Știri
Știri din categoria Auto

Schimbarea de structură a pieței auto accelerează: electricele și hibridele cresc, în timp ce benzina și dieselul se contractă puternic, chiar dacă piața totală rămâne pe minus la început de an, potrivit datelor citate de Economedia din statistica ACAROM.
În aprilie 2026, înmatriculările de autoturisme noi au urcat ușor la 10.205 unități, cu 2,09% peste nivelul din aprilie 2025. Totuși, după primele patru luni, piața rămâne în scădere: 37.480 de autoturisme noi în ianuarie–aprilie 2026, față de 43.224 în aceeași perioadă din 2025, adică un minus de 13,3%.
Datele cumulate pe ianuarie–aprilie indică o reorientare a cererii către motorizări electrificate, în paralel cu o contracție abruptă a segmentelor pe benzină și motorină.
În perioada ianuarie–aprilie 2026, au fost înmatriculate:
În acest context, avansul electricelor este cu atât mai relevant cu cât vine într-o piață totală aflată în contracție, ceea ce sugerează o redistribuire a vânzărilor între tehnologii, nu doar un efect de volum.
Și segmentul mașinilor rulate înmatriculate pentru prima dată în România a scăzut. În aprilie 2026 au fost înmatriculate 28.011 autoturisme second-hand, cu 19,6% mai puține decât în aprilie 2025.
Pe primele patru luni, volumul a ajuns la 117.595 unități, în scădere cu 10,2% față de 130.940 unități în ianuarie–aprilie 2025. Chiar și așa, piața second-hand rămâne de peste trei ori mai mare decât cea a mașinilor noi (117.595 față de 37.480).
După primele patru luni din 2026, Dacia este lider la înmatriculări de autoturisme noi, cu 6.693 unități, urmată de Toyota (3.662) și Skoda (3.320). În top 10 intră și Chery (1.226), un semnal al avansului mărcilor chineze pe piața locală, într-un clasament dominat în continuare de producători consacrați europeni și asiatici.
Recomandate

Producţia Dacia de la Mioveni a scăzut cu 34,8% în octombrie, echivalentul a aproape 220 mil. euro în vehicule neproduse , un recul care mută din nou centrul de greutate al industriei auto locale spre Craiova, unde Ford Otosan a trecut în faţă, potrivit Ziarul Financiar . În octombrie, uzina Dacia de la Mioveni a produs 20.373 de automobile, cu 34,8% mai puţine decât în octombrie 2025, arată datele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) citate de publicaţie. În acelaşi timp, uzina Ford Otosan de la Craiova a asamblat 21.973 de unităţi, depăşind din nou Mioveniul. Impact economic: minus de volum, minus de venituri estimate Scăderea de la Mioveni înseamnă aproape 10.900 de maşini mai puţin într-o singură lună, cel mai mare recul lunar din acest an, conform calculelor ZF pe baza datelor ACAROM. În ultimii patru ani, uzina a produs în octombrie între 28.941 şi 31.244 de unităţi. La o cifră de afaceri medie de circa 20.000 de euro pe vehicul (rezultată din raportul Automobile Dacia pe 2025, potrivit ZF), producţia pierdută în octombrie este estimată la aproape 220 mil. euro (aprox. 1,18 mld. lei). Pentru primele zece luni, producţia pierdută este estimată la circa 860 mil. euro (aprox. 4,60 mld. lei), potrivit aceleiaşi surse. Context: Mioveniul pierde teren, Craiova câştigă poziţie Depăşirea Dacia de către Ford Otosan în octombrie vine în acelaşi interval în care, potrivit articolului, premierul Luca Niculescu şi ministrul economiei Daniel Zamfir au vorbit la conferinţe despre „încredere”, „predictibilitate” şi „parteneriatul cu industria auto”. ZF notează, în acest context, că „măsurile adoptate în ultimii ani şi impozitele introduse peste noapte” au afectat economia cu „sute de milioane de euro”, în timp ce discursul public rămâne concentrat pe PIB şi încredere. Articolul nu detaliază ce măsuri sau impozite sunt avute în vedere. [...]

Producția Dacia de la Mioveni a coborât în octombrie la 20.373 de mașini, cu 34,8% sub anul trecut, pe fondul lipsei de comenzi , iar ajustarea la cerere începe să se vadă atât în ritmul de fabricație, cât și în perspectiva volumelor pe întreg anul, potrivit Ziarul Financiar . Uzina a avut astfel cea mai slabă lună octombrie din 2021 încoace și cel mai mare recul lunar din acest an, conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) citate de publicație. Ultima dată când Mioveni a coborât sub acest nivel într-un octombrie a fost în 2021 (13.820 de unități), în plină criză a microcipurilor; atunci problema era lipsa componentelor, în timp ce acum cauza indicată este lipsa comenzilor. Ajustări operaționale: opriri de producție și ritm redus Pentru a alinia producția la cerere, uzina a oprit producția pe 9 și 12 octombrie, iar cadența liniei este redusă din ianuarie, de la 65 la 55 de mașini pe oră, notează ZF. Ca reper, în anii recenți, octombrie a însemnat în mod obișnuit volume de aproximativ 30.000 de mașini: 28.941 în 2022, 30.271 în 2023, 31.030 în 2024 și 31.244 în 2025. În octombrie 2020, anul pandemiei, uzina a produs 29.676 de mașini, iar în octombrie 2019, circa 38.000. Impact economic: minus de volum și estimări de venituri După primele zece luni, Dacia a produs 202.931 de automobile, cu 17,4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, adică aproape 43.000 de mașini în minus. La o cifră de afaceri medie de circa 20.000 de euro pe vehicul, ZF estimează un minus de circa 860 mil. euro (aprox. 4,3 mld. lei), din care aproape 220 mil. euro (aprox. 1,1 mld. lei) doar în octombrie. În planul forței de muncă, publicația notează că de la jumătatea lui 2025 din uzină au plecat circa 1.700 de oameni, iar Mihai Bordeanu , managing director Dacia și country head România, declara în septembrie: „Răspunsul este da, producţia scade, iar consecinţa este că avem oameni în plus“. Ce urmează: risc de închidere a anului sub 2025 ZF arată că, chiar dacă noiembrie și decembrie ar repeta volumele de anul trecut, 2026 s-ar încheia la circa 254.000 de unități, față de 297.182 în 2025. În prezent, uzina este concentrată aproape exclusiv pe Duster și Bigster, în timp ce noul model Striker se fabrică la Bursa, în Turcia. [...]

Viitoarea Dacia Sandero electrică ar urma să depășească 400 km autonomie , un nivel care, dacă se confirmă în versiunea de serie, poate schimba ecuația de cost și utilizare pentru clienții din segmentul de volum , potrivit Profit . Informația apare ca „detalii recent dezvăluite”, fără ca materialul să indice, în forma disponibilă, specificații suplimentare (de exemplu capacitatea bateriei, puterea de încărcare sau ciclul de omologare folosit pentru autonomie). Chiar și așa, pragul de peste 400 km este relevant operațional: reduce presiunea încărcărilor frecvente și poate face mașina mai ușor de folosit în afara orașului, într-o categorie în care prețul și compromisurile de utilizare cântăresc decisiv. Pentru piață, o astfel de autonomie la Sandero ar însemna o ofertă mai competitivă în zona accesibilă a electricelor, unde diferențele dintre modele sunt adesea date de raportul dintre autonomie, cost și infrastructura de încărcare disponibilă. În lipsa altor date din sursă, rămâne de văzut când va fi prezentată oficial versiunea electrică și ce valori finale vor fi comunicate la omologare. [...]

BYD tatonează piața românească de componente auto , după ce a invitat 12 producători locali la conferința globală a furnizorilor organizată la Paris, un semnal că grupul chinez își poate extinde lanțul european de aprovizionare și către România, potrivit Antena 3 . Conferința BYD Supplier Conference 2026 a avut loc pe 16 noiembrie, cu participarea furnizorilor și partenerilor internaționali ai companiei. Invitația către firmele românești a venit la două săptămâni după vizita la București a Stellei Li, vicepreședintă BYD, care și-a exprimat interesul pentru experiența industriei auto din România. În acest context, companiile românești participante au discutat la Paris despre posibile colaborări cu BYD, pe fondul extinderii activității industriale a producătorului chinez în Europa. Miza pentru industria locală este intrarea în lanțul de aprovizionare pe care BYD îl construiește pentru fabricile sale europene. „Vizita Stellei Li în România a deschis un dialog important despre potențialul industriei noastre auto. Participarea producătorilor români la discuțiile cu reprezentanții BYD Global reprezintă un prim pas concret în această direcție. Ambiția noastră este ca expertiza și capacitățile industriale ale României să fie luate în considerare în dezvoltarea lanțului european de furnizori BYD. Ne dorim să construim punți reale între industria locală și oportunitățile generate de expansiunea companiei în Europa”, a declarat Andrei Duică, country manager BYD pentru România și Bulgaria. Cine a participat din România și ce produce Cele mai multe companii invitate au fost din județul Argeș, zonă cu tradiție în industria auto, unde se află și uzina Dacia de la Mioveni , alături de o parte importantă a furnizorilor acesteia. Din Argeș au participat: AKA Automotiv – balamale pentru portiere și componente metalice ștanțate Musa – componente metalice ștanțate Arcoplast , Delta Invest , Diaplast Production , Subansamble Auto / GIC – componente din plastic injectat I.P. Automatic Design – componente din plastic și metal Din restul țării au fost prezente: Compa (Sibiu) – componente pentru sistemele de suspensie Rombat (Bistrița) – acumulatori și baterii Altur (Slatina) – componente auto Drakuplas / Plast Grup (Oradea) – componente din plastic injectat Metaplast (Dâmbovița) – componente din plastic injectat La conferință a participat și ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România). Delegația românească a fost coordonată de Vlad Popescu , network development manager BYD România, care a facilitat discuțiile cu reprezentanții BYD Global. Ce urmărește BYD în Europa Evenimentul s-a desfășurat sub sloganul „Cool the Earth by 1°C – Together” („Să răcim Pământul cu 1°C – Împreună”), iar participanții au urmărit prezentări despre strategia BYD în Europa, inovație și cercetare, precum și direcțiile de dezvoltare ale lanțului global de aprovizionare. Pentru companiile românești, invitația și discuțiile de la Paris indică o posibilă fereastră de oportunitate, însă materialul nu menționează contracte semnate sau termene pentru decizii comerciale. [...]

Dacia iese din Rally Raid, iar proiectul tehnic ajunge la Aston Martin , într-o mutare care schimbă repede „proprietarul” unei mașini deja pregătite pentru vârful competiției, potrivit Profit . Retragerea Dacia din Campionatul Mondial de Rally Raid este programată la finalul ultimei etape a sezonului, în Abu Dhabi, „peste doar câteva zile”, iar din 2027 Aston Martin preia mașina de la ProDrive , împreună cu doi piloți ai programului Dacia. Schimbarea are un impact operațional direct: Aston Martin intră în Campionatul Mondial de Rally Raid începând cu cea mai vizibilă etapă, Raliul Dakar , folosind o platformă tehnică deja dezvoltată, în loc să construiască de la zero un proiect pentru off-road de anduranță. Ce se întâmplă cu programul Dacia Dacia a comunicat oficial că se retrage din Campionatul Mondial de Rally Raid la finalul sezonului curent, după etapa din Abu Dhabi. În material nu sunt detaliate motivele retragerii sau implicațiile bugetare, astfel că rămâne neclar dacă decizia ține de costuri, priorități de marketing sau strategie sportivă. Cum intră Aston Martin în Dakar și cu ce echipă Aston Martin, brand asociat mai degrabă competițiilor pe circuit, a decis să intre în Campionatul Mondial de Rally Raid din 2027, debutul fiind legat de Raliul Dakar. Pentru acest pas, Aston Martin: preia mașina dezvoltată de ProDrive; preia „la pachet” doi piloți ai Dacia: Sébastien Loeb și Lucas Moraes. Informațiile din sursă nu includ detalii despre contracte, calendar complet sau structura echipei (număr total de mașini, al treilea pilot menționat generic), astfel că amploarea exactă a programului Aston Martin rămâne de confirmat. De ce contează mutarea Pentru Aston Martin, preluarea unei mașini deja pregătite reduce timpul și riscul de execuție la intrarea într-o disciplină în care fiabilitatea și testarea sunt decisive. Pentru Dacia, ieșirea din Rally Raid înseamnă închiderea rapidă a unui program competițional, în timp ce know-how-ul și resursa sportivă (piloții) migrează către un alt brand, pe aceeași bază tehnică. [...]

Renault coboară pragul de preț în segmentul EV urban, cu Twingo E‑Tech sub 20.000 de dolari în Marea Britanie, într-o mișcare care pune presiune directă pe rivali precum BYD și chiar pe alternativele pe benzină, potrivit Electrek . Renault Twingo E‑Tech, reinterpretarea electrică a modelului de oraș din anii ’90, pornește în Regatul Unit de la 14.745 lire (aprox. 85.000 lei), preț care include subvenția guvernamentală „ Electric Clean Car Grant ” (ECG) de 3.750 lire (aprox. 21.600 lei). În Europa, modelul a fost pus în vânzare mai devreme în 2026 la sub 20.000 de euro (aprox. 100.000 lei) înainte de stimulente, iar în Germania ar ajunge la circa 13.990 euro (aprox. 70.000 lei) cu grantul federal de 6.000 euro (aprox. 30.000 lei), conform aceleiași surse. De ce contează: presiune pe prețuri, inclusiv față de mașinile pe benzină La nivel de preț în Marea Britanie, Twingo E‑Tech este prezentat ca fiind mai ieftin decât Dacia Sandero pe benzină (14.765 lire, aprox. 85.100 lei) și decât cel mai ieftin EV al BYD menționat în articol, Dolphin Surf (18.675 lire, aprox. 107.700 lei). Sub acest prag ar mai fi doar câteva modele, inclusiv Dacia Spring (11.990 lire, aprox. 69.200 lei) și Leapmotor T03 (12.995 lire, aprox. 75.000 lei). Mesajul economic este că, odată cu subvențiile, un EV de oraș poate ajunge la un nivel de preț comparabil sau chiar sub cel al unor modele termice populare, ceea ce poate accelera competiția pe cost în segmentul entry-level. Ce oferă la banii aceștia: dimensiuni mici, dotări de bază și încărcare rapidă modestă Modelul are 3.790 mm lungime (3,79 m), fiind poziționat ca un EV urban compact. Renault indică un portbagaj de până la 360 litri și o banchetă spate glisantă, fracționată 50/50, pentru transportul unor obiecte mai voluminoase. La încărcare, Renault menționează până la 50 kW în curent continuu (DC), cu un interval de încărcare 15%–80% în 28 de minute. Versiuni și specificații: baterie LFP de 27,5 kWh și autonomie WLTP de până la 163 mile Versiunea de bază Twingo E‑Tech Evolution (de la 14.745 lire, cu ECG inclus) vine cu: baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 27,5 kWh; motor de 80 CP (60 kW); autonomie de până la 163 mile WLTP (aprox. 262 km). La dotări, Electrek notează pentru nivelul de intrare jante de 16 inci din oțel, ecran de 7 inci pentru șofer, ecran de 10 inci pentru navigație și sisteme de asistență (ADAS) precum pilot automat și asistență la menținerea benzii. Renault va avea trei niveluri de echipare, iar prețurile în Marea Britanie (cu subvenția ECG inclusă) urcă la 16.245 lire (aprox. 93.600 lei) pentru Techno și 17.645 lire (aprox. 101.700 lei) pentru Launch Edition, care adaugă, între altele, funcții suplimentare de asistență (de exemplu avertizare unghi mort, alertă trafic transversal spate și parcare „hands-free”). Separat, Renault oferă și un „Twingo R Pass” de 100 lire (aprox. 580 lei), care promite acces prioritar la comenzi și include câteva beneficii promoționale, conform articolului. [...]