Știri din categoria Fonduri europene

Comisia Europeană reacționează la amânarea CCR pe pensiile speciale - în joc 231 mil. euro din PNRR

12 februarie 2026, 08:47

Reacția Comisiei Europene privind amânarea deciziilor pe pensiile speciale în România.

Comisia Europeană analizează dacă suspendă 231 de milioane de euro din PNRR, după ce Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțarea pe reforma pensiilor speciale, potrivit Digi24. Miza este direct legată de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea deciziei CCR prelungește incertitudinea privind plata unei tranșe din fondurile europene.

Reforma pensiilor speciale este inclusă în a treia cerere de plată depusă de România în decembrie 2023. Comisia Europeană reamintește că, în mai 2025, a decis să suspende viramentul de 231 de milioane de euro aferent acestui capitol, motivând că nu erau îndeplinite criteriile asumate. Ulterior, a fost stabilit un termen-limită, 28 noiembrie 2025, pentru realizarea reformei.

În acest context, România a depus o solicitare de amânare, iar Comisia spune că evaluează cererea și documentele asociate, inclusiv elementele acumulate „la dosar” pe fondul amânărilor de la Curtea Constituțională. Bruxelles-ul nu indică un calendar ferm pentru finalizarea analizei și nici nu avansează o concluzie privind deblocarea sau menținerea suspendării sumei.

„Comisia evaluează în prezent această solicitare și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluări aflate în desfășurare”, se arată în comunicatul CE.

Pe termen scurt, mesajul Comisiei sugerează că decizia privind cei 231 de milioane de euro rămâne condiționată de clarificările de la București, în special pe componenta care vizează pensiile magistraților. În lipsa unei hotărâri definitive și a unei implementări conforme cu angajamentele din PNRR, riscul de suspendare a fondurilor aferente acestui jalon rămâne deschis, iar autoritățile române așteaptă concluziile evaluării anunțate de Bruxelles.

Tag-uri:reforma pensiilor speciale suspendare fonduri europene pensii magistrati pnrr comisia europeana romania curtea constitutionala

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursădigi24.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ilie Bolojan discutând despre riscurile pierderii fondurilor europene.

Fonduri europene06 feb. 2026

„Riscați să blocăm banii europeni” - Bolojan a avertizat ferm CCR după semnalul transmis de Comisia Europeană privind neîndeplinirea Jalonului 215 și pierderea a 231 de milioane de euro

Premierul Ilie Bolojan a avertizat CCR că România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR , potrivit Biziday , în contextul amânării unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Informația apare într-o scrisoare transmisă Curții Constituționale, în care premierul invocă discuții recente cu reprezentanți ai Comisiei Europene. „La data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanţilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”. Conform aceleiași scrisori, Comisia Europeană nu va transmite o informare oficială privind rezultatele evaluării înainte de 11 februarie 2026, iar decizia definitivă ar urma să fie luată după această dată, pe baza informațiilor trimise de autoritățile române. Următoarea ședință a CCR este programată chiar pentru 11 februarie. [...]

Ursula von der Leyen susține un discurs despre apărare în fața unui elicopter militar.

Fonduri europene08 feb. 2026

UE vrea să creeze un nou fond pentru apărare – după epuizarea SAFE, se discută o a doua rundă de finanțare

Uniunea Europeană analizează posibilitatea lansării unui nou program de finanțare pentru apărare , după epuizarea fondurilor din actualul program SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, informează Economica.net . Surse apropiate discuțiilor au declarat că Executivul european ia în calcul inclusiv un al doilea pachet de împrumuturi pentru statele membre. Ce este programul SAFE? SAFE ( Security Action for Europe ) este un mecanism financiar temporar creat în 2025 de Uniunea Europeană, prin care statele membre au putut accesa împrumuturi în condiții favorabile pentru investiții în capabilități de apărare. Programul a fost suprasubscris – adică cererea a depășit bugetul alocat – iar Comisia Europeană a aprobat deja planurile naționale pentru 19 state, inclusiv România , care a primit 16,68 miliarde euro , a doua cea mai mare sumă din întregul program. De ce e nevoie de un nou fond? Oficialii europeni estimează că va rămâne un sold neutilizat de câteva miliarde de euro din SAFE , datorită diferențelor între sumele solicitate inițial și cele contractate efectiv. Aceste fonduri vor fi redistribuite, însă presiunile din partea statelor membre pentru continuarea sprijinului financiar rămân ridicate, în special în contextul conflictului din Ucraina și al unei posibile instabilități la granițele Uniunii. Conform surselor citate, Comisia va evalua eficiența programului actual și va decide dacă este oportună lansarea unui nou fond sau prelungirea SAFE într-o formă modificată. Oficial, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a declarat că „nu se fac speculații în acest moment” cu privire la un al doilea fond, însă analizele sunt deja în desfășurare. România, printre principalii beneficiari Prin cei peste 16 miliarde de euro alocați, România devine un actor important în consolidarea flancului estic al NATO , având posibilitatea să investească în modernizarea infrastructurii militare, dotări, logistică și cercetare. Fondurile sunt esențiale pentru a reduce decalajele față de țările din vestul Europei în ceea ce privește pregătirea defensivă. Ce urmează? Dacă evaluarea va fi favorabilă, un nou program de împrumut pentru apărare ar putea fi lansat în cursul anului 2026 sau 2027 , dar va depinde de contextul geopolitic, de alegerile europene și de dinamica bugetului multianual al UE. Până atunci, statele membre trebuie să finalizeze utilizarea sumelor primite și să demonstreze eficiența cheltuirii fondurilor deja accesate. [...]

Ministrul discută despre impactul întârzierilor asupra fondurilor europene.

Fonduri europene05 feb. 2026

231 milioane euro din PNRR sunt în pericol după nepromulgarea legii pensiilor magistraților până la termenul stabilit - Comisia Europeană a respins cererile de plată

România va pierde cei 231 de milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor repetate ale Curții Constituționale a României (CCR), care au împiedicat implementarea reformei pensiilor magistraților , informează Biziday . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a confirmat că România nu a reușit să adopte la timp proiectul necesar pentru a îndeplini jalonul stabilit de Comisia Europeană, ceea ce a dus la pierderea fondurilor. Dragoș Pîslaru a declarat că, deși România avea termen până pe 28 noiembrie 2025 pentru a promulga legea, întârzierile cauzate de CCR au făcut imposibilă demonstrarea implementării reformei. În urma unei întâlniri la Bruxelles, Comisia Europeană a clarificat că, în absența promulgării legii, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți. „Ne afectează credibilitatea europeană și arată cetățenilor că reforme importante nu se pot face”, a subliniat ministrul Pîslaru, adăugând că România va trebui să compenseze suma pierdută din bugetul de stat, ceea ce nu este eficient din perspectivă bugetară. CCR a amânat în mod repetat o decizie cu privire la legea care vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiei de serviciu. În octombrie, CCR a respins un proiect similar, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care deși consultativ, este obligatoriu. Guvernul a obținut ulterior avizul negativ al CSM și a adoptat legea prin asumarea răspunderii pe 2 decembrie. Judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie, dar ședința a fost suspendată după ce patru judecători au părăsit sala. Termenul următor a fost stabilit pentru 16 ianuarie, iar următoarea ședință este programată pentru 11 februarie. Din cauza acestor amânări, actul normativ nu a putut intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut. Această situație evidențiază problemele de credibilitate ale României la nivel european și subliniază dificultățile întâmpinate în implementarea reformelor esențiale. [...]

Ursula von der Leyen susține un discurs în Parlamentul European.

Fonduri europene15 ian. 2026

UE deschide calea achizițiilor comune de apărare prin SAFE; Ucraina este integrată în ecosistemul de securitate european

Comisia Europeană a aprobat planurile SAFE pentru opt state, inclusiv România potrivit Digi24 , decizia deschizând calea pentru primul val de finanțări din programul de achiziții comune de apărare al Uniunii Europene. Cele opt țări ale căror planuri naționale de apărare au primit undă verde sunt Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Pentru România, suma alocată provizoriu este de 16,68 miliarde de euro, bani destinați modernizării echipamentelor militare, creșterii capacităților strategice și consolidării securității naționale în cadrul inițiativei europene de apărare comună. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut ca planurile să fie aprobate rapid de Consiliu, pentru ca plățile să poată fi făcute fără întârzieri. Ea a subliniat că UE a avansat accelerat în domeniul apărării, inclusiv prin posibilitatea de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro, sumă care include 150 de miliarde de euro pentru achiziții publice comune prin SAFE. Aprobarea vine după o evaluare a „planurilor naționale de investiții în domeniul apărării” depuse în cadrul inițiativei „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE). Miza este acordarea de împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru ca statele participante să își poată intensifica pregătirea militară și să cumpere echipamente moderne. În același timp, Comisia arată că mecanismul integrează Ucraina în ecosistemul de securitate al UE, urmărind ca sprijinul să fie „rapid” și „durabil”. Elementele-cheie ale finanțării și calendarului, conform informațiilor din comunicarea Comisiei: nivelurile de finanțare au fost stabilite provizoriu în septembrie, pe baza principiilor solidarității și transparenței; exemplu de alocare: 1,18 miliarde de euro pentru Cipru și 16,68 miliarde de euro pentru România; cele opt state pot accesa împreună aproximativ 38 de miliarde de euro după semnarea acordurilor de împrumut; după evaluarea Comisiei, Consiliul are patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare; după aprobarea Consiliului, Comisia finalizează acordurile de împrumut, iar primele plăți sunt prevăzute pentru martie 2026. Programul SAFE este parte a pachetului „Pregătire 2030” , iar regulamentul a fost adoptat la 27 mai 2025. În esență, SAFE urmărește creșterea rapidă a investițiilor în apărare prin achiziții publice comune din industria europeană, cu accent pe capabilități prioritare, interoperabilitate și reducerea costurilor. În plus, Ucraina și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb/ Spațiul Economic European pot participa la achiziții comune și pot cumpăra de la propriile industrii, iar mecanismul se deschide și către țări aflate în diferite etape ale procesului de aderare sau cu parteneriate de securitate și apărare cu UE. [...]

Monede aranjate pe un fundal alb, simbolizând investiții și finanțări.

Fonduri europene09 feb. 2026

Finanțările BEI de 1,6 mld. euro au mobilizat 5 mld. euro investiții - Echivalentul a 1,3% din PIB

Grupul BEI a acordat României finanțări de 1,6 miliarde de euro în 2025 , bani care au contribuit la mobilizarea unor investiții totale de circa 5 miliarde de euro, echivalentul a 1,3% din PIB, potrivit Economedia , care citează un anunț al Băncii Europene de Investiții (BEI), transmis de Agerpres. Conform comunicatului BEI , finanțările au vizat în principal transportul și energia, cu accent pe proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, dar și pe energie curată. Instituția arată că intervențiile din 2025 au urmărit să susțină „o creștere mai ecologică”, conectivitate și competitivitate pe termen lung. Distribuția finanțărilor menționată de BEI include mai multe direcții, cu sume alocate astfel: peste 1,17 miliarde de euro pentru obiective de coeziune, prin conexiuni de transport și infrastructură urbană; aproape 185 milioane de euro pentru proiecte energetice; peste 170 milioane de euro pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM); mai mult de 150 milioane de euro pentru inovare, digitalizare și dezvoltarea capitalului uman. Vicepreședintele BEI Ioannis Tsakiris a declarat că instituția sprijină investiții care consolidează infrastructura de transport și urbană și accelerează tranziția către energie curată, în contextul obiectivelor UE. Totodată, BEI indică faptul că, în ultimii cinci ani, finanțările Grupului BEI în România au depășit 10,1 miliarde de euro. Un proiect evidențiat este sprijinul pentru autostrada A1, printr-o primă tranșă de 500 milioane de euro dintr-un împrumut BEI care cofinanțează o secțiune de 122 km între Pitești și Sibiu, parte a rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Costul total al proiectului este estimat la 5,5 miliarde de euro, iar BEI intenționează să ofere un împrumut de până la 1 miliard de euro, alături de granturi UE și fonduri naționale, proiectul beneficiind și de servicii de consultanță ale BEI. Pe energie, în iulie 2025, BEI a acționat ca investitor-ancoră în prima obligațiune verde corporativă a Electrica, o emisiune de 500 milioane de euro listată la bursele din Luxemburg și București, cu fonduri direcționate către proiecte aliniate taxonomiei UE (clasificarea europeană a activităților considerate durabile). În paralel, Grupul BEI a extins asistența tehnică: prin Jaspers a început o misiune cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru pregătirea unor investiții în mobilitatea urbană integrată în Valea Jiului (circa 30 milioane de euro planificate) și a continuat sprijinul pentru modernizarea rețelei de metrou din București. Fondul European de Investiții (FEI), parte a Grupului BEI, a completat intervențiile prin 346 milioane de euro sub formă de garanții și instrumente de capital pentru inovare și finanțarea IMM-urilor. În 2025, România a aderat și la Mecanismul de garantare a creditelor la export pentru Ucraina, gestionat de FEI, în cadrul căruia Exim Banca Românească a primit o garanție de 43,75 milioane de euro pentru sprijinirea fluxurilor comerciale dintre UE, România și Ucraina. [...]

Steagul Uniunii Europene fluturând pe un câmp verde sub cer senin.

Fonduri europene23 ian. 2026

UE pune la dispoziție 160 mil. euro pentru campanii agroalimentare - Sprijin pentru acces pe piețe cu potențial, inclusiv UK și Asia

Comisia Europeană pune la dispoziție până la 160 de milioane de euro prin granturi pentru cofinanțarea programelor de promovare a produselor agroalimentare, potrivit Economedia . Măsura este inclusă în cererile de propuneri pentru 2026, lansate joi de Executivul comunitar, pentru sprijinirea campaniilor și evenimentelor care promovează produse agroalimentare durabile și de înaltă calitate în UE și la nivel global. Finanțarea vizează cofinanțarea programelor propuse de grupuri de producători și alte organisme comerciale agroalimentare, atât pe piața internă, cât și pe piețe din afara UE considerate cu potențial ridicat de creștere. În comunicarea citată sunt menționate, între altele, Marea Britanie, Japonia, Coreea de Sud, China, Singapore și America de Nord. Alocarea de până la 160 de milioane de euro se înscrie într-un buget mai amplu: programul de lucru pentru politica de promovare în 2026, prin care Comisia Europeană va aloca 205 milioane de euro pentru cofinanțarea activităților de promovare a produselor agroalimentare din UE. Conform textului, aceasta este cea mai mare alocare de până acum pentru creșterea gradului de informare a consumatorilor privind produsele agricole europene și sistemele de calitate. Acțiunile de promovare se derulează sub semnătura comună „Bucurați-vă, este din Europa”, inițiativă care urmărește să crească nivelul de conștientizare privind calitatea produselor UE și să sprijine fermierii și întreprinderile agroalimentare care respectă standarde ridicate de siguranță și de mediu. Programul de lucru include și inițiative gestionate direct de Comisie, precum campanii de promovare și informare în țări terțe, participarea UE la târguri internaționale agroalimentare, vizite ale comisarului Christophe Hansen și elaborarea unor manuale de intrare pe piață pentru exportatori. Cererile de propuneri lansate joi rămân deschise pentru candidaturi timp de trei luni și sunt accesibile unei game largi de operatori eligibili din întreaga Uniune Europeană. Comisia plasează politica de promovare a produselor agroalimentare între prioritățile sale, menționând-o ca instrument de sprijin pentru competitivitatea, reziliența și diversificarea sectorului agroalimentar al UE. [...]