Știri
Știri din categoria Imobiliare
MAE își reevaluează portofoliul extern la circa 4 miliarde de lei și mizează pe economii din chirii după renovarea unor clădiri aflate în proprietatea statului, potrivit Digi24.
Ministerul Afacerilor Externe are în administrare un portofoliu de imobile în țară și în străinătate a cărui valoare de inventar a fost actualizată recent și este estimată la aproximativ 4 miliarde de lei, a transmis ministra interimară de Externe, Oana Țoiu. Miza imediată, din perspectivă economică, este reducerea costurilor recurente cu chiriile prin mutarea unor misiuni diplomatice în clădiri proprii, după renovare.
Potrivit Oanei Țoiu, Hotărârea de Guvern privind actualizarea valorii de inventar acoperă:
Valoarea actualizată este de aproximativ 4,06 miliarde de lei. Patrimoniul reevaluat este răspândit în 60 de orașe din 50 de țări și include sedii de ambasade și consulate, reședințe ale șefilor de misiune, anexe tehnice și terenuri aferente.
Cea mai recentă reevaluare anterioară fusese realizată în februarie 2022, iar actuala operațiune a fost făcută cu evaluatori autorizați, atât din România, cât și la nivel local în statele unde se află imobilele.
Ministra interimară susține că actualizarea valorii de inventar este necesară pentru ca activele să nu fie subevaluate în documente, însă nu rezolvă problema stării fizice a unei părți din clădiri, despre care afirmă că au fost neglijate și s-au degradat din lipsa lucrărilor de întreținere.
În acest context, Oana Țoiu spune că în bugetul din acest an a fost inclus „prioritar” Fondul pentru patrimoniu, destinat reparațiilor și renovărilor. Obiectivul declarat este ca investițiile să fie recuperate în timp prin mutarea unor misiuni din spații închiriate în clădiri aflate în proprietatea statului român, după renovare, cu o economie anuală estimată la 3–4 milioane de euro (aprox. 15–20 milioane lei) la bugetul public.
Recomandate
Închirierile pe termen scurt intră, din 20 mai 2026, sub un regim mai strict de raportare și identificare , iar proprietarii care listează locuințe pe Airbnb și Booking vor trebui să se înregistreze și să respecte obligații fiscale suplimentare, inclusiv e-Factura, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și conformare: fără cod valid, unele proprietăți ar putea fi delistate, iar nerespectarea e-Factura poate aduce amenzi. Schimbările vin pe fondul aplicării normelor europene privind transparența și raportarea activităților de cazare. Conform articolului, regulile îi vizează și pe românii care închiriază ca persoane fizice, fără PFA sau firmă, informație atribuită de Libertatea publicației StartupCafe. Cod unic de identificare și înregistrare în SITUR Regulamentul european 2024/1028 obligă România să implementeze un sistem de înregistrare cu număr unic pentru unitățile de cazare și gazde. Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) susține că măsura urmărește aducerea pieței într-un cadru legal, în condițiile în care „o parte semnificativă” ar funcționa fără înregistrare și fără declararea veniturilor. Una dintre schimbările centrale este introducerea unui cod unic european de identificare pentru unitățile de cazare listate online. Marian Chiric (Cabanele Galaxy / Cheia Imobiliarelor) afirmă, potrivit sursei citate, că piața intră într-o „eră a transparenței totale”, iar codul ar urma să fie obținut prin platforma SITUR (sistemul informatic al turismului) , cu autentificare prin ROeID sau semnătură electronică. În material se menționează și riscul ca proprietățile fără cod valid să fie eliminate automat de pe platforme după integrarea tehnică. e-Factura: termene și riscuri de amendă O a doua schimbare majoră este extinderea obligației de raportare în RO e-Factura și către persoanele fizice care obțin venituri din închirieri în regim hotelier. Din 1 iunie 2026, proprietarii trebuie să raporteze facturile în sistem, iar până la 26 mai 2026 trebuie depus Formularul 082 pentru înscrierea în registru. Înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie. În privința sancțiunilor, expertul contabil și consultantul fiscal Cornel Grama avertizează că neîncadrarea în termene poate duce la amenzi, inclusiv de până la 15% din valoarea totală a facturii netransmise, iar pentru facturi netransmise deloc amenzile pot fi între 1.000 și 2.500 de lei, conform articolului. Pragul de 7 camere și schimbări la impozitare Materialul reamintește „regula celor 7 camere” din Codul Fiscal: până la 7 camere, activitatea poate fi desfășurată pe persoană fizică, fără PFA sau firmă; peste acest prag, este necesară înregistrarea ca PFA sau SRL, iar activitatea nu mai poate fi raportată pe CNP, potrivit explicațiilor atribuite lui Marian Chiric. Cornel Grama mai precizează că, pentru veniturile anului 2026, impozitarea persoanelor fizice care închiriază prin Airbnb și Booking se schimbă: venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut, iar comisionul reținut de platforme nu se include în venitul brut, conform citatului din articol. Pentru cei care închiriază între 1 și 7 camere, Grama indică următoarele obligații: impozit de 10% pe venitul net; CASS raportat la plafoanele de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute. Pentru cei cu mai mult de 7 camere, activitatea este încadrată ca activitate independentă și implică plata CAS și CASS, plus obligativitatea unui PFA sau SRL, mai arată sursa. Cod special de TVA pentru comisioanele platformelor O obligație distinctă apare pentru proprietarii care folosesc platforme precum Airbnb sau Booking și plătesc comisioane: aceștia trebuie să obțină cod special de TVA pentru achiziții intracomunitare de servicii, chiar dacă nu sunt PFA și sunt sub pragul de scutire de TVA pentru veniturile lor, potrivit explicațiilor lui Cornel Grama. În articol se menționează depunerea formularelor 301 și 390 și plata TVA în România pentru comisionul reținut de platforme. În plus, proprietarii au obligația să completeze și să păstreze fișa de ocupare a capacității de cazare, document care poate fi verificat de ANAF în cazul unui control fiscal, conform materialului. O parte din presiunea administrativă este, totuși, amânată: Grama arată că veniturile obținute în 2026 și obligațiile privind impozitul și CASS se vor declara până la 25 mai 2027, odată cu depunerea Declarației Unice pentru anul 2026. [...]
Demolarea fostului sediu Bancorex/BCR de pe Calea Victoriei intră în linie dreaptă pentru un nou proiect de birouri , iar terenul este pregătit pentru dezvoltarea ansamblului AFI Central Tower , potrivit Profit . Mișcarea semnalează o nouă etapă de repoziționare a uneia dintre cele mai vizibile amplasări din centrul Bucureștiului, cu impact direct asupra stocului de spații de birouri din zonă. Lucrările de demolare ale fostului sediu bucureștean al BCR din Calea Victoriei – clădire cunoscută în anii ’90 ca sediu Bancorex – avansează „în ritm alert”, conform publicației. Ce urmează pe amplasament În locul clădirii demolate este pregătit ansamblul AFI Central Tower, proiect asociat proprietarului AFI Cotroceni, mai notează sursa. Publicația amintește că a relatat anterior despre proiect, care include demolarea totală a corpului „Podium”, însă în fragmentul de text disponibil nu apar detalii suplimentare despre calendar, suprafețe sau investiție. [...]
Hercesa mută investițiile premium spre centru, cu un proiect de 30 mil. euro (aprox. 150 mil. lei) în Sectorul 3 , într-un pariu care poate testa dacă cererea pentru locuințe high-end din București se poate extinde dincolo de polul consacrat din nord. Potrivit Ziarul Financiar , dezvoltatorul spaniol va lansa la finalul acestui an al treilea proiect rezidențial din Capitală: o dezvoltare cu 24 de unități în zona Mircea Vodă, Sectorul 3. Miza este una de repoziționare a ofertei premium către zona centrală, într-o piață în care, în ultimii ani, proiectele high-end și de lux s-au concentrat aproape exclusiv în nord. Directorul general al Hercesa International, Alejandro Solano , spune că există cerere pentru proiecte premium și în centru, motiv pentru care compania țintește un segment „mai exclusivist”. Cum va fi finanțat proiectul Schema de finanțare urmează modelul „clasic” al grupului, conform aceleiași surse: 35–40% capital propriu restul, finanțare bancară În acest context, Solano afirmă că Hercesa are relații bune cu băncile din România, dar atrage atenția că nu toate finanțează proiecte imobiliare și că „acest lucru ar trebui să se schimbe”. Context: Hercesa în București și ponderea României în grup Hercesa este prezentă în România din 2004, când a intrat pe piață prin achiziția clădirii Hotelului Cișmigiu, redeschis în 2012 după o renovare amplă. În prezent, compania mai construiește în București: Vivenda Residencias (Sectorul 2) : proiect început înainte de criza din 2008, aflat în ultimele două faze; peste 1.000 de apartamente livrate dintr-un total de peste 1.300 de unități . Stellaris Residencias (Sectorul 6) , lângă stadionul Steaua: se construiește faza a treia; prima fază a fost livrată , iar a doua urmează să fie predată în acest an . România reprezintă circa 15% din afacerile grupului Hercesa , fiind a doua piață ca pondere după Spania, potrivit Ziarul Financiar. Ce presiuni vede dezvoltatorul: fiscalitate, costuri și urbanism Solano indică doi factori care temperează optimismul pe termen scurt: Măsurile fiscale introduse anul trecut , care au afectat încrederea și capacitatea de cheltuială a consumatorilor; el apreciază însă că piața ar fi depășit deja partea cea mai dificilă a impactului. Tensiuni pe lanțul de aprovizionare cu materiale de construcții , pe fondul conflictului din Iran, care ar alimenta creșterea costurilor de construcție și, implicit, riscul unor prețuri mai mari la proiectele viitoare, cu întrebarea dacă piața le poate absorbi. Pe zona de reglementare, executivul critică lipsa de predictibilitate în urbanismul bucureștean și durata aprobării planurilor urbanistice, despre care spune că poate bloca investițiile. „Avem nevoie de certitudine privind planurile urbanistice şi de termene clare pentru aprobarea acestora. Cunosc dezvoltatori care încearcă de şase ani să aprobe un plan urbanistic. Nu ar trebui să se întâmple. Termenele ar trebui să fie sub un an.“ În paralel, Solano menționează că pietonalizarea Căii Victoriei și extinderea acesteia spre zona Cișmigiu „face orașul mai viu”, invocând efecte similare observate la Madrid. Grupul Hercesa este prezent în mai multe țări, inclusiv Spania, Bulgaria, Portugalia, Mexic, Andorra, Panama și Cehia. [...]
Froo România își extinde amprenta de birouri la circa 2.900 mp, un semnal de cerere pentru clădiri moderne din nordul Bucureștiului , după ce s-a relocat în Hermes Business Campus , proiect deținut de Adventum International, potrivit Economedia . Tranzacția a fost intermediată de Colliers . Mutarea vine în contextul în care compania, parte a grupului Żabka (retailer european din segmentul de convenience), spune că relocarea „consolidează prezența pe plan local”. Froo leagă decizia și de ritmul de creștere al rețelei: la începutul lunii martie 2026, a atins pragul de 200 de magazine în România, conform declarației Joannei Simonowicz, General Manager Froo România. De ce contează pentru piața de birouri Relocarea într-un proiect din zona de nord a Capitalei se înscrie într-o tendință mai largă: companiile își reevaluează spațiile de lucru, iar decizia de mutare devine „strategică”, nu doar operațională, pe fondul presiunilor de cost și al schimbărilor legate de munca hibridă, potrivit Colliers. Un sondaj Colliers realizat în rândul a 101 companii indică principalele dificultăți în administrarea spațiilor de birouri: costurile ridicate de chirie și mentenanță (44,55% dintre respondenți); utilizarea ineficientă a spațiului (24,75%); flexibilitatea limitată a clădirilor pentru munca hibridă (18,81%). Context: decizii mai lente în 2025, posibilă revenire în 2026 Colliers arată că în 2025 deciziile privind spațiile de birouri au fost luate mai lent, pe fondul unei prudențe mai mari din partea companiilor. În a doua parte a anului, însă, a crescut numărul discuțiilor noi, ceea ce ar putea indica o revenire a activității în 2026. În paralel, tot mai multe companii încurajează revenirea angajaților la birou, în general pentru 3–4 zile pe săptămână, ceea ce mută cererea către clădiri moderne și bine poziționate. În schimb, spațiile mai vechi sau mai puțin atractive sunt descrise ca fiind mai greu de ocupat. [...]
Guvernul menține la 500 milioane lei plafonul „ Noua Casă ”, deși anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei , o diferență care indică o cerere mult sub nivelul finanțării puse la dispoziție și ridică semne de întrebare privind eficiența programului în forma actuală, potrivit Profit . Decizia a fost luată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și stabilește pentru acest an un plafon de 500 de milioane de lei pentru programul de credite ipotecare garantate „Noua Casă”. Utilizare foarte redusă a plafonului în 2025 În 2025, plafonul a fost tot de 500 de milioane de lei, însă, conform datelor citate, au fost acordate: 246 de garanții, în valoare totală de 33 milioane lei; 9 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,3 milioane lei. În total, utilizarea a fost de aproximativ 34,3 milioane lei, mult sub plafonul aprobat. De ce contează pentru piața imobiliară și creditare Menținerea aceluiași plafon, în condițiile unei absorbții foarte mici în anul anterior, sugerează că programul nu mai are tracțiunea din anii în care era un canal important de acces la creditare pentru cumpărătorii de locuințe. Practic, statul păstrează capacitatea de garantare, dar datele din 2025 arată că aceasta nu s-a transformat în volume relevante de finanțare. Ce urmează nu reiese din informațiile disponibile: materialul nu detaliază motivele utilizării reduse și nici dacă vor fi ajustate condițiile programului pentru a crește interesul. [...]
Guvernul prelungește în 2026 programul „ Noua Casă ”, cu un plafon de garantare de 500 milioane lei , o decizie care menține sprijinul de stat pentru creditarea ipotecară într-un context de costuri mai mari în construcții și standarde prudente de creditare, potrivit Financial Times . Hotărârea de Guvern a fost adoptată la inițiativa Ministerului Finanțelor, iar obiectivul declarat este continuarea accesului la finanțare pentru achiziția de locuințe, „în special pentru persoanele care întâmpină dificultăți în îndeplinirea condițiilor standard de creditare”, conform unui comunicat al ministerului citat de Agerpres . Ce înseamnă plafonul de 500 milioane lei pentru piață Plafonul de garantare stabilește capacitatea programului de a susține credite ipotecare prin garanții acordate de stat. Ministerul Finanțelor susține că menținerea programului oferă „predictibilitate” atât beneficiarilor, cât și băncilor și că finanțarea ar urma să fie în condiții mai avantajoase decât produsele standard din piață, mai ales pentru cei care cumpără prima locuință. În argumentația transmisă de minister, decizia vine pe fondul: creșterii costurilor în sectorul construcțiilor; menținerii unor standarde prudente de creditare; nevoii de acces „echitabil” la finanțare pentru categoriile care nu îndeplinesc ușor condițiile clasice de creditare. Context: rolul programului și dimensiunea istorică „Noua Casă” este continuatorul programului „Prima Casă” și rămâne unul dintre instrumentele principale de politică publică pentru facilitarea accesului la credite ipotecare, potrivit aceleiași surse. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei. Ministerul Finanțelor mai arată că, în 2025, au fost acordate garanții în valoare de aproximativ 33 milioane lei și că o parte semnificativă a sumelor plătite de stat pentru garanții executate a fost recuperată ulterior, pe baza mecanismelor de administrare a riscului. Ce urmează Hotărârea de Guvern adoptată permite derularea programului și în 2026, iar efectul practic depinde de modul în care plafonul de garantare va fi utilizat în relația dintre bănci și beneficiari. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor leagă continuarea programului de obiective mai largi: stabilitatea pieței rezidențiale și sprijinirea sectoarelor conexe, precum construcțiile și serviciile financiare. [...]
