Știri
Știri din categoria Energie
Statele Unite își extind influența energetică în Balcani prin investiții de miliarde, mizând pe noi acorduri de gaze și pe conectarea Bosniei la infrastructura de LNG a Croației, într-un demers care urmărește reducerea dependenței regionale de gazul rusesc, potrivit Focus.
Publicația relatează, pe baza informațiilor Reuters, că SUA și companii americane încheie noi contracte de gaze cu țări din regiune și avansează un proiect major de tehnologie în Croația, cu mesajul explicit că politica energetică este folosită ca instrument geopolitic într-o zonă unde Rusia a avut până acum un avantaj la capitolul aprovizionare.
Un proiect-cheie este noua conductă de gaze dintre Croația și Bosnia și Herțegovina, acord semnat la Dubrovnik de premierul croat Andrej Plenković și de Borjana Krišto, președinta Consiliului de Miniștri din Bosnia și Herțegovina, în prezența secretarului american al Energiei, Chris Wright, în cadrul reuniunii Three Seas Initiative.
Așa-numita „Southern Interconnection” ar urma să conecteze Bosnia și Herțegovina la rețeaua de gaze a Croației și la terminalul de gaz natural lichefiat (LNG) de pe insula Krk. Potrivit AP, Bosnia și Herțegovina își asigură în prezent practic tot gazul din Rusia, prin conducte care trec prin Serbia și Bulgaria.
Investitorul și dezvoltatorul proiectului este compania americană AAFS Infrastructure and Energy, care, conform Focus, ar urma să investească până la 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei).
Miza economică și operațională este reducerea riscului de aprovizionare pentru Bosnia și Herțegovina prin acces la o rută alternativă, legată de infrastructura croată și de importurile de LNG. În plan politic, mesajul transmis la Dubrovnik este că SUA încearcă să „lege” mai strâns Balcanii de Vest de piețele și parteneriatele occidentale, într-un moment în care energia rămâne un instrument de influență în regiune.
Separat, ambasadoarea SUA Kimberly Guilfoyle a spus, potrivit Reuters, că angajamentul de investiții întărește securitatea energetică și securitatea națională în întreaga zonă.
În paralel cu proiectele energetice, Focus notează că investitori americani pregătesc în Croația un proiect de tip campus pentru inteligență artificială și centre de date. AP menționează o scrisoare de intenție semnată de grupul de investiții Pantheon Atlas și de grupul croat Končar pentru un proiect estimat la circa 50 miliarde euro (aprox. 250 miliarde lei).
Reuters indică o țintă de 1 gigawatt pentru capacitatea destinată calculului și serviciilor de tip cloud (resurse informatice livrate la distanță). Conform aceleiași surse, construcția ar putea începe în 2027, iar operarea ar urma să demareze din 2029.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării politica de investiții a Hidroelectrica , susținând că orientarea companiei către profit pe termen scurt și bonusuri de performanță ar fi împiedicat investiții care ar fi putut reduce prețurile energiei cu 20–30% pentru consumatori, potrivit Economedia . Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, este listată la Bursa de Valori București , iar statul deține 80% din acțiuni prin Ministerul Energiei. În acest context, criticile premierului vizează direct modul în care este administrată o companie cu rol major în formarea prețurilor din piață. Ce reproșează premierul conducerii Hidroelectrica Bolojan afirmă că, în ultimii ani, compania „a făcut puține investiții” și „a preferat să facă profituri”, în timp ce conducerea ar fi încasat „bonusuri de performanță de 150.000 – 180.000 de euro” (aprox. 750.000–900.000 lei), pe lângă salarii. „Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar.” Investiția invocată și legătura cu prețul energiei Premierul indică drept exemplu instalarea de baterii de stocare lângă baraje (în afara zonei montane), astfel încât energia produsă la prânz să fie stocată și livrată seara. În viziunea sa, o astfel de investiție ar fi avut două efecte: ar fi crescut profiturile Hidroelectrica, prin valorificarea energiei în intervale mai scumpe; ar fi redus prețurile pe piață cu 20–30% pentru cetățeni, prin scăderea cantităților disponibile pentru tranzacționare pe piețe și, implicit, prin diminuarea marjelor pentru actorii care operează pe piețele zilnice. „Dacă [...] am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare [...] ar fi însemnat [...] preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri.” De ce contează Mesajul premierului ridică o temă de guvernanță corporativă într-o companie controlată majoritar de stat: dacă politica de remunerare și prioritizarea profitului pe termen scurt au afectat investițiile care ar fi putut influența prețul energiei. În același timp, afirmația privind reducerea de 20–30% este prezentată ca o estimare a premierului, fără detalii suplimentare în material despre calcule sau un plan concret de implementare. [...]
Newcleo a început instalarea unui banc de test care ar putea reduce riscurile operaționale ale reactoarelor nucleare răcite cu plumb , un pas tehnic important pentru validarea unei tehnologii care evită unele vulnerabilități ale reactoarelor clasice cu apă sub presiune, potrivit BGR . Compania instalează în Italia „PRECURSOR”, descris drept primul „ reactor rapid răcit cu plumb” (LFR – lead-cooled fast reactor) de acest tip. În practică, PRECURSOR nu este un reactor nuclear funcțional pentru producerea de energie, ci un reactor de test, proiectat să simuleze „complexitatea și comportamentul termo-hidraulic” al unor instalații LFR la scară completă. De ce contează: testul vizează o alternativă la apa sub presiune Materialul explică diferența față de arhitectura dominantă din industrie, în care fisiunea încălzește apă la presiune ridicată, care apoi transferă căldura către un al doilea circuit de apă, pentru a produce aburul ce învârte turbina. În cazul LFR, răcirea se face cu plumb topit, care poate transfera căldura către apa ce antrenează turbina fără „pericolul inerent” asociat apei la presiune înaltă. BGR enumeră câteva avantaje operaționale ale plumbului ca agent de răcire, în comparație cu apa: poate fi stocat la presiuni mai mici, datorită punctului de fierbere ridicat; reduce dependența de menținerea unui flux de agent de răcire la presiune mare, o zonă critică în scenariile de avarie la reactoarele clasice; ar permite reactoare „comparativ ieftin de construit” și cu nuclee mai mici; plumbul reflectă neutronii înapoi în nucleu, ceea ce ar îmbunătăți conversia energiei și ar prelungi durata de viață a nucleului. Ce urmărește PRECURSOR și ce urmează Rolul instalației este să genereze date despre „ciclurile termice și procesele hidraulice” așteptate în LFR-urile la scară completă, care apoi să fie folosite pentru a stabili cum ar trebui construite și implementate viitoarele reactoare și facilitățile aferente. Aceleași date ar urma să ajute și la proiectarea ciclurilor de producere a energiei pentru astfel de reactoare. În text este citat Ulisse Pasquali, CEO al grupului SRS-Fucina (implicat în instalare), care descrie PRECURSOR drept o „dovadă de concept”. Orizont de timp: ținta menționată este 2031, în Franța Dacă planul companiei se derulează fără întârzieri, Newcleo ar putea începe construcția unui LFR la scară completă și l-ar putea avea operațional în Franța până în 2031, potrivit articolului. Materialul notează și că mai multe companii lucrează la proiecte de reactoare noi, fără a oferi detalii suplimentare despre acestea. [...]
Conglomeratul chinez SANY a început lucrările la proiectul său solar cu stocare din Dobrești , o investiție anunțată la 1 miliard de euro (aprox. 5,14 miliarde lei), care mizează pe combinarea producției fotovoltaice cu baterii pentru a livra energie mai predictibilă în rețea, potrivit Profit . Proiectul este descris ca un „proiect energetic hibrid” – adică o capacitate de producție din surse regenerabile cuplată cu un sistem de stocare, astfel încât o parte din energia produsă să poată fi „mutată” în timp (încărcare/descărcare) pentru a reduce variațiile specifice solarului. Ce se construiește la Dobrești În comuna Dobrești, județul Dolj, investiția vizează un parc fotovoltaic și un sistem de stocare în baterii, cu următoarele repere tehnice menționate: parc fotovoltaic de 95 MWp (MWp = puterea de vârf a panourilor, în condiții standard); sistem de stocare de 218 MWh (energia totală ce poate fi stocată); amplasament de aproape 100 de hectare ; proiectul fotovoltaic este împărțit în două secțiuni, cu puteri instalate vizate de 48 MW și 47,04 MW . Contextul tranzacției și partenerii locali Profit notează că SANY a colaborat anterior cu companii deținute de Mugurel Surupăceanu (fost deputat și prefect de Gorj) la două proiecte de energie regenerabilă în satul Dobrești. Totodată, compania chineză a preluat două companii românești care dezvoltau proiectul fotovoltaic cu putere instalată însumată de aproape 100 MW. De ce contează: efect operațional în sistem, nu doar „încă un parc” Miza economică și operațională a proiectelor cu stocare este că pot reduce presiunea pe rețea în orele cu supraproducție solară și pot livra energie în intervale cu cerere mai mare, ceea ce le poate îmbunătăți profilul de funcționare față de proiectele strict fotovoltaice. Profit indică faptul că lucrările au fost lansate la Dobrești, ceea ce mută proiectul din faza de plan în faza de execuție. Informațiile despre calendarul complet de construire și punere în funcțiune nu sunt detaliate în fragmentul disponibil din sursă. [...]
Hidroelectrica a scumpit oferta pentru clienții casnici noi, urcând prețul de pornire la 0,45 lei/kWh în noua propunere valabilă în mai și iunie, potrivit Economica . Schimbarea contează direct pentru costul estimat al facturii la intrarea în contract, pentru că dispare prețul promoțional de 0,40 lei/kWh din primele luni, prezent în oferta anterioară. Noua ofertă prevede un preț al energiei active (fără tarife de rețea și taxe) de 0,45 lei/kWh, fix și garantat pe 12 luni, durata contractului. În aprilie, Hidroelectrica afișa 0,40 lei/kWh pentru primele trei luni, urmat de 0,45 lei/kWh pentru restul de nouă luni. Un alt element introdus explicit este că oferta se adresează doar clienților noi. Cât ajunge prețul final, cu tarife și taxe, în funcție de zona de distribuție Conform ofertei citate, prețul final facturat (cu tarife și taxe incluse) este: 1,11 lei/kWh în Muntenia, Banat și Dobrogea; 1,15 lei/kWh în Muntenia Nord și Transilvania Nord și Sud; 1,13 lei/kWh în Oltenia; 1,19 lei/kWh în Moldova. Contractarea se poate face pe toate canalele de interacțiune cu clienții, nu doar online, iar termenul de scadență al facturii este de 30 de zile calendaristice de la data emiterii. Ce se întâmplă dacă un client devine prosumator în timpul contractului Hidroelectrica include o mențiune pentru clienții care ar putea deveni prosumatori pe perioada derulării contractului: energia consumată din rețea rămâne la 0,45 lei/kWh, iar energia injectată în rețea ar urma să fie plătită tot la 0,45 lei/kWh, conform ofertei. Context: creșterea portofoliului de furnizare și achizițiile din piață Economica notează că, în trimestrul 1 din 2026, Hidroelectrica a raportat o creștere a producției totale de energie electrică cu 36%, la 3,6 TWh, iar vânzările au urcat la aproape 4 TWh (+40%). În același interval, compania a majorat achizițiile de energie din piață cu 82%, până la 357 GWh, în principal pentru consumul clienților proprii din portofoliul de furnizare. În totalul de aproape 4 TWh vânduți, livrările către clienții finali ai companiei au fost de 2,13 TWh (+33%), iar vânzările pe piețele angro au ajuns la 1,71 TWh (+51%), potrivit aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica trimite la o analiză despre bugetul companiei pe 2026: Economica . De asemenea, este menționat un material despre rezultatele operaționale din T1: e-nergia.ro . [...]
OMV Petrom și-a diversificat importurile de țiței pe 4 continente , pe fondul perturbărilor din piața globală generate de războiul din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz , care au redus oferta și au crescut volatilitatea și competiția la cumpărare, potrivit Profit . CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, a declarat pentru publicație că, în acest context, compania a ajuns să importe țiței inclusiv din Canada. Miza operațională este menținerea fluxului de materie primă pentru rafinare într-o perioadă în care aprovizionarea este „îngreunată”, iar prețurile sunt mai volatile. Un element-cheie pentru reziliența companiei rămâne producția internă: Verchere spune că producția proprie asigură aproximativ jumătate din necesarul de rafinare al OMV Petrom, restul fiind acoperit din importuri. În condițiile actuale, diversificarea surselor de import devine un instrument de reducere a riscului de întrerupere și de limitare a expunerii la blocaje logistice sau la tensiuni regionale. De ce contează Pentru piața locală, mesajul indică o presiune suplimentară asupra lanțului de aprovizionare cu țiței, într-un moment în care companiile concurează mai agresiv pentru volume disponibile. În același timp, faptul că OMV Petrom își poate acoperi doar jumătate din necesarul de rafinare din producția proprie arată dependența structurală de importuri și importanța accesului la rute și furnizori alternativi atunci când apar șocuri geopolitice. [...]
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat , după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews . Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare. Profitul merge la stat, nu la dezvoltare Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni. În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende. Miza economică: investiții amânate într-o companie cu echipamente îmbătrânite HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei. Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Bolojan: stocarea ar fi putut reduce prețurile cu 20–30% În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori. „Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan. El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor. Context: selecția conducerii, din nou sub presiune În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol. Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură. Ce urmează Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi. [...]
