Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Scăderea producției interne de țiței pune presiune pe balanța energetică , chiar dacă, pe termen scurt, importurile au coborât, potrivit datelor publicate de Agerpres , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . România a produs în ianuarie–februarie 2026 o cantitate de 379.700 tone echivalent petrol (tep) de țiței, cu 35.700 tep mai puțin decât în perioada similară din 2025, ceea ce înseamnă un recul de 8,6%, arată datele INS. În același interval, importurile de țiței au depășit 1,256 milioane tep, în scădere cu 271.700 tep față de ianuarie–februarie 2025 (-17,8%). Din perspectiva pieței, combinația dintre producție internă mai mică și importuri mai reduse indică o comprimare a volumelor disponibile, cu potențiale implicații pentru lanțul de aprovizionare, în funcție de evoluția cererii. Tendința pe termen mediu: declin estimat al producției Pe termen mediu, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează continuarea scăderii producției de țiței până în 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%, conform „Prognozei echilibrului energetic” citate în material. Estimările CNSP menționate sunt: 2026: 2,68 milioane tep (-2,2% față de anul anterior) 2027: 2,63 milioane tep (-1,9%) CNSP pune scăderea pe seama declinului natural al zăcămintelor și a menținerii unităților existente de producție. Importurile, așteptate să revină pe creștere În contrast cu scăderea din primele două luni, CNSP preconizează o creștere a importurilor de țiței: +7,4% în 2026 (până la 7,52 milioane tep) și +7,8% în 2027. Dacă aceste prognoze se confirmă, dependența de import ar urma să se accentueze pe fondul diminuării producției interne. [...]

Tunelul Brenner , cel mai lung tunel feroviar din lume, avansează cu opt utilaje de forare uriașe, iar miza economică depășește șantierul : proiectul este gândit să mute o parte din transportul de marfă de pe șosea pe calea ferată, cu efecte directe asupra logisticii europene și a traficului prin Alpi, potrivit Economica . Construcția tunelului dintre Austria și Italia se bazează pe opt mașini de forat (TBM) produse de compania germană Herrenknecht , descrisă ca lider mondial în echipamente pentru săpat tuneluri. Utilajele dezvoltă aproximativ 6.000 de cai putere, pot ajunge la aproape 20 de metri înălțime și au sute de metri lungime, fiind folosite pentru a înainta prin rocă dură sub masivul alpin. Impactul operațional: timp mai scurt și trafic rutier redus prin Alpi Odată finalizat, tunelul este prezentat ca un punct central al infrastructurii feroviare europene, cu obiectivul de a reduce timpul de transport între nordul și sudul continentului. În același timp, proiectul urmărește diminuarea traficului rutier prin Alpi, prin transferul unei părți semnificative a transportului de marfă către calea ferată. În logica autorităților și a specialiștilor citați, această schimbare ar avea efecte în lanț asupra logisticii europene și ar contribui la reducerea emisiilor de carbon. Efecte economice și presiune pe industria europeană de utilaje Dincolo de rolul de coridor de transport, tunelul este descris și ca o investiție strategică pentru dezvoltarea economică a regiunilor traversate, prin facilitarea schimburilor comerciale și a mobilității între state. Separat, reprezentanții Herrenknecht atrag atenția asupra competiției în creștere din Asia: diferențele salariale și costurile mai reduse ale materiilor prime din China ar pune presiune pe producătorii europeni. În acest context, compania susține că utilizarea firmelor europene în proiecte realizate în Europa devine importantă pentru menținerea competitivității industriei locale. [...]