Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Iranul pune în aplicare planul ayatollahului ucis Ali Khamenei de a provoca un război regional , prin atacarea directă a instalațiilor energetice din Orientul Mijlociu, mizând că explozia prețurilor la petrol și gaze va forța SUA și Israel să oprească ofensiva militară, arată o analiză publicată de Biziday , care citează Financial Times. Strategia, concepută anterior morții liderului suprem, urmărește destabilizarea piețelor globale pentru a transforma presiunea economică într-un instrument politic. Potrivit surselor citate de Financial Times, planificarea a început după războiul de 12 zile din iunie 2025, când SUA și Israel au bombardat inclusiv situri iraniene de îmbogățire a uraniului. Dacă atunci reacția Teheranului a fost limitată, în actuala confruntare răspunsul este mult mai amplu și coordonat, chiar și după eliminarea ayatollahului și a mai multor comandanți de rang înalt. În primele zile ale escaladării, Iranul a vizat infrastructura energetică din Qatar și Arabia Saudită, iar efectele au fost imediate: traficul prin Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru comerțul global cu petrol, s-a redus semnificativ; prețurile petrolului și gazelor au crescut brusc pe piețele internaționale; investitorii au reevaluat riscurile din statele din Golf. În paralel, au fost atacate baze americane și obiective din Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak, Oman și Bahrain, iar Hezbollah a lansat rachete asupra nordului Israelului. Conform analizei, regimul iranian a descentralizat comanda militară pentru a permite continuarea operațiunilor chiar și în cazul eliminării conducerii centrale, ceea ce sugerează existența unui plan de continuitate stabilit înaintea morții lui Khamenei. Analiștii citați avertizează că este cel mai periculos scenariu de extindere regională de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, iar calculul Teheranului pare să fie clar: presiunea economică globală ar putea deveni pârghia decisivă pentru a opri atacurile occidentale. [...]

Prețul gazelor în Europa aproape s-a dublat în câteva zile, după atacurile asupra Iranului , iar piețele energetice reacționează la riscul unor perturbări prelungite în aprovizionare, potrivit analizelor publicate de Reuters și Euronews . Escaladarea conflictului SUA-Israel-Iran readuce în prim-plan temerile privind o nouă criză energetică, similară celei din 2022–2023. Referința europeană pentru gaze, contractul Dutch TTF, a urcat de la puțin peste 30 de euro/MWh la finalul săptămânii trecute la peste 60 de euro/MWh marți, 3 martie 2026. În paralel, petrolul Brent a crescut cu aproximativ 8%, pe fondul incertitudinii din jurul Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din comerțul global cu petrol. Peste 200 de nave comerciale, inclusiv petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate, staționează în zonă din cauza tensiunilor. Europa intră în criză cu rezerve reduse Potrivit centrului de analiză Bruegel, Uniunea Europeană a intrat în 2026 cu rezerve de gaze mai mici decât în anii anteriori. La final de februarie, stocurile erau la aproximativ 30% din capacitate, iar Germania avea rezerve de doar 21,6%. Comparativ, în aceeași perioadă din 2024 depozitele erau semnificativ mai bine alimentate. Această situație amplifică vulnerabilitatea economiei europene în cazul în care prețurile rămân ridicate pentru mai multe luni. Risc de inflație și blocaj în politica monetară Economiștii citați de Reuters avertizează că, dacă tensiunile persistă, inflația în zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, în timp ce ritmul de creștere economică s-ar reduce. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că instituția „monitorizează foarte atent situația globală” înaintea ședinței din 18–19 martie. În acest context, analiștii nu mai anticipează reduceri rapide ale dobânzilor. Investitorii au redus și probabilitatea unei tăieri de dobândă din partea Băncii Angliei, semn că piețele se pregătesc pentru un scenariu de inflație persistentă. Cine este cel mai expus Un val prelungit de scumpiri ar afecta în special: industriile mari consumatoare de energie (chimie, siderurgie, sticlă, hârtie); economii precum Germania, Italia și Olanda; gospodăriile cu venituri reduse din Europa Centrală și de Est, dependente de gaz pentru încălzire. Goldman Sachs a transmis investitorilor că principalul canal prin care criza iraniană afectează economia globală este piața energiei, iar durata conflictului va fi decisivă pentru evoluția inflației și a creșterii economice. În lipsa unei dezescaladări rapide, Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de presiune energetică majoră, cu efecte directe asupra facturilor, competitivității industriale și politicii monetare. [...]