Știri
Știri din categoria Companii
Acțiunile Intel s-au triplat în 12 luni, dar redresarea depinde încă de fabrici, nu de relații, arată o analiză din The Next Web, care notează că CEO-ul Lip-Bu Tan nu le-a explicat încă pe larg majorității angajaților planul concret pentru produse și producție.
Tan, numit CEO în martie 2025, și-a petrecut primele 14 luni mai ales construind relații în afara companiei, în locul unei restructurări interne. În acest interval, Intel a atins un record al acțiunii în aprilie, inclusiv un salt de 24% într-o singură zi, iar în luna aprilie titlurile au urcat cu 114% — cea mai bună lună din cei 55 de ani ai companiei pe Nasdaq, potrivit articolului.
Materialul susține că impulsul de pe bursă a fost alimentat de o serie de mișcări și semnale externe: Tan ar fi câștigat sprijinul lui Donald Trump, ar fi încheiat un parteneriat cu Elon Musk și ar fi atras interesul Apple. În paralel, guvernul SUA a devenit al treilea cel mai mare acționar Intel după o investiție de 8,9 miliarde de dolari (aprox. 40 miliarde lei) în august 2025, prin care a obținut o participație de 9,9% la 20,47 dolari/acțiune — pachet evaluat acum la aproximativ 36 miliarde de dolari (aprox. 165 miliarde lei), conform aceleiași surse.
Miza pentru investitori este dacă aceste relații se vor traduce în comenzi și, mai ales, într-o producție competitivă. Peste o duzină de angajați actuali și foști au declarat pentru Bloomberg (citat de The Next Web) că Tan nu a explicat pe scară largă planul specific de reparare a produselor și a producției.
Problema centrală rămâne performanța operațională a fabricilor. The Next Web citează New Street Research, potrivit căruia costul Intel per cip este de aproximativ trei ori mai mare decât al TSMC, liderul industriei. Cea mai mare parte a diferenței (peste 40%) ar veni din „yield” (randament) — proporția de cipuri utilizabile obținute într-un ciclu de producție: Intel ar fi la circa 65%, în timp ce TSMC depășește 80%. Doar 8% din diferența de cost ar fi pusă pe seama costurilor mai mari cu forța de muncă din SUA.
În acest context, procesul de fabricație 18A — pe care Intel își leagă viitorul de foundry (producție la comandă pentru terți) — „se îmbunătățește, dar nu este încă competitiv”, iar randamentele ar urma să ajungă la niveluri standard în industrie abia în 2027, potrivit articolului. Totodată, compania ar fi ratat cerere în ultimul trimestru raportat, parțial din cauza alocării insuficiente de capacitate pentru comenzile în revenire din zona de cipuri pentru centre de date.
Intel a depășit așteptările Wall Street în T1 2026 cu venituri de 13,6 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei), față de consensul de 12,3 miliarde de dolari, iar veniturile din data center și AI au crescut cu 22% de la an la an, conform sursei. The Next Web argumentează însă că raliul acțiunii încorporează deja un scenariu optimist: producția devine competitivă, Apple și alți clienți plasează comenzi, proiectul „Terafab” livrează, iar 18A atinge randamentele necesare pentru ca foundry să fie viabil economic.
Articolul concluzionează că „optimismul este real, dar condiționat”: fiecare dintre aceste rezultate este posibil, însă niciunul nu este sigur, iar diferența dintre „graficul acțiunii” și „realitatea din fabrică” ar urma să decidă următoarele 12 luni ale mandatului lui Lip-Bu Tan.
Recomandate
Intel vrea să strângă 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei) dintr-o vânzare de acțiuni pentru a finanța extinderea producției de cipuri pe bază de contract , potrivit Economedia . Mișcarea indică presiunea de finanțare a investițiilor în capacități noi, într-un moment în care compania încearcă să reducă diferența față de liderii din producția „la comandă” (foundry), precum TSMC . Intel, cel mai mare producător de procesoare pentru computere personale, a transmis că banii ar urma să susțină dezvoltarea afacerii sale de producție de cipuri pe bază de contract, conform Reuters, citată de Agerpres. Reacția pieței: scădere înainte de deschiderea NYSE În predeschiderea ședinței Bursei de la New York, acțiunile Intel au scăzut cu peste 3%, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de vânzarea de titluri (care poate dilua participațiile existente). În același timp, sursa notează că, în acest an, creșterea acțiunilor Intel a depășit-o pe cea a rivalilor. Cine intermediază tranzacția Intermediarii vânzării de acțiuni sunt: JPMorgan Securities Goldman Sachs Morgan Stanley Citigroup [...]
Samsung și LG își amână extinderea globală a noilor roboți de curățenie , pe fondul presiunilor din lanțul de aprovizionare generate de politica tarifară a SUA și de noi restricții americane privind certificarea echipamentelor pentru dispozitive produse în afara țării, potrivit CNMO . În locul unei lansări internaționale rapide, cele două grupuri aleg, pe termen scurt, să se concentreze pe piața din Coreea de Sud. De ce contează: tarifele și certificările SUA complică planurile de producție și lansare Decizia vine într-un moment în care companiile reevaluează amplasarea bazelor de producție, după ce tarifele americane au crescut presiunea pe costuri. Publicația notează că SUA au înăsprit recent și certificarea pentru „echipamente noi” ale roboților de curățenie fabricați în străinătate, ceea ce amplifică nevoia de reorganizare a lanțului de aprovizionare și împinge înapoi calendarul de lansare globală. Ce se întâmplă cu produsele Samsung și LG La Samsung Electronics , momentul lansării globale pentru modelul 2026 „Bespoke AI Steam” nu este încă stabilit. Produsul a fost prezentat în februarie, însă calendarul pentru a doua parte a anului rămâne neclar. Un reprezentant al companiei a indicat că, în cadrul reorganizării strategice, Samsung va prioritiza pe termen scurt piața internă din Coreea de Sud, urmând ca momentul extinderii globale să fie reevaluat în funcție de condițiile de piață. LG Electronics urmează o abordare similară: noul „LG Home Bot Objet Collection RONi”, lansat luna trecută, va fi vândut cu prioritate pe piața sud-coreeană. Ambele companii transmit că, pe termen scurt, se vor concentra pe consolidarea vânzărilor locale și a competitivității produselor, iar extinderea globală va fi decisă ulterior, după o evaluare a pieței și a sistemului de producție. Context: reorganizări de producție deja în curs din cauza tarifelor CNMO arată că Samsung și LG lucrează încă de anul trecut la măsuri pentru a contracara presiunea costurilor asociată tarifelor SUA, inclusiv prin ajustarea amplasării producției pentru electrocasnice. În cazul Samsung, compania a menționat la prezentarea rezultatelor din primul trimestru al anului trecut că ia în calcul ajustarea bazelor de producție pentru televizoare și electrocasnice, ca răspuns la tarife. LG, la rândul său, și-a reorganizat lanțul de aprovizionare pentru America de Nord în jurul fabricii din Tennessee (SUA) și a unităților din Mexic: a crescut producția în SUA și Mexic din a doua jumătate a anului trecut și a folosit fabrica din Mexicali (Mexic) ca bază suplimentară pentru producția de mașini de spălat, în cadrul optimizării rețelei de producție. [...]
Filgud își mută miza de la capacitate la vânzări, după ce a produs doar 180.000 de unități dintr-un potențial anual de 2 milioane , iar următorul pas devine extinderea distribuției și găsirea de „smart money” pentru a accelera creșterea, potrivit Ziarul Financiar . Filgud, business lansat în 2020 și activ pe segmentul alternativelor vegetale la produse de origine animală, a ajuns la vânzări de 2,8 mil. lei anul trecut. Compania spune că a crescut în fiecare an de la înființare, într-un context în care transferul scumpirilor de la furnizori către retail este dificil. Producție sub capacitate, cu „miza” pe creștere Produsele sunt realizate în unitatea proprie a Filgud (VEGAN FOOD PRODUCTION SRL), cu o capacitate de 2 milioane de unități pe an, însă producția efectivă a fost anul trecut de circa 180.000 de unități. Managing partnerul Andrei Roșu descrie schimbarea de etapă: dacă la început problema era capacitatea, acum compania trebuie să crească volumele și vânzările. În paralel, Filgud și-a „disciplinat” portofoliul față de momentul lansării: de la zeci de produse, producția s-a concentrat pe câteva categorii de alimente funcționale, precum tartinabil de caju cu ceapă și mărar, tofu sau pastă de „icre” de amarant cu ceapă roșie. Distribuție: 400 de puncte fizice și online; exportul, frânat de termenul scurt În prezent, produsele Filgud sunt disponibile în circa 400 de puncte de vânzare fizice și pe platforma online a companiei. Cea mai recentă lansare din portofoliu este o „specialitate vegetală” inspirată de ton, cu proteină din mazăre și fava, în ulei de măsline. Compania analizează exporturile, pe fondul unei cereri existente, dar termenul de valabilitate scurt este o provocare pentru transport. „Smart money”: bani plus know-how pentru export și HoReCa Filgud spune că este în căutare de „smart money” – finanțare însoțită de expertiză și acces la piețe – pe fondul limitărilor interne legate de extinderea externă și de intrarea mai puternică în HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele). Mesajul companiei este că finanțarea, ca resursă, poate fi găsită, însă accelerarea are nevoie de parteneri care să aducă și competențe comerciale și de piață. Lecția operațională: creștere incrementală, nu „eroism” rar Andrei Roșu leagă strategia de execuție de disciplina din sport, insistând pe ideea de progres zilnic și pe asumarea dificultăților ca parte a parcursului antreprenorial. „Pentru un ultramaraton nu te antrenezi o singură zi, ci în fiecare zi. Așa este și business-ul. Eu nu cred în eroism, adică o dată la șase luni faci un lucru excepțional, ci pur și simplu în fiecare zi să te prezinți.” Pentru Filgud, această abordare se traduce în pași mici, constanți: optimizarea achizițiilor pentru a contrabalansa scumpirile, simplificarea portofoliului și încercarea de a transforma capacitatea instalată într-un avantaj comercial în următorii ani. [...]
Piața de curierat a crescut cu 15% în 2025, dar profitul s-a evaporat , iar consolidarea prin achiziții schimbă ierarhia: după preluarea Cargus, grupul Sameday ajunge lider la nivel agregat, deși atât Sameday, cât și Cargus au raportat pierderi, potrivit unei analize Economedia . Creștere de volum, dar marje sub presiune Cei mai mari 10 jucători din curierat au cumulat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 5,84 miliarde lei (aprox. 1,168 miliarde euro), față de 5,07 miliarde lei în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de circa 15,2%. Problema este profitabilitatea: dacă în 2024 profitul cumulat al top 10 a fost 79,2 milioane lei, în 2025 rezultatul net cumulat a coborât ușor sub zero, la -587.000 lei. În paralel, numărul mediu de angajați a urcat cu aproximativ 7,3%, la 9.249 persoane. Consolidarea schimbă liderul: Sameday + Cargus trec peste Fan Courier La nivel de companii individuale, Fan Courier rămâne lider după cifra de afaceri și cel mai mare angajator din piață, cu venituri de aproape 1,55 miliarde lei (aprox. 309,9 milioane euro) și 3.950 de angajați în 2025. Însă, odată cu integrarea Cargus în grupul Sameday (Delivery Solutions), liderul „agregat” al pieței devine Sameday-Cargus, cu un avans de aproximativ 100 de milioane de euro față de Fan Courier, conform analizei. Primii trei jucători (Fan Courier, Sameday și Cargus) însumează circa 3,61 miliarde lei (aprox. 721,5 milioane euro), adică aproximativ 61,8% din cifra de afaceri totală a top 10. Cine face profit și cine pierde bani în top 10 Din primele 10 companii, șapte au fost pe profit în 2025, cu un profit cumulat de 137,5 milioane lei (aprox. 27,5 milioane euro). Liderul de profit rămâne Fan Courier, cu 55,85 milioane lei (aprox. 11,2 milioane euro), deși în scădere cu 21% față de 2024. CEO-ul și cofondatorul Adrian Mihai a pus scăderea profitabilității pe seama creșterii cheltuielilor (combustibil, salarii și taxe suplimentare). Pe zona de pierderi, trei companii au fost pe minus, cu o pierdere cumulată de aproximativ 138 milioane lei (aprox. 27,6 milioane euro), cele mai mari valori fiind la: Cargus : -80,59 milioane lei (aprox. -16,1 milioane euro) Sameday (Delivery Solutions) : -35,53 milioane lei (aprox. -7,1 milioane euro) FedEx : -22,00 milioane lei (aprox. -4,4 milioane euro) În același timp, GLS se evidențiază drept „câștigătorul discret” al anului: a avut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri din top (+27%) și un profit de 40,12 milioane lei (aprox. 8 milioane euro), în creștere cu 47%. Ce urmează: presiunea pe costuri și integrarea rețelelor Datele din 2025 arată o piață care crește ca volum, dar în care costurile și investițiile apasă puternic pe marje. În acest context, integrarea Cargus în Sameday (tranzacție finalizată după avizul Consiliului Concurenței , cu condiții) devine un test operațional: capacitatea de a combina rețele, depozite și fluxuri de livrare va conta nu doar pentru poziția de lider, ci și pentru revenirea la profit într-o industrie în care, la nivelul topului, rezultatul net a ajuns practic la zero. [...]
Nidec pregătește mutarea în România a unei divizii industriale vechi de peste 60 de ani din Marea Britanie , într-o decizie cu impact operațional direct asupra capacităților de producție de la Oradea și asupra forței de muncă din Andover, potrivit HotNews . Gigantul japonez Nidec, descris ca cel mai mare producător de motoare electrice din lume, este deja prezent în România cu trei companii și aproximativ 800 de angajați. Compania vrea să mute din Marea Britanie spre Oradea divizia Control Techniques Dynamics , care operează în orașul Andover de peste 60 de ani. Relocarea ar putea duce la pierderea a circa 60 de locuri de muncă în Marea Britanie, dacă planurile vor continua, lucru confirmat de companie. Nidec a început consultări oficiale cu angajații și reprezentanții acestora privind viitorul amplasamentului Walworth Industrial Estate, conform datelor analizate de Profit.ro . În mesajul transmis, compania își justifică intenția printr-o strategie de „consolidare a operațiunilor economice viabile” și precizează că nu există încă o decizie finală, urmând ca rezultatul să fie stabilit după încheierea consultărilor. Angajații din Andover au reacționat cu surprindere la anunțul privind închiderea uzinei, descriind o fabrică în care „generații de familii au lucrat cot la cot”, potrivit relatării citate. [...]
Lyset își mută accentul pe extindere în Europa după investiții de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) în tehnologia luminii , mizând pe o gamă de corpuri de iluminat cu specificații care urmăresc să reproducă aproape fidel lumina naturală, potrivit Economica . Compania, fondată în 2022 de Carmen și Alexandru Boangher, spune că se numără printre puținii producători din Europa care reunesc într-o singură gamă trei repere tehnice: CRI 97 (redarea culorilor aproape ca în lumina naturală), indicatorii TM-30 (evaluarea percepției culorilor de către ochiul uman) și UGR sub 10 (nivel redus de disconfort vizual, adică „orbire”/strălucire deranjantă). „Ne-am documentat foarte mult și am testat multe cipuri de led și tipuri de optică pentru a putea ajunge la o lumină care să pună în valoare cu adevărat un spațiu”, declară fondatorii Lyset. De ce contează: diferențiere tehnică într-o piață în care „standardul” e mai jos În termeni practici, CRI (Color Rendering Index) arată cât de fidel reproduce lumina artificială culorile față de lumina naturală (valoare de referință 100). Economica notează că majoritatea corpurilor comerciale de iluminat ajung în jur de 80, nivel la care culorile își pierd din intensitate, în timp ce la 97 redarea se apropie de cea naturală. Pe lângă CRI, Lyset își completează poziționarea cu: TM-30 (standard al Illuminating Engineering Society – IES), care analizează dacă o sursă de lumină face culorile să pară mai șterse, mai saturate sau mai apropiate de aspectul natural; UGR (Unified Glare Rating) sub 10 , un prag care, potrivit companiei, reduce oboseala vizuală și crește confortul în utilizare îndelungată în spații precum locuințe, hoteluri, birouri sau restaurante. Producție: design și control din România, fabricare în China prin parteneri Lyset își proiectează gama și urmărește etapele procesului de producție, însă fabricarea are loc în două unități partenere din China. Fondatorii merg periodic la fabrici pentru validarea prototipurilor, controlul calității și optimizarea componentelor – de la finisaje și cipuri LED la drivere și optică. Tracțiune comercială și următorul pas: showroomuri și piețe externe Noile specificații tehnice vin pe fondul proiectelor din HoReCa, inclusiv Swissôtel Poiana Brașov , unde compania a realizat iluminatul spațiilor comune (aprox. 250 mp) și 54 de metri liniari de sistem de șină magnetică decorativă. După investițiile totale de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) în dezvoltarea tehnologiei și produselor, următoarea etapă de creștere vizează: extinderea rețelei de showroomuri (inclusiv în Cluj); dezvoltarea colaborărilor B2B; consolidarea prezenței pe piața europeană, în țări precum Grecia, Bulgaria, Ungaria și Irlanda. Lyset mai operează și Lighting Academy, un program pentru arhitecți și designeri de interior, ajuns la 15 workshopuri și o comunitate de aproximativ 600 de arhitecți, potrivit aceleiași surse. [...]
