Știri
Știri din categoria Imobiliare

Majorarea TVA la 21% a frânat cererea de locuințe și a adâncit ruptura dintre prețuri și vânzări, într-o piață în care costurile de construcție împing în sus prețurile, dar cumpărătorii nu mai pot susține ritmul, potrivit Ziarul Financiar. În București, prețurile la apartamente au urcat cu 16% în T1/2026 față de T1/2025, în timp ce tranzacțiile au scăzut cu 20% în ianuarie și cu 8% în martie, conform datelor ANCPI prezentate de Andreea Comșa, fondator Premier Estate Management.
Punctul de tensiune este fiscal: trecerea TVA de la 9% la 21% a afectat în special orașele din afara Capitalei, unde „aproape 80% din vânzări se bazau pe apartamentele care se încadrau în TVA-ul de 9%”, spune Comșa. În interpretarea ei, efectul este o comprimare a volumelor care poate reduce inclusiv încasările bugetare, prin scăderea numărului de tranzacții.
Andreea Comșa descrie un „paradox” al pieței: vânzările scad, dar prețurile cresc, pe fondul scumpirii materialelor, manoperei și a celorlalte componente din planurile de dezvoltare. În acest context, spațiul pentru discounturi rămâne limitat, chiar dacă ritmul vânzărilor s-a redus.
„Excel-ul duce orice – în Excel poţi să pui orice business plan –, doar că piaţa nu poate să absoarbă orice preţ pe metrul pătrat.”
Ea susține că, dacă un dezvoltator ajunge de la 10 vânzări pe lună la 5, nu poate compensa prin reduceri mari fără să coboare sub costuri, ceea ce ar face proiectul nesustenabil.
Pe partea de creditare, băncile ar fi trecut la un model mai condiționat: finanțarea nu mai acoperă integral proiecte mari „dintr-o bucată”, ci se acordă pe faze de construcție, după atingerea unui nivel de pre-vânzare de 20–25% din apartamente. Comșa spune că această schimbare elimină dezvoltatorii care se bazau pe avansurile clienților pentru a construi și forțează o „maturizare” a pieței.
Premier Estate Management gestionează vânzările pentru proiectele Blue Drumul Taberei, Glenwood (Corbeanca, dezvoltat de Speedwell) și Regnum Residences Spa (zona Fundeni). Pentru Glenwood, proiect gândit pe șase ani, sunt menționate 209 vile, cu 15 case deja construite și o casă-model; prețurile pornesc de la 380.000 de euro plus TVA (aprox. 1,9 mil. lei), iar vilele de la lac depășesc 700.000 de euro fără TVA (aprox. 3,5 mil. lei).
În paralel, Comșa avertizează că o scădere abruptă a prețurilor, de tipul celei din 2009–2010, ar veni la pachet cu o deteriorare economică mai largă, nu cu o „oportunitate” ușoară pentru cumpărători.
Recomandate

Prețurile locuințelor cresc în marile orașe, dar tranzacțiile scad în majoritatea județelor potrivit HotNews.ro , care citează analiza Storia pe baza datelor ANCPI, piața imobiliară din martie 2026 arată un dezechilibru clar între scumpiri și activitatea de vânzare, pe fondul reducerii ofertei de locuințe noi și al incertitudinilor economice. Bucureștiul conduce creșterile de preț (+22%), dar înregistrează și o scădere peste medie a tranzacțiilor (-13,4%), în timp ce în multe județe declinul vânzărilor este și mai accentuat, de până la -33%. Evoluția detaliată pe județe și orașe: București prețuri: +22% (2.402 euro/mp medie) tranzacții: -13,4% vechi vs. noi: 2.653 vs. 2.099 euro/mp Brașov tranzacții: +4,4% (una dintre puținele creșteri) prețuri: +7% noi / +8% vechi (≈2.364 vs. 2.342 euro/mp) Cluj (Cluj-Napoca) tranzacții: -7,8% prețuri: +6% noi (3.279 euro/mp) / +7% vechi (3.275 euro/mp) Constanța tranzacții: -33,4% prețuri: +5% noi (2.097 euro/mp) / +8% vechi (2.115 euro/mp) Dolj (Craiova) tranzacții: -25,9% prețuri: +12% noi (2.098 euro/mp) / +15% vechi (2.088 euro/mp) Iași tranzacții: -3% prețuri: +11% noi (1.916 euro/mp) / +5% vechi (1.992 euro/mp) Bihor (Oradea) tranzacții: -29,2% prețuri: +8% noi (1.996 euro/mp) / +7% vechi (1.822 euro/mp) Sibiu tranzacții: +6,5% prețuri: +7% noi (1.959 euro/mp) / +7% vechi (1.971 euro/mp) Timiș (Timișoara) tranzacții: -25% prețuri: +16% noi (2.056 euro/mp) / +10% vechi (1.954 euro/mp) Factorii care explică evoluția: eliminarea TVA redus de 9% și creșterea TVA la 21%; inflația anuală de aproximativ 10%; scăderea stocului de locuințe noi; creșterea ofertei de locuințe vechi (≈20%); incertitudini economice și presiuni externe, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu. Declarațiile OLX Group indică o schimbare de comportament: interesul există, dar mulți cumpărători amână deciziile, ceea ce duce la mai puține tranzacții chiar în contextul unor prețuri în creștere. Concluzia este că piața nu se răcește prin prețuri, ci prin volum , semn al unei perioade de așteptare în care cumpărătorii devin mai prudenți, iar oferta dezechilibrată menține presiunea pe costuri. [...]

Vânzările de imobile au scăzut în aprilie cu 5.240 față de martie , până la 48.135 de tranzacții la nivel național, potrivit datelor ANCPI citate de news.ro . Față de aprilie 2025, numărul tranzacțiilor este mai mic cu 1.776, semnalând o temperare a activității pe piața rezidențială și de terenuri. Bucureștiul a avut cele mai multe vânzări de imobile în aprilie (8.024), urmat de Ilfov (3.272) și Constanța (2.670). La polul opus, cele mai puține tranzacții au fost raportate în Teleorman (34), Covasna (304) și Călărași (313). Unde s-au concentrat tranzacțiile în orașe La nivelul reședințelor de județ, cele mai multe tranzacții imobiliare au fost înregistrate în Brașov (1.024), Constanța (925) și Iași (826). Cele mai puține au fost în Alexandria (15), Slatina (39) și Giurgiu (40). „Bunuri viitoare”: creștere a înscrierilor pe noul cadru legal ANCPI mai arată că în aprilie au fost înregistrate 804 operațiuni de înscriere și recepție a „bunurilor viitoare” (proprietăți care urmează să fie construite), cu 405 mai multe decât în luna precedentă. Instituția precizează că aceste operațiuni rezultă din înscrieri făcute în baza Legii nr. 207/2025, care urmărește creșterea transparenței și a siguranței juridice pentru promisiunile de vânzare-cumpărare la locuințe în construcție. Cele mai multe cereri de acest tip au fost în București (166), Ilfov (128) și Timiș (108). Ipotecile au crescut față de anul trecut Numărul ipotecilor la nivel național a fost de 28.081, cu 1.957 mai mare față de aprilie 2025. Cele mai multe ipoteci au fost înregistrate în București (4.569), Ilfov (3.615) și Timiș (1.293), iar cele mai puține în Teleorman (47), Gorj (79) și Sălaj (96). Terenurile agricole: cele mai multe vânzări în Buzău, Constanța și Dolj În aprilie 2026, cele mai multe terenuri agricole vândute au fost în județele Buzău (713), Constanța (702) și Dolj (680). [...]

Raiffeisen își monetizează sediul central din București și trece pe modelul „sale & leaseback” (vânzare cu rămânere în chirie), o mișcare care poate elibera capital din imobiliare fără să afecteze operațiunile curente, potrivit Profit . Grupul financiar a decis să vândă sediul central din România, amplasat în clădirea de birouri FCC, lângă turnul Sky Tower , în zona de afaceri Pipera, București. Banca ar urma să rămână chiriaș în clădire, conform informațiilor obținute de publicație. Ce activ vinde Raiffeisen și de ce contează Clădirea FCC (denumită anterior Floreasca Office) a devenit sediul central al Raiffeisen Bank România în 2013, după construcția complexului care include Sky Tower și Promenada Mall. Raiffeisen ocupă și o parte din Sky Tower. FCC are o suprafață de 17.130 metri pătrați, structurată pe 7 etaje. În clădire sunt amenajate circa 1.500 de posturi de lucru, potrivit calculelor Profit, realizate pe baza suprafeței medii alocate per angajat de marile corporații din București. Context de proprietate: cum a ajuns clădirea în grup Imediat după finalizarea construcției, în 2013, Sky Tower și FCC au intrat în proprietatea Raiffeisen Property Holding International (RPHI) , o subsidiară a grupului financiar Raiffeisen. În materialul citat nu sunt menționate prețul tranzacției, potențialul cumpărător sau calendarul vânzării. [...]

NEPI Rockcastle crește componenta de locuințe în extinderea Mega Mall , prin modificarea autorizației de construire astfel încât proiectul să includă mai multe spații rezidențiale în detrimentul celor comerciale, potrivit Profit . Schimbarea mută centrul de greutate al investiției către apartamente, într-unul dintre cele mai valoroase active ale companiei din România. Planul vizează extinderea centrului comercial Mega Mall cu noi magazine și construirea a două clădiri de 11, respectiv 23 de etaje, în care ar urma să fie amenajate circa 250 de apartamente, conform informațiilor obținute de publicație. Proiectul este descris ca fiind „în curs de modificare” a autorizației primite anul trecut. Ce se schimbă în proiect Elementul-cheie este reconfigurarea mixului funcțional: ponderea rezidențială ar urma să crească „cu aproape 40%”, în timp ce componenta de retail (magazine) este redusă, potrivit sursei. În practică, asta înseamnă că extinderea Mega Mall nu mai este doar o investiție în suprafețe comerciale, ci devine și un proiect de locuințe amplasate deasupra zonei de extindere. Amplasament și terenuri Mega Mall este construit pe un teren de peste 7 hectare, unde a funcționat anterior fabrica Electroapartaj. Terenul a fost cumpărat de austriecii de la Real4You pentru 60 milioane de euro (aprox. 306 milioane lei), sumă încasată de fondurile New Century Holdings (NCH), administrate în România de Siminel Andrei, arată Profit. În prezent, NEPI Rockcastle mai deține lângă Mega Mall un teren învecinat de 3.457 mp, pe care intenționează să construiască extensia mallului și două intrări pentru locatarii clădirilor rezidențiale ce ar urma să fie realizate deasupra, conform aceleiași surse. De ce contează Rebalansarea către rezidențial indică o repoziționare a proiectului: pe lângă venituri din chirii de retail, dezvoltarea ar putea miza mai mult pe valorificarea locuințelor (prin vânzare sau exploatare, detaliu care nu este precizat în material). Pentru piață, mesajul este că un investitor major în centre comerciale își ajustează proiectul într-o zonă cu trafic ridicat, pentru a integra mai multă funcțiune rezidențială. Ce urmează depinde de aprobarea modificărilor la autorizația de construire; Profit notează că procesul este în derulare, fără a indica un termen de finalizare. [...]

Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 un sprijin de creditare, dar cu un plafon de garantare de 500 milioane lei , într-un moment în care scăderea ofertei și creșterea prețurilor pun presiune pe accesul la locuințe, potrivit Economica , care citează un proiect al Ministerului Finanțelor . Documentul arată că menținerea programului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, unde cererea crește constant, iar oferta este limitată, ceea ce face mai dificilă cumpărarea unei locuințe pentru o parte importantă a populației, mai ales pentru cei care nu se încadrează ușor în condițiile standard de creditare. Ministerul invocă și condițiile de finanțare considerate favorabile, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor. De ce contează plafonul de 500 milioane lei Plafonul propus pentru 2026 este de 500 milioane lei, iar Ministerul Finanțelor spune că nivelul are la bază o așteptare de „relativă stabilitate” a pieței imobiliare și a creditelor ipotecare în 2026, precum și cererea potențialilor beneficiari. În paralel, cadrul mai larg al garanțiilor guvernamentale este mult mai mare: Legea nr. 42/2026 a aprobat un plafon de 25 miliarde de lei pentru emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, și de către unitățile administrativ-teritoriale. Context: scădere de ofertă și presiuni fiscale Proiectul descrie un „context tensionat” în trimestrul IV 2025 – trimestrul I 2026, cu: scăderea ofertei cu aproximativ 18%; creșteri ale prețurilor de peste 15%; „presiuni fiscale semnificative”, inclusiv majorarea TVA la 21%, creșterea impozitelor pe proprietate și a taxării chiriilor; absența unei relaxări a condițiilor de finanțare. În acest cadru, proiectul susține că programul devine „un instrument indispensabil” pentru sprijinirea accesului la achiziția unei locuințe, prin condiții de finanțare „avantajoase și predictibile”. Cum arată creditarea ipotecară în marile orașe (date dintr-o analiză citată) Nota de fundamentare citează o analiză Imobiliare.ro Finance, bazată pe împrumuturile intermediate în trimestrul al III-lea 2025 de peste 250 de brokeri activi din rețea. Conform acesteia, valorile medii ale creditelor și ratele lunare au fost: Cluj-Napoca : 462.179 lei; rată medie 2.538 lei/lună (aprox. -7% față de T3 2024) Iași : 435.405 lei; rată medie 2.402 lei (aprox. -8%) București : 432.395 lei; rată medie 2.366 lei (aprox. -6%) Constanța : 422.621 lei; rată medie 2.326 lei (aprox. -7%) Timișoara : 383.245 lei; rată medie 2.121 lei (de la 2.288 lei în T3 2024, aprox. -7%) Brașov : 378.125 lei; rată medie 2.069 lei (aprox. -8%) Documentul citat interpretează această evoluție ca un acces „mai ușor și mai avantajos” la finanțare în principalele orașe, cu potențial de stimulare a pieței și de facilitare a accesului la proprietate. Dimensiunea programului până acum „Noua Casă” este continuatorul „Prima casă”. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare , în valoare totală de 31,72 miliarde lei , potrivit proiectului citat. [...]

Ministerul Finanțelor vrea să păstreze în 2026 plafonul de garantare la 500 milioane lei pentru programul „Noua Casă”, deși utilizarea din 2025 a fost marginală , ceea ce ridică semne de întrebare despre relevanța instrumentului într-o piață în care creditele ipotecare standard au devenit mai atractive, potrivit Profit . Ministerul argumentează că menținerea plafonului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, invocând creșterea cererii pe fondul unei oferte limitate și dificultățile unei părți a populației de a îndeplini condițiile standard de creditare, în special nivelul avansului, care „poate ajunge în unele cazuri până la 25%” pentru locuințe cu valoare redusă. Plafon neschimbat, dar cerere redusă Plafonul propus pentru 2026 este același ca în anul anterior, însă în 2025 s-au acordat doar 246 de garanții în valoare totală de 33 milioane lei și 9 promisiuni de garantare de 1,3 milioane lei. În titlul materialului, Profit indică faptul că din plafonul de 500 milioane lei alocat anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei. Pe acest fundal, Ministerul Finanțelor susține că programul rămâne util ca mecanism de acces la locuințe prin garanții de stat și avans minim, chiar dacă „importanța programului Noua Casă s-a redus în ultimii ani”, pe măsură ce băncile au venit cu produse ipotecare mai atractive. De ce insistă statul: stabilitate și evitarea „distorsiunilor” În motivarea citată, Ministerul leagă continuarea programului de obiective de stabilitate a pieței și de prevenirea unor reacții „speculative sau de panică”, pe fondul presiunilor persistente asupra accesului la locuințe. „Pentru anul 2026, se propune continuarea Programului «Noua Casă» cu un plafon de garantare în valoare de 500 milioane lei (...), astfel încât să fie evitate distorsiunile în piață și riscul apariției unor reacții speculative sau de panică”, potrivit Ministerului Finanțelor. Instituția mai invocă „condițiile favorabile de finanțare”, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor, ca argument pentru menținerea programului. Bilanțul programului și costurile din garanții executate De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare, cu o valoare totală de 31,72 miliarde lei. În același interval (de la implementare până la 28 februarie 2026), Ministerul Finanțelor a plătit 1.599 de garanții, în valoare totală de 125,13 milioane lei. Separat, din suma totală de 123,32 milioane lei plătită până la finele trimestrului IV 2025 către finanțatori, a fost recuperată suma de 77,86 milioane lei până la 31 decembrie 2025, plus „aproximativ 23,9 milioane lei” aferente unui număr de „aproximativ 285” repuneri în drepturile și obligațiile inițiale ale contractului de garantare. Context: strategia a expirat, iar presiunile de cost rămân Ministerul amintește că strategia de derulare pe termen mediu (2017–2021) pentru „ Prima casă”/„Noua casă ” a expirat la finalul lui 2021, iar obiectivele și direcțiile strategice au fost „în mare parte” atinse, în condițiile unui mecanism gradual de reducere a intervenției statului ca garant. Totuși, instituția avertizează că înăsprirea condițiilor de creditare și presiunile fiscale (precum creșterea TVA sau posibile taxe suplimentare în construcții) pot împinge în sus costurile locuințelor, ceea ce ar menține utilitatea programului pentru acces „echitabil și sustenabil” la finanțare imobiliară. [...]