate în construcție, inclusiv unele finanțate prin PNRR, conform informațiilor din articol. [...]
