Știri
Știri din categoria Companii
Acțiunile Intel s-au triplat în 12 luni, dar redresarea depinde încă de fabrici, nu de relații, arată o analiză din The Next Web, care notează că CEO-ul Lip-Bu Tan nu le-a explicat încă pe larg majorității angajaților planul concret pentru produse și producție.
Tan, numit CEO în martie 2025, și-a petrecut primele 14 luni mai ales construind relații în afara companiei, în locul unei restructurări interne. În acest interval, Intel a atins un record al acțiunii în aprilie, inclusiv un salt de 24% într-o singură zi, iar în luna aprilie titlurile au urcat cu 114% — cea mai bună lună din cei 55 de ani ai companiei pe Nasdaq, potrivit articolului.
Materialul susține că impulsul de pe bursă a fost alimentat de o serie de mișcări și semnale externe: Tan ar fi câștigat sprijinul lui Donald Trump, ar fi încheiat un parteneriat cu Elon Musk și ar fi atras interesul Apple. În paralel, guvernul SUA a devenit al treilea cel mai mare acționar Intel după o investiție de 8,9 miliarde de dolari (aprox. 40 miliarde lei) în august 2025, prin care a obținut o participație de 9,9% la 20,47 dolari/acțiune — pachet evaluat acum la aproximativ 36 miliarde de dolari (aprox. 165 miliarde lei), conform aceleiași surse.
Miza pentru investitori este dacă aceste relații se vor traduce în comenzi și, mai ales, într-o producție competitivă. Peste o duzină de angajați actuali și foști au declarat pentru Bloomberg (citat de The Next Web) că Tan nu a explicat pe scară largă planul specific de reparare a produselor și a producției.
Problema centrală rămâne performanța operațională a fabricilor. The Next Web citează New Street Research, potrivit căruia costul Intel per cip este de aproximativ trei ori mai mare decât al TSMC, liderul industriei. Cea mai mare parte a diferenței (peste 40%) ar veni din „yield” (randament) — proporția de cipuri utilizabile obținute într-un ciclu de producție: Intel ar fi la circa 65%, în timp ce TSMC depășește 80%. Doar 8% din diferența de cost ar fi pusă pe seama costurilor mai mari cu forța de muncă din SUA.
În acest context, procesul de fabricație 18A — pe care Intel își leagă viitorul de foundry (producție la comandă pentru terți) — „se îmbunătățește, dar nu este încă competitiv”, iar randamentele ar urma să ajungă la niveluri standard în industrie abia în 2027, potrivit articolului. Totodată, compania ar fi ratat cerere în ultimul trimestru raportat, parțial din cauza alocării insuficiente de capacitate pentru comenzile în revenire din zona de cipuri pentru centre de date.
Intel a depășit așteptările Wall Street în T1 2026 cu venituri de 13,6 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei), față de consensul de 12,3 miliarde de dolari, iar veniturile din data center și AI au crescut cu 22% de la an la an, conform sursei. The Next Web argumentează însă că raliul acțiunii încorporează deja un scenariu optimist: producția devine competitivă, Apple și alți clienți plasează comenzi, proiectul „Terafab” livrează, iar 18A atinge randamentele necesare pentru ca foundry să fie viabil economic.
Articolul concluzionează că „optimismul este real, dar condiționat”: fiecare dintre aceste rezultate este posibil, însă niciunul nu este sigur, iar diferența dintre „graficul acțiunii” și „realitatea din fabrică” ar urma să decidă următoarele 12 luni ale mandatului lui Lip-Bu Tan.
Recomandate
STB pregătește un program de plecări care poate costa până la 32,2 milioane lei , prin includerea în buget a unor plăți de până la 12 salarii compensatorii pentru concedieri colective sau disponibilizări, potrivit Profit . Măsura ar putea viza 700–800 de angajați și urmează să fie discutată în Consiliul General al Capitalei . Proiectul de hotărâre citat de publicație ar urma să intre pe agenda ședinței de miercuri a Consiliului General, ceea ce înseamnă că, deocamdată, vorbim despre o propunere aflată în faza de dezbatere, nu despre o decizie deja adoptată. Ce prevede proiectul și care este plafonul bugetar Documentul menționează două repere financiare și operaționale: până la 12 salarii compensatorii pentru fiecare angajat vizat, în cazul concedierilor colective sau al disponibilizărilor; un plafon total de 32,2 milioane lei pentru plățile compensatorii, sumă care include și contribuția asiguratorie pentru muncă (taxă plătită de angajator). De ce contează pentru companie și pentru administrația locală Din perspectiva impactului economic, proiectul fixează un cost maxim pentru un program de reducere de personal la operatorul de transport public al Bucureștiului. Dacă va fi aprobat, bugetul STB ar urma să includă explicit aceste cheltuieli, ceea ce poate influența atât execuția bugetară a companiei, cât și discuțiile din Consiliul General privind finanțarea și restructurarea serviciului. Ce urmează Următorul pas este dezbaterea proiectului în ședința de miercuri a Consiliului General al Capitalei. Profit notează că, în baza proiectului, 700–800 de angajați ar putea pleca în perioada următoare, însă numărul final și calendarul depind de forma în care hotărârea va fi adoptată. [...]
Rheinmetall ia în calcul doar 10–15% din capacitatea șantierului Mangalia , într-un scenariu în care ar coopera cu MSC, ceea ce repoziționează discuția de la o „preluare” integrală la o utilizare punctuală a infrastructurii, cu implicații directe pentru viitorul operațional al Damen 2 Mai Mangalia aflat în faliment, potrivit Ziarul Financiar . În teleconferința de după raportarea rezultatelor pe T1 2026, România a fost adusă în discuție repetat, atât pe tema oportunităților pentru divizia navală NVL (Naval Vessels Lürssen), achiziționată de Rheinmetall în februarie 2026, cât și în contextul unui program de vehicule blindate pentru armata română. Ce spune CEO-ul Rheinmetall despre Mangalia: fără preluare integrală Întrebat despre articolele privind o posibilă preluare a unui șantier naval în România împreună cu MSC, CEO-ul Armin Papperger a indicat că inițiativa ar fi venit din partea guvernului român și a insistat că grupul german nu vizează controlul întregii capacități. „Șantierul din România este unul foarte mare. Nu suntem interesați să preluăm totul acolo, pentru că este prea mare și nu îl putem folosi în acest fel.” În explicația sa, MSC ar completa ecuația: compania elvețiană ar avea nevoie de facilități de întreținere pentru flota sa, iar Rheinmetall ar utiliza doar o fracțiune din capacitate. „Dacă văd corect situația acum, nu există niciun acord. Dacă totul merge bine, poate că avem nevoie de 10-15% din capacitatea șantierului, iar restul este pentru navele de containere.” Papperger a mai spus că, după preluarea NVL, mai multe state au contactat Rheinmetall pentru cooperare în construcția de nave, menționând Bulgaria, România și Croația. De ce contează: un posibil „mix” civil–militar într-un șantier în faliment Contextul local complică orice scenariu de relansare. Ziarul Financiar amintește că Șantierul Damen 2 Mai Mangalia a intrat în faliment, cu datorii de aproximativ 207 milioane de euro (aprox. 1,09 miliarde lei) și active contabile de 1,26 miliarde lei. Sub 1.000 de angajați mai lucrează în prezent, după concedieri masive. În același timp, șantierul are atribuite prin programul SAFE contracte pentru construcția a patru nave militare, cu termen de predare în 2030: două nave de patrulare de 836 de milioane de euro (aprox. 4,39 miliarde lei); două nave de intervenții pentru scafandri de 87 de milioane de euro (aprox. 456 milioane lei). În acest cadru, ideea utilizării doar a 10–15% din capacitate de către Rheinmetall, cu restul orientat către reparații/mentenanță pentru nave comerciale (MSC), sugerează mai degrabă o împărțire a activității decât o integrare completă sub un singur operator — însă compania germană precizează că „nu există niciun acord” în acest moment. România, și în discuțiile despre vehiculul blindat Lynx România apare și în zona de comenzi potențiale: Papperger a spus că există „negocieri finale” cu România pentru un program Lynx (vehicul blindat de infanterie produs de grup). Totodată, CEO-ul menționase România și ca exemplu de potențial de internaționalizare pentru divizia navală. Context financiar: rezultate mixte și presiune pe acțiuni Rheinmetall a raportat pentru T1 2026 venituri de 1,938 miliarde de euro (aprox. 10,16 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul anterior, dar sub așteptările analiștilor. Rezultatul operațional a urcat cu 17% la 224 milioane de euro (aprox. 1,17 miliarde lei), marja fiind de 11,6%. Fluxul de numerar liber a fost negativ, la minus 285 milioane de euro (aprox. minus 1,49 miliarde lei), pe fondul constituirii deliberate de stocuri pentru livrări în trimestrul al doilea. După publicarea rezultatelor, acțiunile au scăzut cu peste 7%, iar compania și-a menținut ghidajul de venituri pentru întregul an la 14–14,5 miliarde de euro. Capitalizarea este indicată la 55 mld. euro. [...]
Creditorii Damen Mangalia urmează să decidă prețul de pornire și regulile licitației, o alegere care poate muta tranzacția cu circa 100 milioane euro și care influențează direct cât recuperează din datorii și dacă statul poate prelua activele la „valoare de lichidare”, potrivit Digi24 . Vineri, de la ora 10:00, sunt așteptați reprezentanții a 191 de instituții și companii creditoare la sediul lichidatorului judiciar CITR, pentru a aproba raportul privind strategia de valorificare a Șantierului Naval Mangalia și instrucțiunile de desfășurare a licitației. Miza este stabilirea traseului de vânzare: dacă prima licitație pornește la 100% din valoarea de piață sau dacă se ajunge la o rundă ulterioară cu preț de pornire la valoarea de lichidare, conform explicațiilor liderului sindical Laurențiu Gobeajă (Sindicatul Navalistul), citat de News.ro. Evaluarea: între valoarea de piață și valoarea de lichidare Raportul de evaluare consultat de News.ro indică: valoare de piață: 184 milioane euro (aprox. 920 milioane lei); valoare de lichidare: 84,1 milioane euro (aprox. 420 milioane lei). Diferența dintre cele două repere este de aproximativ 100 milioane euro , iar această marjă este esențială atât pentru recuperarea creanțelor, cât și pentru scenariile în care statul ar putea interveni. Față de evaluarea de acum un an (190 milioane euro valoare de piață și 87 milioane euro valoare de lichidare), valorile au fost ajustate după vânzarea unor active care, potrivit sursei, nu influențau direct producția. De ce contează decizia creditorilor: opțiunea statului și interesul investitorilor În articol este menționat un scenariu în care statul ar putea dori șantierul la preț de lichidare, fără licitație , pentru un posibil joint-venture cu Rheinmetall . În paralel, Rheinmetall și MSC au confirmat, printr-un comunicat comun, interesul de a investi împreună în România și de a moderniza șantierul într-un centru cu dublă utilizare (militară și civilă). Totodată, este amintită o informație atribuită Profit.ro: Guvernul ar fi aprobat o ordonanță de urgență care permite statului să preia legal active funcționale ale unor companii declarate de interes strategic, aflate în faliment și care pot produce pentru industria de apărare, cu condiția achitării a cel mult prețul din raportul de evaluare pentru lichidare. Structura datoriilor: creditorul dominant și presiunea pe recuperări Deși pe listă sunt 191 de creditori, în practică ponderea majoră ar aparține grupului Damen, potrivit rapoartelor consultate de News.ro: aproximativ 85% din datorii , dintr-un total de aproape 2 miliarde de lei . Printre creanțele menționate: Damen Holding BV: 744 milioane lei; Damen Shipyards Gorinchem BV: 306,4 milioane lei; Damen Workforce Romania SRL: 52 milioane lei; ANAF: 26 milioane lei; Muehlhan SRL: 21 milioane lei. În același timp, indicatorii operaționali descriși în material arată un dezechilibru puternic: la final de martie, șantierul avea 7 milioane lei de încasat , în timp ce datoriile curente erau de 234 milioane lei la final de februarie. Ce urmează În funcție de votul creditorilor asupra raportului și a regulamentului de licitație, se stabilește mecanismul de vânzare și, implicit, dacă tranzacția se poate ancora la valoarea de piață sau riscă să coboare spre valoarea de lichidare. Decizia are efect direct asupra recuperării creanțelor și asupra fezabilității unei preluări de către stat în condițiile menționate în material. [...]
Airbus intră în 2026 sub presiunea lanțului de aprovizionare, după ce livrările au scăzut în primele patru luni , ceea ce complică atingerea țintei anuale de aproximativ 870 de avioane comerciale, potrivit TVR Info , care citează Reuters. În aprilie, Airbus a livrat 67 de aeronave, iar totalul livrărilor din acest an a ajuns la 181, în scădere cu 5,7% față de 192 de avioane în perioada similară din 2025. Publicația notează că, luna trecută, livrările au fost mai mici cu 16% în ritm anual. Ce blochează ritmul livrărilor Compania are dificultăți în îndeplinirea obiectivului anual în principal din două motive operaționale: o penurie semnificativă de motoare Pratt & Whitney ; întârzieri administrative în China, care au afectat livrările în primul trimestru (ulterior, aceste întârzieri ar fi fost rezolvate, iar livrările către clienții din China au continuat). Context competitiv: Boeing a livrat mai mult în T1 În primul trimestru, Boeing a livrat mai multe aeronave decât Airbus, în condițiile în care directorul general al grupului american, Kelly Ortberg, încearcă să stabilizeze compania după mai mulți ani de dificultăți, potrivit informațiilor transmise de Reuters. Cererea rămâne ridicată, dar execuția e cheia Pe partea comercială, Airbus a vândut în primul trimestru 436 de aeronave, respectiv 405 net după ajustarea pentru anulări. În 2025, Airbus a livrat 793 de avioane comerciale, în creștere cu 4% față de anul precedent, însă sub nivelul din 2019. Pentru 2026, compania vizează un record de 870 de livrări, peste precedentul maxim din 2019, când a livrat 863 de aeronave într-un singur an, înainte ca pandemia de Covid-19 să perturbe lanțurile de aprovizionare din industria aerospațială. Airbus a continuat în aprilie livrările către companii aeriene din Golf, în pofida războiului din Orientul Mijlociu: Emirates, Etihad Airways și Air Arabia au primit trei aeronave luna trecută. [...]
Hidroelectrica pregătește suspendarea șefului Consiliului de Supraveghere, pe fondul unui dosar de corupție , iar decizia poate declanșa și o revocare dacă instanța nu dă rapid o hotărâre definitivă, potrivit Adevărul . Miza este una de guvernanță corporativă într-una dintre cele mai mari companii energetice din România, într-un moment în care integritatea conducerii companiilor de stat rămâne sub presiune publică și instituțională. Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) Hidroelectrica este programată pentru 29 mai 2026, iar acționarii urmează să analizeze suplimentarea ordinii de zi cu un act adițional la contractul de mandat al lui Silviu Răzvan Avram, membru și președinte al Consiliului de Supraveghere. Actul adițional propune suspendarea acestuia până la soluționarea definitivă a dosarului penal în care are calitatea de inculpat. Ce prevede mecanismul de suspendare și ce se întâmplă dacă dosarul trenează Măsura este legată de dosarul nr. 6631/2/2025, aflat pe rolul Secției I penale a Curții de Apel București, care vizează acuzații de luare de mită (art. 289 Cod penal), raportat la Legea nr. 78/2000 privind faptele de corupție. În material se menționează că dosarul a fost înregistrat la instanță la 21 octombrie 2024. Documentul supus aprobării introduce și un prag de timp: dacă în termen de 90 de zile de la adoptarea suspendării nu există o hotărâre judecătorească definitivă în dosarele menționate, Ministerul Energiei poate solicita revocarea lui Silviu Răzvan Avram din Consiliul de Supraveghere. Fundamentarea invocată este contractuală: încetarea mandatului ar fi posibilă atunci când un membru al conducerii nu își mai poate îndeplini atribuțiile. Separat, actul adițional include o clauză de „ieșire” rapidă: dacă Avram refuză să semneze actul adițional aprobat de AGA, se poate dispune revocarea imediată, pe baza prevederilor din contractul de mandat privind neîndeplinirea culpabilă și nejustificată a obligațiilor. Dosarele conexe și contextul penal invocat Pe lângă cauza principală, Avram este menționat ca fiind implicat și în alte proceduri judiciare conexe: un dosar privind măsuri și excepții dispuse în camera preliminară (înregistrat la 21 octombrie 2025) și un dosar privind verificarea măsurilor asigurătorii, potrivit Codului de procedură penală. Aceste cauze sunt în analiză la Curtea de Apel București. Direcția Națională Anticorupție (DNA) l-a trimis în judecată în octombrie 2025 pe Silviu Răzvan Avram pentru instigare/complicitate la luare de mită, conform informațiilor din articol. În același context, sunt descrise acuzații dintr-un dosar în care, potrivit rechizitoriului citat, mai multe persoane ar fi beneficiat de „sejururi mascate” drept cursuri de formare profesională, în schimbul unor contracte. Publicația amintește și că Avram a avut o reacție publică succintă la întrebările despre acuzații: „Nu comentez”. De ce contează pentru companie Dincolo de cazul individual, votul din 29 mai 2026 poate produce o schimbare la vârful Consiliului de Supraveghere și poate seta un precedent de reacție rapidă în fața riscurilor de integritate, prin instrumente contractuale (suspendare, apoi revocare condiționată de lipsa unei hotărâri definitive). Decizia finală aparține acționarilor, în AGA. În articol este menționat și un element de context personal: Avram este „fiul nașului de căsătorie” al lui Sorin Grindeanu, iar relația este prezentată în legătură cu informații publicate de G4Media.ro . Ce urmează: AGA din 29 mai 2026 decide dacă aprobă actul adițional și, implicit, suspendarea; ulterior, în funcție de evoluția dosarelor și de termenul de 90 de zile menționat în document, Ministerul Energiei ar putea cere revocarea, dacă nu există o hotărâre definitivă. [...]
Diferențele mari de bonusuri între sediul din Coreea și subsidiarele din China pun presiune pe politica salarială a SK Hynix , după ce la nivel intern au apărut nemulțumiri legate de modul de împărțire a recompenselor, potrivit CNMO . Conform informațiilor prezentate, angajații de la sediul din Coreea de Sud ar fi avut în 2027 un bonus mediu de performanță de 6,1 milioane de yuani (moneda Chinei), în timp ce angajații subsidiarei din China ar fi primit, în medie, un bonus de împărțire a profitului echivalent cu opt luni de salariu de bază. Diferența ar fi determinat angajați din fabricile din China să ceară majorări salariale. Rezultate financiare puternice, pe fondul cererii pentru AI În contextul acestor tensiuni, compania a raportat în rezultatele pentru trimestrul I 2026 venituri de 52.580 miliarde woni (aprox. 35,6 miliarde dolari, adică aproximativ 160 miliarde lei), în creștere cu 198% față de anul anterior. Profitul operațional a fost de 37.610 miliarde woni (aprox. 25,4 miliarde dolari, adică aproximativ 114 miliarde lei), în urcare cu 405%, iar marja brută ar fi ajuns la 79%. Publicația leagă avansul de „explozia” cererii pentru aplicații de inteligență artificială, menționând că SK Hynix are o cotă globală de peste 50% la memoria HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită în acceleratoare AI). În același timp, ar fi crescut prețurile pentru servere DRAM și NAND cu 60%, respectiv 70% față de trimestrul anterior, iar compania ar fi compensat presiunile din costurile materiilor prime prin optimizarea lanțului de aprovizionare. Cum arată mecanismul de împărțire a profitului și de ce contează Pentru anul fiscal 2025, CNMO indică un profit operațional de 472.000 miliarde woni și un principiu de alocare a 10% din profit către bonusuri. În acest cadru, pentru aproximativ 33.000 de angajați, bonusul mediu ar fi ajuns la 1,4 miliarde woni (aprox. 650.000 yuani), iar suma totală a bonusurilor la 47.000 miliarde woni. Un detaliu cu impact direct asupra relațiilor de muncă este diferența de tratament între regiuni: angajații din Coreea ar putea primi până la echivalentul a 30 de luni de salariu de bază ca bonus de împărțire a profitului, în timp ce în China media ar fi de opt luni. În practică, astfel de discrepanțe pot alimenta cereri de creșteri salariale și pot complica retenția personalului în unitățile unde pachetul total de compensare este perceput ca fiind semnificativ mai mic. Efect de contagiune în industria tech din Coreea Nemulțumirile nu s-ar limita la SK Hynix. Potrivit aceleiași surse, și angajați ai altor companii tehnologice din Coreea ar fi declanșat greve, invocând bonusuri mult sub nivelul celor de la SK Hynix. Printre solicitările menționate se numără eliminarea plafonului pentru bonusuri și includerea a 15% din profitul operațional într-un „fond” de bonusuri. CNMO nu precizează dacă SK Hynix a răspuns oficial acestor cereri sau dacă există un calendar de negocieri; în lipsa acestor detalii, rămâne de urmărit dacă tensiunile se vor traduce în ajustări ale politicii de remunerare sau în acțiuni sindicale mai ample. [...]
