Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România este la un pas să încaseze 2,62 miliarde euro (aprox. 13,1 miliarde lei) din PNRR, bani nerambursabili care ar reduce presiunea pe buget într-un moment de consolidare fiscală, potrivit Profit. Ministerul Finanțelor anunță că cererea de plată nr. 4 a trecut de avizul Comitetului Economic și Financiar (CEF), iar plata efectivă ar urma să fie autorizată după ultima etapă procedurală din UE.
După avizul CEF, următorul pas este etapa finală de „comitologie” (procedura prin care statele membre validează, în comitet, decizia Comisiei) în cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aceasta este programată în cursul lunii iunie, iar abia ulterior Comisia Europeană poate adopta decizia de plată.
Comisia transmisese în luna mai evaluarea preliminară către CEF, care avea la dispoziție patru săptămâni pentru aviz. Ministerul Finanțelor spune acum că acest aviz a fost obținut.
Cererea de plată nr. 4 include 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate favorabil de Comisia Europeană la 14 mai 2026. Este o cerere „fără suspendări”, ceea ce înseamnă că toate jaloanele și țintele incluse au fost considerate îndeplinite satisfăcător.
Fondurile aferente acestei cereri sunt nerambursabile (granturi). Ministerul Finanțelor le leagă direct de finanțarea investițiilor publice și de reducerea presiunii asupra bugetului național, într-un context în care consolidarea fiscală trebuie să continue.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are în forma actuală 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi.
După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR ar ajunge la aproximativ 12,97 miliarde euro (inclusiv prefinanțarea), adică o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală.
A patra cerere de plată a fost depusă la 19 decembrie 2025, iar viteza de evaluare la nivel european este relevantă deoarece mecanismul intră în ultima fază de implementare.
Conform calendarului european:
În evaluarea europeană citată se menționează progrese în domenii precum revizuirea sistemului fiscal și modernizarea procedurilor de administrare fiscală, iar în opinia CEF se arată că nu există dovezi privind o inversare a măsurilor asociate jaloanelor și țintelor îndeplinite anterior.
„PNRR rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile României într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Recomandate
România a încasat peste 1,1 miliarde euro din FEADR , bani care intră efectiv în bugetul de stat și acoperă plăți deja făcute către fermieri și investiții rurale, potrivit AgroInfo . Suma rambursată de Comisia Europeană este de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei ) și reprezintă decontarea plăților efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și plăți compensatorii acordate fermierilor pentru pierderi de venit asociate măsurilor de mediu și climă, bunăstării animalelor și agriculturii ecologice. Cea mai recentă tranșă a fost plătită integral „zilele trecute”, pe 27 mai , și se ridică la 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei ). Potrivit declarațiilor citate în material, banii acoperă fondurile solicitate de AFIR prin declarația de cheltuieli pentru perioada ianuarie–martie 2026 , aferentă decontării plăților făcute din bugetul național în primul trimestru către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală, precum și pentru măsurile de mediu și climă. De ce contează: presiune mai mică pe buget și continuitate la plăți Rambursările din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) reduc presiunea de finanțare pe termen scurt asupra bugetului național, în condițiile în care plățile către beneficiari sunt făcute inițial din resurse interne și apoi decontate de Comisia Europeană. În același timp, fluxul de rambursare este un indicator operațional pentru capacitatea administrației de a raporta cheltuieli eligibile și de a menține ritmul de finanțare pentru proiecte și scheme compensatorii. Cum funcționează rambursarea Conform procedurii descrise, declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 a fost încărcată în sistemul informatic folosit pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, iar după verificare, Comisia a rambursat fondurile solicitate în termenul maxim de 45 de zile . În material este citat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu , care leagă rambursarea de corectitudinea gestionării fondurilor și de capacitatea de atragere a banilor europeni: „Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 Miliarde de euro în actualul exercițiu financiar european aferent Politicii Agricole Comune 2023 – 2027, bani care au intrat efectiv la Bugetul de stat al României.” [...]
Ungaria riscă să piardă bani europeni din cauza întârzierilor la implementare , după ce Bruxelles-ul a deblocat recent fonduri care depășesc capacitatea actuală a administrației de a le cheltui în termenele UE, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. După victoria electorală din aprilie, noua administrație condusă de premierul Péter Magyar a început rapid negocieri cu Comisia Europeană pentru acces la fondurile înghețate în anii precedenți, pe fondul disputelor legate de statul de drept din perioada guvernării Viktor Orbán. Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a aprobat deblocarea a 16,4 miliarde de euro, iar discuțiile continuă pentru alte sume. Miza: termene-limită strânse și proiecte care trebuie refăcute Problema imediată pentru Budapesta nu mai este obținerea banilor, ci viteza cu care poate pregăti și executa proiectele înainte de expirarea termenelor europene. Ministrul transporturilor și investițiilor, Dávid Vitézy, spune că există proiecte care au trebuit renegociate complet, iar întrebarea practică este ce poate fi implementat realist până la 31 august, termen asociat îndeplinirii condițiilor pentru accesarea fondurilor din programul post-pandemie. „Există liste întregi de proiecte care au trebuit renegociate complet.” Oficialii ungari admit, în acest context, că urmează o cursă contracronometru pentru aprobarea proiectelor și validarea lor de către miniștrii de finanțe ai UE. Ce fonduri sunt în joc și cum încearcă guvernul să accelereze absorbția Fondul european de redresare și reziliență (RRF) – mecanismul post-pandemie – are o valoare totală de 577 miliarde de euro și a fost creat în 2021 pentru relansarea economiilor afectate de COVID-19. Potrivit ministrului Vitézy, Comisia Europeană ar fi avut inițial o poziție de 4-5 miliarde de euro pentru Ungaria, însă negocierile din ultimele săptămâni au dus la creșterea sumei aprobate. Pentru a accelera procesul, guvernul Péter Magyar a implementat rapid reformele cerute de Bruxelles în materie de anticorupție și stat de drept și a eliminat o portiță legislativă care permitea fostului regim Orbán să evite jurisdicția Parchetului European în cazurile de fraudă cu fonduri UE. În paralel, autoritățile de la Budapesta au reclasificat proiecte europene în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru a putea fi finanțate prin mecanismul post-pandemie, inclusiv achiziția unor noi tramvaie pentru rețeaua de transport public din capitală. Ce urmează Chiar dacă deblocarea fondurilor reduce presiunea politică pe relația Budapesta–Bruxelles, riscul operațional rămâne: dacă proiectele nu sunt aprobate și implementate la timp, Ungaria poate ajunge în situația de a avea bani disponibili pe hârtie, dar greu de transformat în investiții efective în termenele UE. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria (aprox. 82,4 miliarde lei), într-o mișcare care leagă explicit accesul la bani de progrese măsurabile pe statul de drept și de întărirea mecanismelor anticorupție, potrivit G4Media . Din suma totală, 14,2 miliarde de euro (aprox. 71,4 miliarde lei) devin disponibile „imediat”, după ce fuseseră blocate la Bruxelles în mandatul fostului premier Viktor Orbán. Restul de 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) ar urma să fie deblocate ulterior, condiționat de „unele progrese” suplimentare ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după întâlnirea de vineri de la Bruxelles cu noul premier ungar, Péter Magyar. Cum se împarte suma și ce intră în plată imediat Conform informațiilor prezentate, pachetul anunțat include: 10 miliarde de euro (aprox. 50,3 miliarde lei) sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE (instrumentul post-criză); 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, disponibile imediat; 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, condiționate de progrese suplimentare. Pentru mediul economic, miza este capacitatea statului ungar de a reporni finanțarea proiectelor publice și a investițiilor cofinanțate din bani europeni, după o perioadă de blocaj care a afectat predictibilitatea fluxurilor de capital către economie. Vizita comisarului pentru Justiție: condiționalitatea rămâne în centrul discuțiilor În acest context, comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath , urmează să meargă marți la Budapesta pentru discuții cu noul guvern privind pregătirea raportului din 2026 despre statul de drept și reformele cerute de Comisie. Agenda include întâlniri atât cu reprezentanți ai Adunării Naționale, cât și cu membri ai guvernului, iar Comisia Europeană a indicat că discuțiile vizează în principal reforma legislativă și garanțiile instituționale. „Discuțiile se vor concentra asupra agendei de reformă legislativă, inclusiv asupra măsurilor de consolidare a statului de drept, de protejare în continuare a drepturilor fundamentale și de protejare a libertății mass-media.” Semnal suplimentar pe zona anticorupție: intenția de aderare la Parchetul European Un element cu impact direct asupra protecției bugetului UE este faptul că, la 29 mai, Ungaria a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la intenția de a se alătura Parchetului European (EPPO) , instituția care investighează fraude și corupție cu fonduri europene. În comunicarea citată, acest pas este prezentat ca relevant pentru întărirea protecției intereselor financiare ale Uniunii și pentru combaterea fraudei și corupției care afectează bugetul UE. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă progresele invocate de Comisie se traduc în modificări legislative și instituționale care să susțină deblocarea integrală a fondurilor, inclusiv a tranșei condiționate de 2,2 miliarde de euro. [...]
UE deblochează 16,4 mld. euro pentru Ungaria, un impuls bugetar major după schimbarea de guvern , potrivit Al Jazeera . Decizia vine după primele reforme inițiate de noul premier Peter Magyar și poate aduce primele plăți înainte de finalul anului, dacă Budapesta bifează pașii ceruți de Bruxelles. Comisia Europeană, prin președinta Ursula von der Leyen, a anunțat că blocul comunitar este pregătit să elibereze fonduri care fuseseră înghețate în perioada în care Viktor Orbán era la putere. Sub Orbán, UE a blocat aproximativ 18 miliarde de euro (21 mld. dolari) destinate Budapestei, invocând derapaje democratice, corupție și modul de tratare a chestiunilor legate de drepturile persoanelor LGBTQ. Cum se împarte suma și ce condiții rămân Pachetul anunțat totalizează 16,4 miliarde de euro (19 mld. dolari) și include: 10 miliarde de euro (11,6 mld. dolari) din fondul de redresare „Next Generation EU” (instrumentul post-COVID al UE); 4,2 miliarde de euro (4,8 mld. dolari) din fonduri de coeziune; încă 2,2 miliarde de euro (2,5 mld. dolari), pe măsură ce reformele sunt finalizate. Von der Leyen a legat explicit deblocarea banilor de ritmul reformelor, afirmând că în doar câteva săptămâni Magyar a împins înainte schimbări „așteptate de mult timp”. De ce contează economic: 13% din buget, potrivit lui Magyar Peter Magyar a numit acordul un „moment istoric” și a spus că guvernul „a luptat pentru fiecare cent”. El a susținut că fondurile europene reprezintă aproximativ 13% din bugetul Ungariei și că vor fi folosite pentru reconstrucție, relansarea economiei, refacerea și dezvoltarea serviciilor publice și creșterea competitivității companiilor ungare, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii. Semnale politice și calendar: primele plăți ar putea veni până la finalul anului În plan intern, Al Jazeera notează câteva mișcări timpurii ale noului executiv: majoritatea parlamentară a lui Magyar a votat renunțarea la planurile lui Orbán de retragere din Curtea Penală Internațională , iar poliția a anunțat că nu va interzice parada Pride de luna viitoare la Budapesta, după ce anul trecut evenimentul fusese interzis. Cea mai mare parte a fondurilor înghețate provine din mecanismul de redresare post-COVID, iar Ungaria avea termen până la finalul lunii august pentru a prezenta un nou plan. Oficialii UE citați de publicație spun că, dacă toate etapele sunt îndeplinite la timp, Budapesta ar putea primi prima tranșă înainte de sfârșitul anului. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria , o decizie care schimbă rapid accesul Budapestei la finanțare europeană și poate accelera investițiile publice, potrivit Wall Street . Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întâlnire la Bruxelles cu noul premier ungar, Peter Magyar, iar fondurile fuseseră blocate în perioada în care Viktor Orban era la putere. Finanțarea include 10 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE, plus 4,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune care vor fi disponibile imediat, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres. Ce se deblochează acum și ce rămâne condiționat Pe lângă sumele disponibile imediat, alte 2,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune vor fi deblocate doar după „progrese suplimentare” ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor Ursulei von der Leyen. Decizia vine după o perioadă în care o parte din fondurile europene destinate Ungariei a fost blocată pe fondul problemelor legate de statul de drept și combaterea corupției, potrivit Agerpres. „Am convenit asupra unui cadru solid care să garanteze că Ungaria se ocupă de problemele legate de corupţie şi statul de drept” Miza economică: infrastructură și rețele electrice Premierul Peter Magyar a spus că banii de la Bruxelles ar urma să sprijine economia Ungariei, inclusiv prin investiții majore în infrastructură, potrivit Agerpres. El a indicat două direcții principale: investiții de aproape două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în căile ferate; investiții de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în rețelele electrice. Magyar a mai afirmat că deblocarea fondurilor nu are legătură cu poziția Budapestei față de aderarea Ucrainei la UE, adăugând că Ungaria urmărește în continuare garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit aceleiași surse. [...]
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest , pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews , care citează o analiză Financial Times. Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare. Revizuiri succesive și obiective ajustate Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație. După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor: „În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.” Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins. Bruxelles, acuzat de indulgență; Comisia respinge criticile Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte. Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie. Bani atrași, cheltuire parțială și creștere economică slabă Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi. Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor. Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE. Proiecte fragmentate și investiții contestate Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare. Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles. [...]
