Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

OPEC+ a decis o creștere „voluntară” a producției cu 188.000 de barili pe zi, dar efectul imediat asupra pieței rămâne limitat de blocarea Strâmtorii Ormuz, care împiedică exportul unei părți din țițeiul din Golful Persic, potrivit Economica. În acest context, anunțul are mai degrabă rol de semnal de stabilizare decât de creștere efectivă a ofertei disponibile.
Decizia a fost comunicată la finalul unei videoconferințe de duminică și se adaugă unei majorări anunțate în aprilie, de 206.000 de barili pe zi, pe care alianța o leagă de „angajamentul față de stabilitatea pieței”.
Publicația notează că majorarea anunțată este, „astăzi”, doar teoretică, deoarece producătorii din Golful Persic nu pot exporta o parte din țiței din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, pe fondul conflictului nerezolvat dintre Iran și Statele Unite.
Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru piața globală: prin ea trec 20% din exporturile mondiale de țiței, iar problemele de tranzit au contribuit la scăderea producției cumulate a țărilor OPEC cu 27,5% în martie, pe fondul războiului din Iran și al tensiunilor din zonă.
La reuniune au participat șapte producători: Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Algeria (membre OPEC), alături de Rusia, Oman și Kazahstan. În comunicatul comun, grupul arată că va continua să monitorizeze condițiile pieței pentru a sprijini stabilitatea.
Următoarea reuniune a celor șapte este programată pe 7 iunie, când va avea loc și o întâlnire a Comitetului Ministerial Comun de Monitorizare (JMMS) al OPEC+.
Aceasta este a treia creștere consecutivă a producției de petrol din acest an, anunțată la două zile după retragerea Emiratelor Arabe Unite (EAU) din OPEC și din alianță. La cele două reuniuni anterioare s-au convenit creșteri de câte 206.000 de barili pe zi.
În paralel, prețurile țițeiului au urcat „zilele trecute” la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul lipsei unui acord între Iran și SUA pentru a pune capăt războiului. În acest cadru, unii analiști se tem că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea reduceri ale aprovizionării cu petrol și produse rafinate (precum kerosenul), cu potențial de a reaprinde inflația în economiile industrializate.
În interiorul OPEC, doar câțiva membri – în principal Arabia Saudită – sunt indicați ca având capacitate disponibilă pentru a crește producția. EAU, aflate de ani de zile în dispută cu Arabia Saudită privind cotele, speră să își majoreze producția de la 3,4 milioane de barili pe zi la aproximativ 5 milioane de barili pe zi, după stabilizarea situației din Golf. Publicația mai notează că economia EAU devine tot mai puțin dependentă de veniturile din petrol.
Recomandate

Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]

Iranul încearcă să evite raționalizările de iarnă prin stimulente financiare pentru reducerea consumului de gaze , pe fondul unei penurii agravate de avariile din infrastructură și de presiunea geopolitică, potrivit HotNews . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a cerut populației să diminueze consumul de gaze cu „cel puțin 10%” odată cu apropierea sezonului rece, argumentând că este nevoie de o „mobilizare națională” pentru a reduce presiunile asupra aprovizionării. Miza este ridicată într-o țară unde temperaturile coboară frecvent sub 0°C iarna, mai ales în nord. Pentru a obține rapid efecte, autoritățile promit o compensație directă pentru economisire, indiferent de cantitate. „Oricine economiseşte combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar.” Deficit estimat și infrastructură afectată de război Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, situație descrisă ca fiind accentuată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie, în urma unui atac israeliano-american. Guvernul iranian susține că instalațiile de gaze, în special din sudul țării, au fost lovite de atacuri aeriene americane care au scos din funcțiune rafinării. În acest context, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a indicat la începutul lunii octombrie că autoritățile anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în sezonul rece, potrivit agenției oficiale IRNA. Context geopolitic: Ormuz și presiunea economică Deși un armistițiu din aprilie a oprit aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie a fost semnat un memorandum pentru încheierea conflictului, documentul a eșuat în iulie, iar negocierile sunt în impas. În paralel, conflictul s-a mutat în jurul Strâmtorii Ormuz , pe care Iranul afirmă că o controlează. Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene și susțin că urmăresc creșterea presiunii economice asupra Iranului, deja afectat de sancțiuni internaționale de decenii. (Context suplimentar: HotNews .) [...]

Închiderea tuturor plajelor publice din Ras Al Khaimah după o deversare de petrol ridică riscuri operaționale pentru turism și activitățile maritime din nordul Emiratelor Arabe Unite , în condițiile în care autoritățile nu au indicat un termen de redeschidere, potrivit Agerpres . Deversarea provine de la un petrolier aflat în largul coastei de nord a țării, în apropierea strâmtorii Ormuz . Decizia de închidere a plajelor a fost luată „până la noi dispoziții”. Xinhua indică motive de siguranță publică, în timp ce Reuters notează că autoritățile nu au oferit un motiv explicit pentru măsură. Restricții extinse pe litoral în mai multe emirate Incidentul a dus la restricții și în alte emirate din nordul țării: Umm Al Quwain a închis temporar plajele și zonele de coastă; Sharjah a închis preventiv plaja Al Hamriyah. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din Emiratele Arabe Unite a anunțat că sunt în desfășurare operațiuni pentru limitarea scurgerii de petrol și că este evaluat impactul asupra mediului. În paralel, autoritățile le-au cerut pescarilor și celorlalți utilizatori ai mării să evite zonele afectate și să respecte instrucțiunile oficiale. Ce nu se știe încă: nava implicată și cauza deversării Potrivit Reuters, autoritățile nu au identificat petrolierul implicat și nici nu au precizat cauza deversării. Locuitori din Sharjah, Ajman și Umm Al Quwain au semnalat mirosuri neobișnuite, însă Ministerul Mediului a transmis că acestea nu prezintă riscuri pentru sănătate. Ras Al Khaimah este un emirat cunoscut pentru plajele și resorturile sale de lux și găzduiește proiectul unui complex turistic al companiei americane Wynn Resorts, care ar urma să includă un cazinou; compania estimează deschiderea resortului de pe insula Al Marjan în primul trimestru din 2027, conform Reuters. [...]

Scumpirea petrolului peste 112 dolari pe baril reaprinde riscul de inflație și lovește simultan acțiunile și datoria publică europeană , într-un episod de aversiune la risc care a împins bursele globale pe minus și a crescut presiunea pe obligațiunile Franței, potrivit Ziarul Financiar . Prețul petrolului Brent a urcat cu 3,3%, până la 112,39 dolari pe baril (aprox. 535 lei), pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, investitorii au fost nevoiți să digere încă două surse de risc: temerile privind sustenabilitatea datoriilor publice în Europa și întrebările legate de rentabilitatea investițiilor masive în inteligență artificială. Petrolul scump: șoc energetic și presiune inflaționistă Creșterea cotației Brent a venit după intensificarea atacurilor militanților Houthi , susținuți de Iran, asupra Arabiei Saudite, ceea ce a alimentat îngrijorările privind securitatea aprovizionării cu energie. Tensiunile au fost amplificate și de decizia SUA de a retrage o parte din personalul aflat în Arabia Saudită. În acest context, publicația notează avertismentul că o scumpire persistentă a petrolului poate reaprinde presiunile inflaționiste, într-un moment în care marile economii încearcă să gestioneze costuri ridicate de finanțare. Bursele scad, tehnologia e din nou sub presiune La deschiderea ședinței de tranzacționare din SUA, Nasdaq 100 a pierdut 1,5%, iar S&P 500 a coborât cu 0,9%, potrivit Financial Times (citat de ZF). În Europa, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%. Vânzările au fost accentuate în sectorul tehnologic american, unde persistă îndoieli privind eficiența cheltuielilor pentru inteligență artificială. În acest tablou: acțiunile Tesla au scăzut cu 3% la debut, recuperând ulterior o parte din pierdere, după ce compania a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât anticipau analiștii, ceea ce a ridicat întrebări despre ritmul investițiilor în AI și robotică; Meta a pierdut 4,9%, pe fondul unor estimări interne care indică nevoia de finanțări de „sute de miliarde de dolari” în următorii ani pentru infrastructura AI. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus într-o întâlnire privată cu investitori că nu consideră boomul inteligenței artificiale o problemă sistemică pentru economie, mai notează ZF. Franța: costuri de împrumut peste 5% și ecouri de „criză a datoriilor” Presiunile s-au intensificat pe piața obligațiunilor guvernamentale, în special în Franța. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a urcat cu 0,06 puncte procentuale, până la 5,06%, după ce depășise pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Creșterea randamentelor reflectă prime de risc mai mari cerute de investitori pentru finanțarea statului francez, pe fondul problemelor fiscale și al instabilității politice, care alimentează temeri privind sustenabilitatea datoriei și controlul deficitelor bugetare în Europa. „Este o furtună perfectă: avem o problemă a inflaţiei energetice, dar şi una fiscală şi politică”, a declarat Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays. Fuga către active „mai sigure”: obligațiunile SUA În contrast, titlurile de stat americane au atras investitori: randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, până la 5,04%, pe măsură ce cererea a împins prețurile în sus. ZF notează că piața obligațiunilor americane se îndreaptă astfel spre cea mai bună performanță lunară din februarie. Pentru piețe, mesajul este unul de reechilibrare rapidă a riscului: petrolul scump și tensiunile geopolitice se suprapun peste fragilități fiscale în Europa și peste volatilitatea din tehnologie, un mix care poate transforma o perioadă agitată într-o corecție mai amplă. [...]

Scăderea rapidă a prețurilor la pompă începe să se vadă în retail , cu benzina standard coborând sub pragul de 9 lei/litru într-un caz punctual, după mai multe luni, potrivit Economica . Mișcarea contează pentru costurile de transport ale populației și companiilor, mai ales în contextul în care ieftinirile au devenit aproape zilnice în ultima perioadă. La nivel național, duminică, 22 noiembrie, șoferii plătesc în medie 9,05 lei/litru pentru benzina standard și 10,53 lei/litru pentru motorină. Excepția notabilă la benzină este la Cluj-Napoca, unde litrul a ajuns la 8,99 lei, conform unei informații publicate de Mediafax. Unde s-a văzut pragul de 9 lei și cum arată mediile locale În județul Cluj, benzina are un preț mediu de 9,08 lei/litru, motorina 10,54 lei/litru, iar GPL 4,87 lei/litru, potrivit Barometrului Combustibililor . Cea mai ieftină benzină din județ (8,99 lei/litru) este la o stație DHR, iar motorina la cel mai scăzut preț se găsește la o benzinărie Rompetrol . În București, prețul mediu este de 9,09 lei/litru la benzină, 10,53 lei/litru la motorină și 4,82 lei/litru la GPL. Cea mai ieftină benzină din Capitală se vinde la o stație Lukoil, cu 9,05 lei/litru; motorina la cel mai scăzut preț este la o stație Petrom, iar GPL-ul cel mai ieftin la o stație Mol. Ce a împins prețurile în jos și la ce să se aștepte șoferii În trei săptămâni, benzina s-a ieftinit cu 89 de bani/litru, iar motorina cu 40 de bani/litru la benzinăriile Petrom, pe fondul unor reduceri operate la intervale de câteva zile, care mai nou au ajuns să fie zilnice. Potrivit aceleiași surse, ieftinirile „este posibil să continue” și vin după scăderea cotațiilor internaționale la carburanți, pe fondul coborârii cotațiilor petrolului la nivelul de 90 de dolari . [...]

Iran pregătește reluarea exporturilor de țiței printr-un convoi de peste 14 petroliere, testând blocada navală a SUA , într-o mișcare care poate reaprinde riscurile de securitate și volatilitatea pe piața petrolului, potrivit The Jerusalem Post . Datele de urmărire prin satelit și relatări din presa iraniană indică faptul că navele s-ar aduna în apropiere de insula Kharg, punctul de plecare pentru aproximativ 85%–90% din exporturile de țiței ale Iranului. Conform imaginilor satelitare și datelor de monitorizare a navelor, petrolierele ar fi echipate cu echipaje și ar naviga sub pavilion iranian, iar Teheranul ar urma să trimită convoiul spre Golful Oman „în zilele următoare”. Serviciul în limba persană al Euronews a descris informațiile drept „rapoarte neoficiale”, iar publicația notează că nu există o confirmare independentă că vreun convoi a plecat deja. Semnale din piață: transferuri navă-la-navă și o posibilă „primă ieșire” din blocadă TankerTrackers, companie care monitorizează petrolierele pe baza imaginilor satelitare, a transmis că datele sale sugerează că Iranul se pregătește să reia exporturile. Samir Madani, cofondator al companiei, a declarat pentru Reuters că o navă ar fi primit țiței iranian de la un alt vas în Golf. „Dacă părăsește zona blocadei, acesta va fi primul export maritim reușit de țiței iranian de la mijlocul lunii iulie.” Madani nu a identificat petrolierul, dar a spus că acesta nu este vizat de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA. Separat, potrivit Asharq Bloomberg, aproximativ 200.000 de barili de petrol iranian ar fi fost transferați între petrolierele Olim și Hao Fan lângă Kharg, iar ambele nave și-ar fi oprit sistemele de urmărire în timpul transferului. Materialul descrie acest episod drept primul transfer navă-la-navă identificat de la reinstaurarea blocadei. Amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf, dacă SUA intervine Pregătirile raportate vin după publicarea unei opinii de către agenția Fars (afiliată Gardienilor Revoluției), care propune trimiterea unui grup de petroliere „care să străpungă” blocada. În scenariul prezentat, Teheranul ar avertiza că orice încercare militară americană de a ataca sau reține navele ar declanșa lovituri iraniene asupra infrastructurii energetice regionale, în special asupra facilităților petroliere din Emiratele Arabe Unite. Propuneri similare au apărut și în Hamshahri Online și la Young Journalists Club (YJC), iar presa iraniană a început să numească ideea „Planul Fereydun”. În plan politic intern, deputatul Mohammad Bayat a cerut renunțarea la o abordare „pasivă” și emiterea unui ultimatum către țările din regiune și către SUA, în timp ce un purtător de cuvânt al IRGC, Hossein Mohabbati, a avertizat că, dacă navele iraniene vor fi atacate, Iranul „va lovi mai dur”. SUA își extinde regulile de aplicare a blocadei, inclusiv pentru nave „terțe” Washingtonul a înăsprit aplicarea blocadei navale, pe fondul indiciilor că Iranul caută să reia exporturile. Potrivit unei noi directive emise de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , navele care primesc încărcături prin transferuri navă-la-navă de la vase aflate sub incidența blocadei pot fi considerate ca încercând să eludeze restricțiile americane, chiar dacă nu au intrat niciodată în apele iraniene. Directiva precizează că astfel de nave „pot fi oprite, inspectate, deviate sau confiscate” și avertizează că neconformarea poate duce la măsuri de aplicare care includ folosirea forței. SUA au reinstaurat blocada pe 14 iulie, iar de atunci ar fi dezactivat mai multe petroliere care încercau să ajungă la Kharg, lovind cu rachete Hellfire camerele motoarelor, potrivit articolului. Înainte de începerea războiului în februarie, Iranul exporta aproximativ 1,5–2 milioane de barili de țiței pe zi, majoritatea către China. Ce urmează: un test cu miză mare pentru fluxurile de petrol și riscul regional Dacă un convoi de petroliere ar reuși să iasă din zona blocadei, ar fi un semnal operațional că Iranul poate relua exporturile pe mare, în pofida măsurilor SUA. În același timp, amenințările explicite la adresa infrastructurii energetice din Golf ridică miza: orice incident naval sau tentativă de interceptare ar putea escalada rapid, cu efecte directe asupra percepției de risc în regiune și, implicit, asupra prețurilor și livrărilor de petrol. [...]