Știri
Știri din categoria Energie
Ordonanța care ar fi înăsprit regulile pentru avizele de racordare la rețeaua electrică (ATR) nu mai intră, deocamdată, în vigoare, după ce Guvernul a anunțat că actul nu poate fi publicat în Monitorul Oficial dintr-un motiv procedural apărut după demiterea Cabinetului prin moțiune de cenzură, potrivit HotNews.
Blocajul contează pentru piața energetică deoarece amână măsuri menite să limiteze comportamentele speculative legate de obținerea și tranzacționarea avizelor tehnice de racordare, într-un moment în care accesul la rețea este un punct sensibil pentru investitori.
Guvernul a explicat că ordonanța nu poate fi publicată și nu poate intra în vigoare din cauza unui aviz negativ emis de Consiliul Legislativ după ce Executivul fusese deja demis prin moțiune de cenzură. În aceste condiții, actul nu a mai putut fi repus pe ordinea de zi pentru parcurgerea pașilor procedurali necesari.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a detaliat că în timpul ședinței în care ordonanța a fost adoptată au fost adăugate „pe bandă” prevederi privind ATR-urile, ceea ce a declanșat obligația legală de reavizare la Consiliul Legislativ pentru partea nou introdusă. Cum avizul a venit după căderea Guvernului, ordonanța nu a mai fost repusă pe agenda Executivului.
Între timp, Guvernul Bolojan are statut interimar, iar un guvern interimar nu poate emite ordonanțe de urgență, putând gestiona doar funcționarea administrativă. Concluzia Executivului: proiectul „trebuie repus pe agenda ședinței Guvernului” când va exista din nou competența de a adopta astfel de acte.
Ordonanța fusese adoptată marți, cu aproximativ o oră înaintea ședinței Parlamentului în care Guvernul Bolojan a fost demis.
Conform noilor reglementări, era introdusă o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat, care urma să fie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, ca o condiție pentru obținerea acesteia. Miza declarată: crearea unor „premise mai bune de acces corect” în sistemul energetic și reducerea practicilor speculative legate de ATR-uri.
Prevederile privind ATR-urile ar fi trebuit aprobate de ANRE, care are în dezbatere publică (din martie) un proiect de regulament pentru creșterea garanțiilor la racordare.
În forma inițială a proiectului ANRE, garanția pentru racordare ar fi crescut de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare. Potrivit articolului, Ilie Bolojan a cerut garanții mai mari, iar Guvernul a venit cu propuneri de modificare a proiectului ANRE. O nouă formă a proiectului a fost publicată pe 27 aprilie pe site-ul ANRE, dar nu fusese aprobată până la momentul adoptării ordonanței în Guvern.
În articol se arată că Transelectrica, companie de stat, acordă avizele tehnice de racordare, iar directoratul este condus de Ștefăniță Munteanu. HotNews notează că Bolojan a făcut referire la directorul Transelectrica într-un discurs din ziua moțiunii, iar Ziarul Bursa a scris că Munteanu este finul premierului Marcel Ciolacu.
Premierul a susținut în repetate rânduri că există actori care obțin documentații și ATR-uri pentru proiecte pe care nu intenționează să le realizeze, ci să le vândă. Ca exemplu, articolul amintește o tranzacție atribuită lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, menționată în dezvăluiri HotNews din 2024.
Din explicațiile Guvernului reiese că ordonanța ar putea intra în vigoare doar dacă va fi repusă pe agenda unui viitor guvern cu puteri depline și va parcurge din nou pașii procedurali, inclusiv pe componenta de avizare care a blocat publicarea. În lipsa acestui demers, măsurile de înăsprire a garanțiilor rămân, deocamdată, la nivel de intenție.
Recomandate
România a trecut de 20.000 MW putere instalată, dar cu o disponibilitate mai volatilă : creșterea accelerată a eolianului și fotovoltaicului ridică ponderea regenerabilelor la circa 70% din total, ceea ce schimbă profilul de funcționare al Sistemului Energetic Național (SEN), potrivit Economica . Conform licențelor ANRE , puterea instalată totală din SEN era de 20.206 MW la 1 august , arată ultimele date Transelectrica citate de publicație. Pragul este atins după câțiva ani în care capacitatea instalată scăzuse, pe fondul retragerii din exploatare a unor grupuri din termocentrale. De ce contează: 20.000 MW instalați nu înseamnă 20.000 MW disponibili Economica notează că o parte importantă din creștere vine din „regenerabil nou” – în special eolian și fotovoltaic – iar acest lucru face ca disponibilitatea efectivă a celor peste 20.000 MW să fie, în medie, mai mică decât în trecut, din cauza variabilității producției (dependența de vânt și soare). Dacă se include și puterea instalată a hidrocentralelor, de aproape 6.700 MW , rezultă că aproximativ 70% din capacitatea instalată în SEN este în regenerabile, „cu avantajele și dezavantajele” aferente, potrivit analizei. Fotovoltaicul, principalul motor al creșterii din ultima lună Cea mai vizibilă evoluție este la fotovoltaic: puterea instalată a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile a depășit 4.000 MW , ajungând la 4.163 MW la 1 august; la 1 iulie erau 3.840 MW , ceea ce înseamnă +323 MW licențiați într-o singură lună; la parcurile dispecerizabile se adaugă capacitatea prosumatorilor, estimată la aproximativ 3.900 MW ; în total, România are circa 8.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri + prosumatori). Eolian în creștere, cărbune în retragere; gaze în așteptarea proiectelor mari În aceeași perioadă, în eolian au apărut peste 100 MW în plus (mai exact 106 MW ), iar în centralele pe gaze s-au adăugat „câteva zeci de MW”, în contextul în care piața așteaptă punerea în funcțiune a centralelor mari de la Mintia și Iernut , care „ar urma” să intre în operare comercială anul viitor. Pe cărbune, scăderea continuă: mai funcționează 10 grupuri , cu o putere licențiată de 1.600 MW . În primele trei luni ale acestui an au ieșit din sistem 335 MW , iar în patru ani puterea instalată în centralele pe cărbune „practic s-a înjumătățit”, pe fondul angajamentelor de decarbonare ale României; teoretic, mai sunt programate retrageri și în acest an. În contextul acestei schimbări de structură, publicația trimite și la un material despre stocare: Capacitatea de stocare a energiei crește rapid. Am ajuns la 2.000 MWh, care sunt acum cele mai mari baterii din România . [...]
Guvernul a creat cadrul legal pentru limitarea consumului industrial de energie în orele de vârf , o măsură de ultimă instanță pe care Transelectrica ar putea-o aplica doar în situații de deficit în Sistemul Electroenergetic Național, potrivit HotNews . Restricțiile ar viza exclusiv marii consumatori industriali, nu și populația. Decizia permite Dispecerului Energetic Național (structură din Transelectrica care echilibrează producția și consumul în timp real) să intervină gradual, numai dacă „evoluția sistemului energetic o va impune”. Intervalul indicat pentru eventualele limitări este 19:00–23:00, când se poate înregistra deficit de energie. Ce poate face Transelectrica, în ordinea priorității Măsurile prevăzute de hotărârea de guvern ar putea fi aplicate în această succesiune: creșterea rezervelor tehnologice din unități de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ; pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcția export; limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, între 19:00 și 23:00, conform unui normativ care include doar operatori economici mari consumatori. De ce contează: impact operațional pentru industrie, nu pentru consumatorii casnici Executivul precizează că hotărârea „nu determină automat reducerea consumului” și nu obligă Transelectrica să impună restricții. Aplicarea efectivă ar depinde de evaluările tehnice privind starea Sistemului Electroenergetic Național și de necesarul real de echilibrare, iar limitările ar putea viza doar anumite tranșe de consumatori, pe perioada în care condițiile tehnice o justifică. Consumatorii vizați ar urma să fie informați individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte, cu detalii despre momentul începerii, intervalul de aplicare și tranșa sau tranșele activate. Cine este exceptat Măsura nu se aplică consumatorilor casnici și rezidențiali, care sunt exceptați atât de normativul de limitare a consumului, cât și de normativul de deconectări manuale. În plus, sunt protejate categoriile de consumatori a căror întrerupere ar putea pune în pericol viața, sănătatea sau siguranța persoanelor ori ar putea produce consecințe grave asupra unor procese tehnologice critice (de exemplu spitale, servicii de urgență, anumite instalații industriale critice, sisteme de alimentare cu apă și alte infrastructuri esențiale), în condițiile reglementărilor aplicabile. [...]
Guvernul mizează pe intrarea în sistem a peste 1.500 MW noi la Iernut și Mintia, ca piesă centrală pentru reducerea deficitului de producție și stabilizarea prețurilor , într-un plan pe care premierul Ilie Bolojan îl leagă de un „pact politic” pe energie, potrivit Economica . Bolojan a susținut, într-o declarație citată de Agerpres, că problemele recurente din energie sunt efectul lipsei unei strategii și al subinvestițiilor din anii trecuți, iar corecția ar necesita politici stabile pe termen lung, investiții „serioase” și un cadru predictibil. În viziunea sa, un acord politic ar trebui discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă, astfel încât să poată fi adoptate măsuri legislative care să rămână în picioare „cel puțin pe parcursul câtorva ani”. Iernut și Mintia: calendarul anunțat și miza în Sistemul Energetic Național Premierul a indicat finalizarea investițiilor la centralele de la Iernut și Mintia drept o direcție majoră pentru creșterea producției interne. Iernut (Romgaz) : Guvernul a convenit cu conducerea Romgaz ca, „la sfârșitul acestui an”, centrala să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național. Mintia (proiect privat) : centrala are un grafic de intrare în probe „în perioada următoare”, începând din luna septembrie , etapizat, într-un calendar convenit cu Transgaz (pentru alimentarea cu gaze) și Transelectrica (pentru evacuarea energiei în rețea). Împreună, cele două centrale ar urma să depășească 1.500 MW în producție normală, ceea ce, potrivit premierului, ar însemna peste 20% din necesarul Sistemului Energetic Național. Bolojan a argumentat și rolul centralelor pe gaz în acoperirea vârfurilor de consum seara și în sezonul rece, când flexibilitatea lor devine „vitală”. Contextul imediat: înlocuirea celor 600 MW pierduți la Cernavodă Pe termen scurt, Bolojan a descris măsurile luate pentru funcționarea sistemului „în condiții de criză”, după ce Grupul 2 de la Cernavodă a fost scos din producție, pe fondul scăderii debitelor Dunării. Deficitul de 600 MW ar urma să fie acoperit printr-un mix de: producție din fotovoltaic și eolian ; intrarea în producție, „începând de săptămâna viitoare”, a grupului în rezervă de la Rovinari , care ar acoperi „aproape jumătate” din deficit; importuri ; uzinare suplimentară în hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica . Premierul a afirmat că, „din toate datele” disponibile, sistemul nu are probleme de funcționare. Proiectul „Bala 2”, condiție pentru extinderea nucleară Bolojan a legat vulnerabilitatea de la Cernavodă de necesitatea proiectului „Bala 2”, care urmărește creșterea debitului pe Dunărea Veche spre centrală, astfel încât debitul actual să fie „aproape dublat”. El a spus că studiul de fezabilitate este finalizat de opt ani și că proiectul are avizele obținute, inclusiv de mediu, iar indicatorii tehnico-economici ar fi fost aprobați în 2024. În acest context, premierul a susținut că dezvoltarea Unităților 3 și 4 nu poate fi discutată realist fără realizarea acestei lucrări și a menționat că a avut loc prima ședință a unui comitet interministerial de experți care verifică încă o dată proiectul. Ce urmează, din perspectiva Guvernului Din declarațiile premierului, următoarele repere sunt cele mai concrete: discuția despre un „pact politic” pe energie și eventuale modificări legislative la începutul sesiunii parlamentare din toamnă; intrarea în probe la Mintia din septembrie, etapizat; primele injecții de energie la Iernut până la finalul anului. Rămâne neclar, din informațiile disponibile în sursă, ce formă ar lua exact „pactul” (conținut legislativ, termene, obligații) și ce mecanisme de implementare ar garanta continuitatea măsurilor pe mai mulți ani. [...]
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW de la Cernavodă, dar pune pe masă o investiție hidrotehnică pentru a reduce riscul repetării opririlor cauzate de seceta pe Dunăre , potrivit HotNews . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri dimineață că „nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, la o zi după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării. Pe termen scurt, Bolojan a spus că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – este compensată printr-un mix de producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri, în coordonare cu Dispecerul Energetic Național. În același mesaj, premierul a precizat că a notificat Comisia Europeană privind situația de criză și a indicat o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Miza: infrastructură pe Dunăre pentru a evita opriri similare Dincolo de măsurile de echilibrare pe termen scurt, Bolojan a legat episodul de la Cernavodă de o problemă structurală: dependența funcționării reactoarelor de condițiile hidrologice. El a afirmat că situația este „consecința secetei din bazinul Dunării”, dar și rezultatul „multor ani” de „lipsă de viziune, decizii proaste și fuga de răspundere”. În acest context, premierul a indicat drept exemplu lucrările „proiectate și avizate” pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă, despre care susține că au fost amânate, iar dacă ar fi fost prioritizate „am fi avut centrala nucleară în funcțiune”. Proiectul „Bala 2”: grup interministerial și țintă de 3 ani Bolojan a anunțat că a semnat decizia de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, destinat asigurării debitului necesar funcționării unităților de la Cernavodă. Proiectul include: lucrări hidrotehnice; lucrări de dragare; lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu „peste un metru” și „aproape o dublare a debitului”. Premierul a mai spus că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă „Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat”. Licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, a afirmat Bolojan, susținând că astfel ar fi asigurată apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4. Context: oprirea controlată a Unității 2 a fost anunțată anterior de HotNews, într-un material separat despre situația de la Cernavodă, disponibil aici . [...]
Guvernul mizează pe importuri și rezerve interne ca să evite un deficit de energie după oprirea controlată a Unității 2 de la CNE Cernavodă, programată să înceapă de joi, pe fondul scăderii debitelor Dunării, potrivit news.ro . Executivul spune că estimările indică acoperirea integrală a consumului național din surse alternative și importuri, dar reia apelul la consum responsabil, mai ales seara. Oprirea Unității 2 este justificată de „condițiile hidrologice actuale”, iar Guvernul afirmă că Sistemul Electroenergetic Național are „mai multe resurse” pentru a compensa deficitul de producție, care vor fi folosite în funcție de evoluția reală a sistemului și de condițiile din perioada următoare. Ce resurse sunt luate în calcul pentru compensare În comunicatul citat, Executivul indică mai multe opțiuni pe care Dispecerul Energetic Național le poate utiliza, fără a anticipa „în acest moment” activarea tuturor capacităților de rezervă: producție eoliană: pentru următoarele 7 zile, o medie estimată de 525 MW, cu un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW, în funcție de condițiile meteo; Grupul energetic Rovinari 4 ( Complexul Energetic Oltenia ), cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă; minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, „în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile”; importuri, pe fondul unei capacități transfrontaliere de aproximativ 4.000 MW. Guvernul mai arată că prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi ajustate în funcție de debitul Dunării, producție și consum. De ce revine apelul la „consum responsabil” Ministerul Energiei menține recomandarea de reducere a consumului în orele de vârf, în special între 19:00 și 23:00, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. În paralel, autoritățile spun că operatorii de transport și sistem din Europa sunt coordonați în contextul unei „crize energetice regionale” asociate condițiilor meteorologice, iar Dispecerul Energetic Național evaluează permanent situația. [...]
Oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă devine probabilă până la final de august , după ce debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns la minus 233 cm, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru Sistemul Energetic Național: reducerea treptată a puterii și scoaterea din funcțiune a unui reactor de peste 700 MW, în plină secetă hidrologică. Datele din programul Transelectrica indică faptul că reducerea puterii Unității 2 va începe joi, 13 august, la ora 8:00, și se va face treptat timp de trei ore, înainte de desincronizarea de la rețea. Cum se reduce puterea și când se deconectează reactorul Conform graficului publicat de Transelectrica, scăderea puterii active este planificată în trei pași: 08:00–09:00: de la 678 MW la 420 MW 09:00–10:00: de la 420 MW la 200 MW 10:00–11:00: de la 200 MW la 50 MW La ora 11:00 este programată desincronizarea Unității 2 de la Sistemul Energetic Național. În tabelul Transelectrica pentru grupuri energetice de peste 100 MW, reactorul 2 apare ca fiind oprit din 13 august, ora 11:00, până în 30 august, ora 23:59 . Unitatea 2 are putere instalată de 706,5 MW , iar „puterea maximă disponibilă netă” menționată în document este de 650 MW . De ce contează: seceta limitează răcirea și forțează opriri planificate Oprirea este legată de seceta hidrologică severă , care a redus debitul și nivelul Dunării sub valorile necesare pentru alimentarea cu apă tehnologică folosită la sistemele de răcire. În ziua de miercuri, cota Dunării la Cernavodă era de minus 233 cm , cu 4 cm mai mică decât în ziua precedentă. La intrarea în România, debitul Dunării a coborât marți la aproximativ 1.370 metri cubi pe secundă , nivel descris ca nou minim istoric . Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că oprirea controlată este menită să evite stres suplimentar asupra centralei și asupra Sistemului Energetic Național și a precizat că nu este vorba despre o problemă de securitate nucleară. „Nu vorbim de probleme de securitate nucleară, nu suntem în avarie, nu suntem în urgență. Pur și simplu oprim pentru că funcționarea la parametri nominali, producere 700 MW, nu mai este posibilă cu acest debit de răcire.” Acesta a mai spus că repornirea, atunci când nivelul Dunării o permite, este o procedură standard și durează între 24 și 48 de ore . Context: Unitatea 1 a fost deja oprită, iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră Seceta a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 , iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru unele contracte de livrare, motivând că debitul și nivelul fluviului au coborât sub valorile necesare pentru alimentarea în condiții de securitate nucleară cu apă tehnologică și de răcire. [...]
