Știri
Știri din categoria Imobiliare
MAE își reevaluează portofoliul extern la circa 4 miliarde de lei și mizează pe economii din chirii după renovarea unor clădiri aflate în proprietatea statului, potrivit Digi24.
Ministerul Afacerilor Externe are în administrare un portofoliu de imobile în țară și în străinătate a cărui valoare de inventar a fost actualizată recent și este estimată la aproximativ 4 miliarde de lei, a transmis ministra interimară de Externe, Oana Țoiu. Miza imediată, din perspectivă economică, este reducerea costurilor recurente cu chiriile prin mutarea unor misiuni diplomatice în clădiri proprii, după renovare.
Potrivit Oanei Țoiu, Hotărârea de Guvern privind actualizarea valorii de inventar acoperă:
Valoarea actualizată este de aproximativ 4,06 miliarde de lei. Patrimoniul reevaluat este răspândit în 60 de orașe din 50 de țări și include sedii de ambasade și consulate, reședințe ale șefilor de misiune, anexe tehnice și terenuri aferente.
Cea mai recentă reevaluare anterioară fusese realizată în februarie 2022, iar actuala operațiune a fost făcută cu evaluatori autorizați, atât din România, cât și la nivel local în statele unde se află imobilele.
Ministra interimară susține că actualizarea valorii de inventar este necesară pentru ca activele să nu fie subevaluate în documente, însă nu rezolvă problema stării fizice a unei părți din clădiri, despre care afirmă că au fost neglijate și s-au degradat din lipsa lucrărilor de întreținere.
În acest context, Oana Țoiu spune că în bugetul din acest an a fost inclus „prioritar” Fondul pentru patrimoniu, destinat reparațiilor și renovărilor. Obiectivul declarat este ca investițiile să fie recuperate în timp prin mutarea unor misiuni din spații închiriate în clădiri aflate în proprietatea statului român, după renovare, cu o economie anuală estimată la 3–4 milioane de euro (aprox. 15–20 milioane lei) la bugetul public.
Recomandate
Ion Țiriac pregătește integrarea unui hotel de 4 stele într-un proiect sportiv de circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) , potrivit HotNews , care citează documente analizate de Profit.ro. Hotelul ar urma să aibă 136 de unități de cazare și să fie inclus în complexul sportiv pe care omul de afaceri îl dezvoltă în Otopeni . Din investiția totală, evaluată la circa 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei) , a fost inaugurată recent sala de gimnastică „Nadia Comăneci” , conform aceleiași surse. De ce contează Includerea unui hotel într-un complex sportiv indică o extindere a modelului de business dincolo de infrastructura sportivă propriu-zisă, către componenta de ospitalitate (cazare), cu potențial de a susține utilizarea complexului prin evenimente, cantonamente și competiții. Ce se știe din documentele invocate clasificare vizată: hotel de 4 stele capacitate: 136 de unități de cazare amplasare: în cadrul complexului din Otopeni investiție totală a proiectului: circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) etapă deja realizată: inaugurarea sălii de gimnastică „Nadia Comăneci” HotNews indică faptul că informațiile provin dintr-o analiză de documente realizată de Profit.ro, fără a oferi în extras detalii suplimentare despre calendarul construcției sau termene de finalizare. [...]
Creditorii Nordis Mamaia sunt puși să decidă dacă mai finanțează șantierul , într-un mecanism de insolvență care ar muta o parte din costurile reluării lucrărilor către promitenții cumpărători, potrivit Profit . În paralel, DIICOT a transmis că măsurile asigurătorii instituite pe imobile nu blochează, în sine, executarea lucrărilor, ceea ce deschide calea administrativă pentru obținerea autorizațiilor necesare. 439 de păgubiți care au achitat în total 162 de milioane de lei pentru apartamente „la malul mării” aflate încă la stadiul de promisiune sunt așteptați luni să voteze dacă sunt de acord cu continuarea lucrărilor la blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune. Lor li se adaugă alți 62 de creditori, iar creanțele totale invocate ajung la 193,1 milioane de lei. Societatea vizată este Nordis Mamaia, una dintre cele cinci companii din grupul Nordis cercetate de DIICOT. Miza votului: reluarea lucrărilor, inclusiv prin bani suplimentari de la cumpărători Propunerea administratorului special CITR vizează continuarea activității Nordis Mamaia pentru finalizarea proiectului Nordis Dune – Bloc nr. 5, prin semnarea unui contract de antrepriză generală. În structura propusă: Maritimo Development SRL ar urma să fie antreprenor general; Proiect Unique SRL ar urma să fie proiectant; CITR ar urma să fie administrator special. Un punct central al convocării este aprobarea unei „finanțări intermediare” din partea promitenților cumpărători, care ar urma să acopere o parte din finanțarea necesară începerii și derulării contractului. Mecanismul descris presupune plata diferențelor de preț aferente promisiunilor de vânzare-cumpărare aflate în derulare și/sau actualizarea prețului. Condițiile invocate de păgubiți Păgubiții au formulat observații înaintea votului, inclusiv: contractul de antrepriză să fie semnat doar după aprobarea conținutului lui prin vot în adunarea creditorilor Nordis Mamaia; completarea, înainte de semnare, a procentelor de plată „cash/dare în plată” (darea în plată este stingerea unei datorii prin transferul unui bun); prezentarea de către administratorul judiciar a unui punct de vedere privind taxele și impozitele pe parcursul mecanismului propus (inclusiv TVA și eventuale obligații fiscale generate de majorările de preț; în text este menționată și o estimare generică de 200.000 de euro pentru impozite pe proprietate); prioritate la restituirea sumelor pentru cei care achită rate. DIICOT: sechestrul vizează „acte de dispoziție”, nu lucrările În martie 2026, administratorul judiciar a cerut DIICOT acordul necesar pentru continuarea demersurilor de obținere a autorizației de construire. Conform raportului administratorului judiciar publicat la 22 septembrie 2026, DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor Nordis Mamaia vizează actele de dispoziție (de exemplu, vânzarea), nu actele de administrare sau conservare. În aceeași logică, executarea lucrărilor de construcții este considerată act de administrare, astfel încât existența sechestrului nu ar fi, prin ea însăși, un impediment pentru emiterea autorizațiilor de construire de către autoritatea competentă. Context penal și insolvență: ancheta se extinde, procedura continuă În 2025, procurorii au descris existența unui grup infracțional organizat care ar fi încasat, în perioada 2019–2024, peste 957.000.000 de lei (peste 195 milioane euro) de la clienți, ca avansuri pentru promisiuni de vânzare-cumpărare neonorate, informație atribuită de Profit publicației News.ro. CITR susține că extinderea urmăririi penale din august, cu 50 de noi plângeri penale formulate de 109 persoane vătămate, „nu schimbă dinamica” procedurii de insolvență. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a indicat că sechestrul pe active rămâne în vigoare și că o eventuală condamnare a entității juridice ar putea influența modul în care se direcționează sumele obținute din procedură. Într-un comunicat DIICOT din 25 august, citat în material, prejudiciul suplimentar este indicat ca fiind de peste 42.000.000 de lei, 14.000.000 de euro și 17.000 de dolari, iar separat este menționată și o plângere a unei societăți comerciale cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 7.000.000 de lei. În perioada imediat următoare, decizia creditorilor privind blocul nr. 5 devine esențială pentru calendarul de reluare a șantierului și pentru felul în care se împarte nota de plată între masa credală și promitenții cumpărători. [...]
Casele din lemn cu masă termică mare pot reduce dependența de încălzire continuă , arată o prezentare despre cabanele vechi scandinave citată de Mediafax , într-un context în care locuințele moderne, chiar bine izolate, se pot răci rapid dacă se oprește curentul sau încălzirea. Ideea centrală este că „secretul” nu ține de a menține permanent sursa de căldură pornită, ci de capacitatea construcției de a stoca și elibera treptat energia termică, ca o „baterie termică”. Potrivit materialului, eficiența venea din combinația dintre elemente constructive grele (pereți și podele groase), etanșare bună și sobe masive din piatră sau zidărie care încălzeau structura, nu doar aerul. Ce arăta experimentul: modern vs. cabană din lemn Mediafax relatează despre un experiment care a comparat o casă prefabricată modernă, „foarte bine izolată”, cu o cabană medievală din lemn reconstruită. Ambele au fost încălzite la aproximativ 20°C, apoi încălzirea a fost oprită în timp ce afară erau circa -22°C. Rezultatul descris în articol: casa modernă s-a apropiat de punctul de îngheț în doar câteva ore, în timp ce cabana din lemn a rămas peste zero timp de aproape trei zile. De ce rețineau căldura cabanele vechi Materialul enumeră trei explicații principale: lemnul gros stoca căldura și o elibera treptat; etanșarea era foarte bună, îmbinările fiind acoperite cu mușchi și argilă pentru a limita pătrunderea aerului rece; sobele mari din piatră sau zidărie erau încălzite puternic pentru scurt timp, apoi cedau căldură treptat timp de 12–18 ore. În plus, amenajarea interioară conta: camere mai mici și tavane mai joase, ceea ce reducea energia necesară încălzirii. Articolul mai menționează podele groase izolate suplimentar cu rumeguș și case ridicate pe stâlpi de piatră, pentru a reduce contactul cu solul rece și apariția „ punților termice ” (zone prin care se pierde mai ușor căldura). Ce s-a schimbat în construcțiile moderne și de ce contează Potrivit textului, dezvoltarea surselor de energie mai ieftine și a tehnologiilor de construcție a împins piața spre structuri ușoare (lemn, vată de sticlă, bariere de vapori, sisteme cu aer forțat), care se ridică mai rapid și mai ieftin, dar au o masă termică mai redusă. Consecința operațională: locuințele moderne depind mai mult de funcționarea continuă a încălzirii și a electricității, iar chiar și o casă care respectă formal standardele de izolare poate pierde căldura repede în cazul unei pene de curent sau al unei defecțiuni. Ce principii pot fi preluate azi Mediafax notează că unele soluții tradiționale pot fi aplicate și în construcțiile actuale, inclusiv folosirea mai largă a lemnului masiv sau a pietrei în interior, etanșarea de înaltă calitate a îmbinărilor și testarea riguroasă a etanșeității la aer. Sunt menționate și opțiuni de proiectare precum încălzirea prin pereți sau podele și compartimentări mai compacte, cu mai puține spații foarte mari și tavane mai joase. [...]
Ferrero intră într-o achiziție de circa 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) pentru un proiect industrial din Timișoara , o mișcare care poate debloca rapid o capacitate de producție într-un parc logistic nou, după ce spațiile au rămas neocupate în urma retragerii Ericsson, potrivit Profit . Proiectul vizat a fost finalizat în 2024 de dezvoltatorul WDP și are o suprafață de 36.400 metri pătrați, împărțită în patru hale industriale și spații de birouri, în sud-vestul Timișoarei, zona Șag. Halele au fost concepute la cererea grupului suedez Ericsson, care intenționa să își consolideze aici operațiunile de producție din Timișoara, însă compania a renunțat la proces, iar spațiile au rămas goale, conform sursei citate. Tranzacția, evaluată la circa 30 de milioane de euro, este descrisă drept prima tranzacție majoră din 2026 pe segmentul industrial al pieței imobiliare. În același sector, piața mai așteaptă finalizarea vânzării P3 Bucharest A1 , la un preț indicat de sursă drept record, de circa 250 de milioane de euro (aprox. 1,25 miliarde lei). Ce înseamnă operațional: o intrare mai rapidă în producție Achiziția proiectului WDP este prezentată ca reflectând intenția Ferrero de a dezvolta o unitate industrială în România, mizând pe poziția strategică a țării și pe disponibilitatea forței de muncă. Pe plan local, activitatea de producție ar urma să se deruleze printr-o companie nouă, Ferrero Romania Industrial, înregistrată în luna mai a acestui an, potrivit informațiilor publicate. Contactați pentru detalii despre tranzacție, reprezentanții WDP nu au răspuns până la publicarea articolului, mai notează sursa. Context: cumpărătorul și vânzătorul Ferrero este unul dintre cei mai mari producători de dulciuri la nivel global, cu branduri precum Kinder, Nutella, Ferrero Rocher, Raffaello și Tic Tac, prezent în peste 50 de țări, cu 41 de fabrici și peste 50.000 de angajați. În România, filiala de vânzări Ferrero Romania a raportat anul trecut afaceri de 1,9 miliarde lei, în creștere cu 23% față de 2024, și un profit net de aproape 20 de milioane de lei, cu 120 de angajați, conform datelor citate. Vânzătorul, WDP, este al doilea cel mai mare proprietar de spații industrial-logistice din România și are un portofoliu local evaluat la peste 1,6 miliarde de euro, cu peste 2 milioane de metri pătrați închiriabili, răspândiți în peste 80 de locații. Compania indică și o cotă de piață estimată la 25%. Tendință în piață: producția câștigă teren în industrial Tranzacția vine într-un moment în care spațiile de producție au o pondere tot mai mare în piața industrială și logistică. Un raport Colliers citat de Profit arată că aproximativ 28% din tranzacțiile de închiriere anunțate public în prima jumătate din 2026 au vizat spații de producție, aproape dublu față de anul trecut și peste media obișnuită de 10–15%. În același timp, tranzacțiile publice au totalizat aproximativ 340.000 de metri pătrați, cu circa 20% sub nivelul din prima jumătate a anului trecut, dar cu 47% peste media perioadei 2017–2019, potrivit aceluiași raport. „Producția câștigă tot mai mult teren, vedem solicitări recurente pe care în urmă cu câțiva ani nu le aveam și un interes în creștere din partea producătorilor asiatici, în special chinezi, care analizează România ca bază de nearshoring pentru piața europeană”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies în cadrul Colliers. Dacă achiziția se finalizează, mutarea Ferrero ar transforma un proiect construit pentru un chiriaș industrial mare, dar rămas neocupat, într-un activ folosit pentru producție, într-unul dintre cele mai active hub-uri industriale din vestul țării. [...]
Comisia Europeană pregătește un cadru care poate limita închirierile pe termen scurt în orașele cu criză de locuințe , iar proprietarii care închiriază prin Airbnb sau Booking ar putea fi vizați de restricții locale, în funcție de cum vor fi încadrate zonele „sub presiune”, potrivit Newsweek . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra veniturilor din închirieri turistice: Bruxelles-ul propune primul cadru comun la nivelul UE pentru intervenții în zonele afectate de criza locuințelor, într-un domeniu unde orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus deja reguli proprii, unele ajunse ulterior în dispute juridice. Cum ar urma să fie declanșate restricțiile Comisia propune criterii comune pentru identificarea zonelor în care există „presiuni severe” pe piața locuințelor. Autoritățile ar putea lua în calcul, între altele: un raport ridicat între prețurile locuințelor și veniturile populației; o tendință de creștere a prețurilor pe parcursul ultimilor zece ani. În aceste zone, eventualele restricții pentru închirierile pe termen scurt ar trebui să fie „bazate pe dovezi”, necesare și limitate strict la ariile afectate. Conform propunerii, măsurile nu ar putea fi aplicate retroactiv. Cine decide, de fapt, și ce urmează Deși cadrul ar fi stabilit la nivel european, decizia de a introduce efectiv restricții rămâne la latitudinea autorităților competente, ceea ce înseamnă că impactul va depinde de modul în care fiecare stat sau oraș va aplica criteriile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a declarat: „În urmă cu un an, am promis să abordez problema accesibilității locuințelor în Europa. Astăzi facem un pas în această direcție.” Propunerea trebuie negociată cu statele membre și Parlamentul European înainte de a putea deveni lege. Reacții: Airbnb contestă direcția, iar industria cere control independent Airbnb susține că deficitul de locuințe din Europa nu poate fi rezolvat prin măsuri concentrate în principal asupra închirierilor pe termen scurt. George Mavros, responsabilul companiei pentru relațiile cu autoritățile UE, a cerut ca politicile să se concentreze pe construcția și renovarea locuințelor și pe numărul mare de proprietăți neocupate. În paralel, grupul de lobby CCIA Europe a criticat ideea ca orașele să își evalueze propria conformitate cu noile reguli și a cerut mecanisme independente de control și contestare. Pe piață, reacția a fost rapidă: acțiunile Airbnb au scăzut aproape imediat cu 2,5%, pe fondul perspectivei unor reguli mai stricte în UE. Context: presiunea pe locuințe și recomandări dincolo de închirierile turistice Comisia le recomandă autorităților și măsuri care țin de oferta de locuințe, nu doar de limitarea închirierilor pe termen scurt: mai multe terenuri pentru construcții și modernizarea procedurilor de urbanism și construcție. În logica propunerii, obiectivul este să reducă presiunea asupra locuințelor pentru rezidenți, într-un context în care închirierile turistice sunt acuzate că reduc oferta și contribuie la scumpiri, problemă care a alimentat proteste în mai multe orașe europene. [...]
Dedeman face loc pentru o posibilă reconversie imobiliară în Sectorul 5 , după ce a inițiat procedurile de demolare a halelor și anexelor unei foste platforme industriale cumpărate din faliment, potrivit Profit . Dedeman a achiziționat în decembrie 2018, cu 3,3 milioane de euro (aprox. 16,5 milioane lei), halele Comatchim International, în cadrul unei licitații organizate de administratorul judiciar. Acum, compania pregătește demolarea a 46 de construcții vechi de pe strada Doina 17 și 17A — depozite, magazii, ateliere, șoproane, birouri și vestiare — aflate fie în stare de degradare și neutilizate, fie închiriate pentru depozitare. Ce se demolează și pe ce suprafață Construcțiile propuse spre demolare sunt amplasate pe trei loturi cu o suprafață totală de circa 2,4 hectare. În documentele citate de publicație se arată că terenurile ar urma să fie „curățate și igienizate”, apoi comasate, cu intenția de „regenerare” a zonei industriale și de depozitare. „Beneficiarul, SC Dedeman SRL, a achiziționat de-a lungul ultimilor ani o serie de terenuri adiacente (...) cu intenția de a regenera zona aceasta industrială și de depozitare prin curățarea și igienizarea terenurilor urmând a fi ulterior comasate și apoi urmând construirea în viitor a unor construcții ce vor îmbunătății aspectul zonei și vor crea noi locuri de muncă.” Miza: un „pachet” de peste 5 hectare lângă Parcul Carol Pe lângă cele 2,4 hectare, Dedeman a mai cumpărat adiacent terenul de 2,7 hectare al fabricii Industria Iutei , pentru 6,7 milioane de euro (aprox. 33,5 milioane lei), teren care a fost deja curățat de clădiri. În total, suprafața de teren controlată de Dedeman în această zonă din Sectorul 5 depășește 5 hectare. Întrebați de Profit ce planuri au cu terenul, reprezentanții Dedeman nu au răspuns până la publicarea articolului. În trecut, compania a transmis că nu a stabilit o destinație și că încă studiază oportunitățile de valorificare. Context: presiune rezidențială într-o fostă zonă industrială Demolările vin într-un moment în care, în apropierea parcului Carol, fosta zonă industrială atrage proiecte rezidențiale de amploare, cu „mii de apartamente”, potrivit sursei. Ca reper, pe terenul fostei fabrici de ulei Muntenia — învecinat cu loturile cumpărate de Dedeman și cu o mărime similară — se pregătește un ansamblu rezidențial cu peste 2.000 de apartamente, conform informațiilor publicate anterior de Profit în materialul aici . În zonă sunt menționate și alte proiecte rezidențiale sau mixte, în diferite stadii, dezvoltate de investitori precum Militari Residence (Central Address Residence), Liviu Tudor, Evergent Investments (fost SIF Moldova), Novum Business Invest, precum și proiecte precum ISG Residence IV. De ce contează Pentru piața imobiliară, pregătirea demolărilor indică trecerea la o etapă operațională (curățare, comasare) care poate accelera reconversia unei platforme industriale într-o utilizare nouă, într-o zonă unde se conturează deja un pol rezidențial. În lipsa unui răspuns oficial privind destinația finală, singura certitudine rămâne consolidarea poziției de proprietar de teren în Sectorul 5 și pregătirea terenului pentru o dezvoltare viitoare. [...]
