Știri
Știri din categoria Energie
Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a primit avizul tehnic de racordare la rețea, un pas operațional care fixează parametrii de conectare și pune presiune pe deja aglomerata zonă Dobrogea, unde se concentrează o mare parte din capacitățile de producție (în special regenerabile), potrivit Profit.
Avizul tehnic de racordare (ATR) a fost emis de Transelectrica, operatorul sistemului energetic național. Documentul este relevant pentru piață deoarece stabilește condițiile în care noile unități pot fi conectate la rețeaua de transport, într-un moment în care capacitatea de evacuare a energiei din Dobrogea este un subiect sensibil, pe fondul numărului mare de proiecte din regiune.
Conform datelor analizate de publicație, ATR-ul prevede o putere aprobată pentru racordare de 1.329,6 MW, sub nivelul din planul cunoscut pentru U3–U4, de 1.400 MW (câte 700 MW pe fiecare unitate).
Diferența dintre puterea aprobată în ATR și puterea din planul public al proiectului indică faptul că racordarea este tratată în parametri tehnici specifici rețelei și ai soluției de conectare, nu doar ca sumă „teoretică” a capacităților instalate.
Dobrogea este deja una dintre cele mai încărcate zone din punctul de vedere al racordărilor, în special din cauza concentrării proiectelor eoliene și solare. În acest context, apariția unui ATR pentru un proiect nuclear de dimensiuni mari în aceeași regiune ridică miza pe:
În paralel cu avansul pe componenta de racordare, dezvoltatorul proiectului caută CEO (director general) și CFO (director financiar), potrivit aceleiași surse. Mișcarea sugerează o etapă de organizare și consolidare a conducerii executive, tipică proiectelor mari care intră în faze cu cerințe mai ridicate de coordonare tehnică, financiară și de relație cu instituțiile.
Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil calendarul următorilor pași sau condițiile complete din ATR, astfel că impactul exact asupra investițiilor în rețea și asupra altor proiecte din zonă nu poate fi cuantificat din informațiile prezentate.
Recomandate
Atragerea de finanțări de 8,5 miliarde de euro (aprox. 42,3 miliarde lei) pentru proiecte energetice și un proiect major de inteligență artificială a fost principalul bilanț prezentat de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , potrivit Agerpres . Suma este invocată ca rezultat al unor contracte deja semnate și al unor noi acorduri de finanțare, cu impact direct asupra ritmului de investiții în infrastructură și tehnologii strategice. Ivan a spus că totalul de aproximativ 8,5 miliarde de euro se împarte între finanțări pentru nuclear și infrastructura de gaze naturale, bani din Fondul pentru modernizare și un proiect denumit „AI Giga Factory”. În detaliu, fostul ministru a indicat următoarea structură a finanțărilor: 3,5 miliarde euro (aprox. 17,4 miliarde lei) pentru nuclear și infrastructura de gaze naturale ; 1 miliard euro (aprox. 5,0 miliarde lei) din Fondul pentru modernizare ; 5 miliarde euro (aprox. 24,9 miliarde lei) pentru proiectul „AI Giga Factory” . „AI Giga Factory”, legată de Cernavodă: selecția operatorului a fost demarată Punctul cu potențial operațional major, în versiunea prezentată de Ivan, este proiectul „AI Giga Factory”, despre care a afirmat că ar urma să fie construit lângă reactorul nuclear de la Cernavodă și că, săptămâna trecută, a fost demarată procedura de selecție a operatorului care va gestiona proiectul. „Va fi cea mai importantă fabrică de inteligență artificială din Europa Centrală și de Est, lucru care ne va poziționa ca o țară strategică pentru orice aliat, dar mai ales pentru Uniunea Europeană și pentru Statele Unite ale Americii.” Ivan a mai precizat că proiectul a fost inițiat în urmă cu un an, pe când era ministru al Economiei și Digitalizării, și a fost continuat ulterior la Ministerul Energiei. Ce rămâne de urmărit Informațiile transmise nu includ calendar, capacitate, costuri detaliate sau criterii de selecție pentru operatorul „AI Giga Factory”. În perioada următoare, relevant pentru piață va fi dacă procedura de selecție se finalizează și în ce condiții contractuale, respectiv cum se transformă acordurile invocate în investiții efective în proiectele din nuclear și gaze. [...]
Hidroelectrica mizează pe finanțări ieftine pentru a susține vârfurile de investiții (CAPEX) din anii următori fără să renunțe la dividende , în condițiile în care compania accelerează retehnologizările și proiectele noi după un 2025 afectat de secetă și de scăderea producției hidro, potrivit Ziarul Financiar . Bogdan Badea, CEO al Hidroelectrica, a spus la ZF Power Summit 2026 (23–25 februarie) că 2024 a fost „un an al investițiilor”, iar în 2025 compania continuă pe aceeași direcție, cu accent atât pe activele existente (programul de retehnologizare), cât și pe proiecte noi ajunse la maturitate și intrate în execuție. De ce contează: investiții mari, dar cu presiune pe execuție și pe cash-flow Hidroelectrica (H2O) – cea mai mare companie din România după capitalizarea bursieră – a raportat pentru 2025 un profit net de 3,3 mld. lei, în scădere cu 20% față de 2024, pe fondul unei secete severe și al „celei mai mici producții de energie hidro din istoria României”, conform raportului anual preliminar citat în articol. Veniturile au fost de 9,61 mld. lei, în creștere cu 5%. În acest context, mesajul managementului către investitori este că programul de investiții poate fi extins fără a sacrifica politica de dividende, prin acces la finanțare în condiții avantajoase, susținut de nivelul redus al datoriilor companiei. Ce blochează proiectele: avize, achiziții și litigii O parte importantă a bugetelor merge către retehnologizări de amploare, însă Badea indică drept obstacol major lanțul de avizare și autorizare, care ajunge să dureze mai mult decât execuția. Un exemplu este retehnologizarea de la Vidraru, descrisă ca investiție pregătită din 2016, cu proceduri de achiziție care „nu au fost încheiate cu succes” o perioadă, dar pentru care compania spune că a reușit să semneze contractul și să intre în program, iar lucrările sunt „conform graficului”. Totodată, articolul menționează că și unități aflate în stadii avansate de finalizare pot fi blocate de acțiuni ale unor ONG-uri. Schimbarea mixului energetic: oportunități din regenerabile și servicii de echilibrare Pe fondul instalărilor accelerate, în special în fotovoltaic, Badea susține nevoia de flexibilitate în sistem și respinge „canibalizarea” între tehnologii, argumentând că „este loc pentru toate tehnologiile” dacă există un echilibru între ele. Pentru Hidroelectrica, creșterea regenerabilelor este prezentată ca oportunitate pe două direcții: posibilitatea de a face achiziții de energie la prețuri avantajoase; venituri din servicii de echilibrare (menite să stabilizeze sistemul atunci când producția și consumul nu se potrivesc), inclusiv pentru acoperirea vârfurilor de consum. Ce urmează: creșterea bugetului de investiții și căutarea de parteneri specializați CEO-ul Hidroelectrica afirmă că bugetul de investiții va crește, dar „marea provocare” rămâne găsirea de parteneri capabili să execute proiecte complexe de tipul Vidraru, într-o piață în care numărul firmelor specializate este limitat inclusiv la nivel european. În paralel, compania pariază pe accesarea de capital „la prețuri foarte competitive”, pe baza gradului redus de îndatorare, pentru a acoperi vârfurile de CAPEX din anii următori, menținând în același timp politica de dividende. [...]
O tehnologie dezvoltată în China ar putea schimba economia centralelor pe cărbune , dacă promisiunea de a produce electricitate fără emisii în atmosferă se confirmă la scară industrială, prin captarea CO2 direct în instalație și evitarea arderii clasice, potrivit Gadget . Miza este una operațională și de cost: menținerea cărbunelui în mixul energetic, dar cu pierderi mai mici și cu emisii controlate la sursă. China își produce în continuare aproape 60% din electricitate din cărbune, procent aflat în scădere, însă susținut de existența unor resurse interne mari. În acest context, echipa condusă de Xie Heping , membru al Academiei de Științe din China , a propus o alternativă la arderea directă, care rămâne una dintre cele mai poluante metode de producere a energiei electrice, chiar și cu filtre și tehnologii actuale. Cum funcționează: fără ardere, cu reacții electrochimice Tehnologia descrisă în material înlocuiește arderea cărbunelui cu un proces în care acesta este încălzit și oxidat electrochimic, adică electricitatea este generată prin reacții chimice într-o instalație cu celule electrochimice. Pe scurt, carbonul din cărbune reacționează cu oxigenul, eliberând electroni care generează curent electric într-un circuit extern. CO2 rezultat este produs în interiorul instalației, ceea ce ar permite captarea lui „direct la sursă”, în loc să ajungă în atmosferă. Ce promite economic și operațional Într-un „circuit final”, tehnologia ar urma să ofere: randament de până la 60%, peste nivelul de până la 40% menționat pentru centralele clasice pe cărbune; captarea CO2 direct în instalație și posibilitatea de stocare și reutilizare; eliminarea riscului de emisii în atmosferă, prin controlul CO2 în celulele electrochimice. Materialul mai notează că, dacă CO2 este colectat în instalație, acesta ar putea fi utilizat ulterior în alte scopuri, inclusiv pentru producția de carburanți sintetici. Condiții de implementare și reducerea costurilor Pentru eficiență, cărbunele ar trebui pregătit înainte de utilizare: măcinat sub 10 microni, uscat și curățat de impurități, deoarece particulele mai mari reduc eficiența reacției electrochimice. Un alt element cu impact de cost este amplasarea: o astfel de centrală ar putea fi instalată chiar în minele de cărbune, ceea ce ar reduce cheltuielile logistice și, implicit, costurile de producție. Sursa citată de Gadget pentru această informație este piataauto.md. [...]
Statele Unite își extind influența energetică în Balcani prin investiții de miliarde , mizând pe noi acorduri de gaze și pe conectarea Bosniei la infrastructura de LNG a Croației, într-un demers care urmărește reducerea dependenței regionale de gazul rusesc, potrivit Focus . Publicația relatează, pe baza informațiilor Reuters, că SUA și companii americane încheie noi contracte de gaze cu țări din regiune și avansează un proiect major de tehnologie în Croația, cu mesajul explicit că politica energetică este folosită ca instrument geopolitic într-o zonă unde Rusia a avut până acum un avantaj la capitolul aprovizionare. Conducta Croația–Bosnia, piesa centrală pentru diversificarea gazului Un proiect-cheie este noua conductă de gaze dintre Croația și Bosnia și Herțegovina, acord semnat la Dubrovnik de premierul croat Andrej Plenković și de Borjana Krišto, președinta Consiliului de Miniștri din Bosnia și Herțegovina, în prezența secretarului american al Energiei, Chris Wright, în cadrul reuniunii Three Seas Initiative. Așa-numita „ Southern Interconnection ” ar urma să conecteze Bosnia și Herțegovina la rețeaua de gaze a Croației și la terminalul de gaz natural lichefiat (LNG) de pe insula Krk. Potrivit AP, Bosnia și Herțegovina își asigură în prezent practic tot gazul din Rusia, prin conducte care trec prin Serbia și Bulgaria. Investitorul și dezvoltatorul proiectului este compania americană AAFS Infrastructure and Energy , care, conform Focus, ar urma să investească până la 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei). De ce contează: securitate energetică și repoziționare regională Miza economică și operațională este reducerea riscului de aprovizionare pentru Bosnia și Herțegovina prin acces la o rută alternativă, legată de infrastructura croată și de importurile de LNG. În plan politic, mesajul transmis la Dubrovnik este că SUA încearcă să „lege” mai strâns Balcanii de Vest de piețele și parteneriatele occidentale, într-un moment în care energia rămâne un instrument de influență în regiune. Separat, ambasadoarea SUA Kimberly Guilfoyle a spus, potrivit Reuters, că angajamentul de investiții întărește securitatea energetică și securitatea națională în întreaga zonă. Context: investiții americane și în infrastructură digitală, cu consum mare de energie În paralel cu proiectele energetice, Focus notează că investitori americani pregătesc în Croația un proiect de tip campus pentru inteligență artificială și centre de date. AP menționează o scrisoare de intenție semnată de grupul de investiții Pantheon Atlas și de grupul croat Končar pentru un proiect estimat la circa 50 miliarde euro (aprox. 250 miliarde lei). Reuters indică o țintă de 1 gigawatt pentru capacitatea destinată calculului și serviciilor de tip cloud (resurse informatice livrate la distanță). Conform aceleiași surse, construcția ar putea începe în 2027, iar operarea ar urma să demareze din 2029. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării politica de investiții a Hidroelectrica , susținând că orientarea companiei către profit pe termen scurt și bonusuri de performanță ar fi împiedicat investiții care ar fi putut reduce prețurile energiei cu 20–30% pentru consumatori, potrivit Economedia . Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, este listată la Bursa de Valori București , iar statul deține 80% din acțiuni prin Ministerul Energiei. În acest context, criticile premierului vizează direct modul în care este administrată o companie cu rol major în formarea prețurilor din piață. Ce reproșează premierul conducerii Hidroelectrica Bolojan afirmă că, în ultimii ani, compania „a făcut puține investiții” și „a preferat să facă profituri”, în timp ce conducerea ar fi încasat „bonusuri de performanță de 150.000 – 180.000 de euro” (aprox. 750.000–900.000 lei), pe lângă salarii. „Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar.” Investiția invocată și legătura cu prețul energiei Premierul indică drept exemplu instalarea de baterii de stocare lângă baraje (în afara zonei montane), astfel încât energia produsă la prânz să fie stocată și livrată seara. În viziunea sa, o astfel de investiție ar fi avut două efecte: ar fi crescut profiturile Hidroelectrica, prin valorificarea energiei în intervale mai scumpe; ar fi redus prețurile pe piață cu 20–30% pentru cetățeni, prin scăderea cantităților disponibile pentru tranzacționare pe piețe și, implicit, prin diminuarea marjelor pentru actorii care operează pe piețele zilnice. „Dacă [...] am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare [...] ar fi însemnat [...] preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri.” De ce contează Mesajul premierului ridică o temă de guvernanță corporativă într-o companie controlată majoritar de stat: dacă politica de remunerare și prioritizarea profitului pe termen scurt au afectat investițiile care ar fi putut influența prețul energiei. În același timp, afirmația privind reducerea de 20–30% este prezentată ca o estimare a premierului, fără detalii suplimentare în material despre calcule sau un plan concret de implementare. [...]
Newcleo a început instalarea unui banc de test care ar putea reduce riscurile operaționale ale reactoarelor nucleare răcite cu plumb , un pas tehnic important pentru validarea unei tehnologii care evită unele vulnerabilități ale reactoarelor clasice cu apă sub presiune, potrivit BGR . Compania instalează în Italia „PRECURSOR”, descris drept primul „ reactor rapid răcit cu plumb” (LFR – lead-cooled fast reactor) de acest tip. În practică, PRECURSOR nu este un reactor nuclear funcțional pentru producerea de energie, ci un reactor de test, proiectat să simuleze „complexitatea și comportamentul termo-hidraulic” al unor instalații LFR la scară completă. De ce contează: testul vizează o alternativă la apa sub presiune Materialul explică diferența față de arhitectura dominantă din industrie, în care fisiunea încălzește apă la presiune ridicată, care apoi transferă căldura către un al doilea circuit de apă, pentru a produce aburul ce învârte turbina. În cazul LFR, răcirea se face cu plumb topit, care poate transfera căldura către apa ce antrenează turbina fără „pericolul inerent” asociat apei la presiune înaltă. BGR enumeră câteva avantaje operaționale ale plumbului ca agent de răcire, în comparație cu apa: poate fi stocat la presiuni mai mici, datorită punctului de fierbere ridicat; reduce dependența de menținerea unui flux de agent de răcire la presiune mare, o zonă critică în scenariile de avarie la reactoarele clasice; ar permite reactoare „comparativ ieftin de construit” și cu nuclee mai mici; plumbul reflectă neutronii înapoi în nucleu, ceea ce ar îmbunătăți conversia energiei și ar prelungi durata de viață a nucleului. Ce urmărește PRECURSOR și ce urmează Rolul instalației este să genereze date despre „ciclurile termice și procesele hidraulice” așteptate în LFR-urile la scară completă, care apoi să fie folosite pentru a stabili cum ar trebui construite și implementate viitoarele reactoare și facilitățile aferente. Aceleași date ar urma să ajute și la proiectarea ciclurilor de producere a energiei pentru astfel de reactoare. În text este citat Ulisse Pasquali, CEO al grupului SRS-Fucina (implicat în instalare), care descrie PRECURSOR drept o „dovadă de concept”. Orizont de timp: ținta menționată este 2031, în Franța Dacă planul companiei se derulează fără întârzieri, Newcleo ar putea începe construcția unui LFR la scară completă și l-ar putea avea operațional în Franța până în 2031, potrivit articolului. Materialul notează și că mai multe companii lucrează la proiecte de reactoare noi, fără a oferi detalii suplimentare despre acestea. [...]
