Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Guvernul cere raportare accelerată și posibil transfer pe împrumut pentru proiectele PNRR care nu se închid la timp, în încercarea de a evita pierderea banilor din componenta de grant, potrivit Mediafax. Premierul Ilie Bolojan, împreună cu ministrul de Interne Cătălin Predoiu și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, a discutat duminică, într-o videoconferință cu prefecții, despre analiza a aproximativ 5.300 de contracte finanțate prin PNRR, aflate în derulare la nivel local.
În videoconferință a fost analizat și stadiul reformelor necesare pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate în domeniul afacerilor interne prin PNRR.
Bolojan le-a cerut prefecților „să se mobilizeze cât mai urgent” și să se implice în derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în dezvoltare, mediu și educație, finanțate din componenta de grant. Obiectivul indicat este finalizarea până la sfârșitul lunii august, astfel încât România „să nu piardă fondurile alocate”.
Executivul a discutat și posibilitatea ca proiectele care nu pot fi finalizate la termen să fie transferate pe componenta de împrumut a PNRR.
Premierul a cerut prefecților să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru centralizarea datelor privind stadiul real al proiectelor. În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații complete și verificabile, inclusiv:
Colectarea se va face pe baza unui formular standardizat, cu termen de transmitere până marți, 26 mai, ora 15.00.
Discuțiile tehnice urmează să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Datele raportate „conform situației din teren” vor putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană.
Totodată, s-a stabilit urgentarea verificării cererilor de plată, pentru ca proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp.
În paralel, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), care ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Dialogul are loc în contextul în care unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire.
Recomandate

Guvernul pune primăriile sub presiunea termenului de 31 august pentru a evita pierderea integrală a granturilor PNRR , după ce premierul Ilie Bolojan a avertizat, la Iași, că proiectele nefinalizate până la finalul lunii august pot duce la pierderea banilor europeni alocați, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și bugetară: Bolojan a spus că în administrațiile publice sunt în derulare peste 15.000 de proiecte. Cele care pot fi terminate până la 31 august „trebuie să rămână pe componenta de grant”. În schimb, un proiect ajuns la 90% execuție, dar rămas pe grant și nefinalizat la termen, „atrage pierderea integrală a sumei alocate”. Pentru proiectele care nu pot fi închise la timp, soluția anunțată este transferul pe componenta de împrumut. În acest scenariu, România ar pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, iar diferența ar urma să fie acoperită din bugetul național sau local. Inventar de urgență și termene scurte pentru șantiere În contextul negocierilor tehnice dintre echipele române și Comisia Europeană , aflate în curs la Bruxelles, toți primarii au fost convocați luni dimineață pentru un inventar de urgență al proiectelor PNRR. Pentru lucrările cu risc de nefinalizare, premierul a cerut măsuri în „primele trei zile ale săptămânii viitoare”, inclusiv: întocmirea de note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier; angajamente ferme din partea constructorilor, cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Jaloane neîndeplinite și pachet legislativ pentru deblocarea banilor Un alt punct sensibil în discuțiile cu Bruxellesul îl reprezintă jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat ca exemplu viteza pe calea ferată, unde angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit din cauza lucrărilor nefinalizate și a lipsei de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană „coborârea acestor standarde” pentru a nu bloca absorbția. Separat, Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare toate ministerele vor depune în Parlament proiecte de lege „esențiale” pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei). Potrivit premierului, Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că adoptarea în Parlament devine singura cale. El a cerut partidelor susținerea acestor legi până la finalul lunii iunie, astfel încât tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. În același context, Bolojan a reamintit că România are în 2026 „cel mai mare buget de investiții”, reprezentând 8% din PIB, din fonduri europene și naționale cumulate. [...]

Întârzierile la plăți pe PNRR cresc riscul de a rata termenul-limită din august 2026 , iar presiunea se vede direct în proiectele mari de infrastructură, inclusiv pe Autostrada A7, unde constructorii au nevoie de flux de numerar ca să mențină ritmul de lucru, potrivit Economedia . Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că, fără plăți rapide către constructori, „e greu de presupus” că lucrările pot fi finalizate la timp, ceea ce ar pune în pericol finanțările din PNRR. Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că una dintre problemele majore ale perioadei este absorbția fondurilor din PNRR, în condițiile în care „fiecare comună din România” are cel puțin un proiect în derulare (de la anvelopări și clădiri publice la proiecte de energie regenerabilă). Miza este ca „miile de proiecte” să fie terminate până la sfârșitul lunii august 2026, pentru ca România să nu piardă finanțările. Renegocierea PNRR: ce rămâne pe grant și ce se mută pe împrumut Guvernul negociază în această perioadă cu Comisia Europeană modificări ale PNRR, iar echipa guvernamentală se află la Bruxelles, atât la nivel tehnic, cât și ministerial. În acest context, autoritățile trebuie să decidă ce proiecte pot fi finalizate „la sigur” și: ce proiecte trebuie să rămână pe componenta de granturi (fonduri nerambursabile); ce proiecte au risc să nu fie terminate și ar urma să fie mutate pe componenta de împrumut din PNRR, pentru a evita pierderea finanțărilor. Presiune bugetară: rezervă la Finanțe pentru costuri neeligibile Premierul interimar a indicat și o problemă de finanțare suplimentară: unele proiecte au ajuns să coste mai mult decât estimările inițiale, iar diferențele pot include cheltuieli neeligibile la finanțare europeană, care trebuie acoperite din bugetul de stat. În acest sens, Bolojan a spus că este importantă păstrarea unei rezerve financiare la Ministerul Finanțelor, inclusiv pentru proiecte care necesită suplimentări importante, precum cele din sănătate. „Am constatat (...) că există întârzieri de plată și fără să ne plătim constructorii cât mai repede posibil e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut, în așa fel încât aceste proiecte să fie finalizate până în luna august.” Autostrada A7: cinci loturi pe granturi PNRR, dar termenele rămân strânse În cazul Autostrăzii Moldovei (A7), executivul a decis în vara anului trecut ca cinci loturi din secțiunile Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani să fie finanțate din granturi PNRR (nerambursabile), în loc de împrumuturi. Loturile sunt: Focșani – Bacău, Lot 1 : Focșani – Domnești Târg Focșani – Bacău, Lot 2 : Domnești Târg – Răcăciuni Focșani – Bacău, Lot 3 : Răcăciuni – Bacău Bacău – Pașcani, Lot 1 : Bacău (Săucești) – Trifești Bacău – Pașcani, Lot 2 : Trifești – Gherăești În schimb, Bacău – Pașcani, Lot 3 (Mircești – Pașcani) rămâne finanțat din împrumuturi PNRR, deoarece nu ar putea fi gata până în august 2026, termenul-limită pentru proiectele din PNRR. Economedia amintește că Dorinel Umbrărescu (UMB) a confirmat public, la finalul anului trecut, că sectorul Adjud–Săbăoani (95 km) va fi finalizat până la 31 august 2026, iar restul de 27 km până la Pașcani până la 22 decembrie 2026. Stadiul lucrărilor și estimări de deschidere Pentru tronsoanele menționate, publicația prezintă stadii fizice și financiare și termene estimate: Focșani – Bacău (95,90 km) Lot 1 (35,60 km): deschis în 23 decembrie 2025 Lot 2 (38,78 km): deschis parțial (Domnești Târg–Adjud, aprox. 17 km) în decembrie 2025; pe restul stadiul este 95% (stadiu financiar: 54,76%) Lot 3 (21,52 km): 73% fizic, 30,90% financiar Bacău – Pașcani (77,38 km) Lot 1 (30,30 km): 49,10% fizic, 26,99% financiar Lot 2 (18,99 km): 46,90% fizic, 17,87% financiar Lot 3 (28,09 km): 48,20% fizic, 16,56% financiar La nivel de termene, pentru Lotul 2 Domnești Târg–Răcăciuni , Economedia citează un răspuns CNAIR potrivit căruia întregul lot ar urma să fie deschis în mai 2026 (după ce o porțiune a fost deja deschisă în decembrie 2025), în timp ce Răcăciuni–Bacău este estimat pentru august 2026, iar Săucești–Trifești și Trifești–Gherăești tot pentru august 2026. Mircești–Pașcani este estimat pentru decembrie 2026. Contextul pus de Bolojan este că, în lipsa unor plăți la timp către constructori, capacitatea acestora de a susține lucrările până la termenele PNRR poate fi afectată, ceea ce ar amplifica riscul de întârzieri și, implicit, de pierdere a finanțărilor. [...]

România intră în renegocierea finală a PNRR, cu termen 31 mai, pentru a securiza banii rămași pe granturi , după ce planul a trecut de pragul de 60% implementare odată cu aprobarea cererii de plată nr. 4, potrivit Libertatea . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că depășirea pragului de 60% vine „cu cererea de plată 4 astfel aprobată” de Comisia Europeană și că România „nu mai” este „la coada clasamentului”, declarații făcute la finalul ședinței de Guvern, potrivit News.ro. Miza economică: ce bani mai are România de încasat Pîslaru a indicat sumele rămase de obținut pentru finalizarea PNRR, atât pe componenta de grant (fonduri nerambursabile), cât și pe cea de împrumut: 4,9 miliarde euro pe grant (aprox. 24,5 miliarde lei ) „cu tot cu suma brută” sau 4,2 miliarde euro (aprox. 21,0 miliarde lei ) dacă se scade prefinanțarea deja obținută; pe împrumut, „o sumă de cinci miliarde euro ” (aprox. 25,0 miliarde lei ) „tot brută”; per total, 7,7 miliarde euro (aprox. 38,5 miliarde lei ) „sumă netă” sau 10 miliarde euro (aprox. 50,0 miliarde lei ) „sumă brută”. Aceste sume ar urma să fie obținute din cererile de plată 5 și 6 , pentru închiderea PNRR. Termen-limită 31 mai: „măsură chirurgicală” între împrumut și grant Ministrul a anunțat că România a intrat într-un proces de renegociere finală a PNRR, cu obiectivul de a avea certitudinea că proiectele de investiții sunt finalizate astfel încât să fie încasată integral suma rămasă pe granturi. „Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi (...) De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală (...) şi data-limită pentru aceste negocieri este 31 mai.” Pîslaru a menționat și existența unui ghid al Comisiei Europene distribuit statelor membre pe 5 mai, despre care spune că a fost prezentat miniștrilor în Guvern. Blocaj operațional: Guvernul vrea plățile „la zi” în 2–3 săptămâni Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Executivul și-a asumat să aducă plățile din PNRR la zi în următoarele săptămâni, prin accelerarea procesării cererilor și mobilizarea echipelor din ministere. Bolojan a avertizat că întârzierile la plată afectează direct execuția proiectelor: „La multe ministere sunt întârzieri mari ale plăţilor, iar dacă constructorii nu sunt plătiţi cu lunile, e greu de presupus că vor finaliza lucrările.” Ținta anunțată de premierul interimar este ca plățile să fie aduse la zi „în următoarele două, trei săptămâni”, pentru a reduce riscul de pierdere a banilor și de penalități, în cazul în care proiectele rămase pe grant nu sunt terminate. Sporurile pentru fonduri europene: legate de „livrabile”, nu de calificative Bolojan a mai spus că sporurile pentru accesarea fondurilor europene nu ar mai trebui acordate doar pe baza calificativelor din anul anterior, ci în funcție de rezultate măsurabile: cereri procesate, respectarea termenelor, fonduri transferate către beneficiari. În același context, premierul interimar a numit absorbția PNRR unul dintre cele mai importante proiecte ale României în 2026 și a indicat că următoarele două săptămâni sunt decisive pentru închiderea negocierilor până la finalul lunii. [...]

România încearcă să securizeze integral cele 4,9 miliarde euro (aprox. 24,5 miliarde lei) rămase din granturile PNRR printr-o renegociere „finală” cu Comisia Europeană, care presupune rearanjarea proiectelor astfel încât să fie prioritizate investițiile deja finalizate sau aflate într-un stadiu avansat de implementare, potrivit G4Media . Miza este una bugetară: granturile sunt bani nerambursabili, iar pierderea lor ar reduce spațiul de finanțare pentru investiții publice. Negocierile ar urma să se încheie până la 31 mai, după ce România a transmis Comisiei Europene un prim draft cu modificările propuse. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că întâlnirea fizică de la Bruxelles ar urma să aibă loc în 22 mai, iar restul perioadei până la finalul lunii ar fi folosit pentru a ajunge la o versiune finală pe partea de investiții. Cum vrea Guvernul să „închidă” PNRR pe granturi Planul descris de ministru pornește de la ideea că România trebuie să aibă proiecte „sigure” pentru a justifica integral suma rămasă pe granturi. În acest context, Pîslaru a indicat că vor exista ajustări între componentele de împrumut și cele de grant. „Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi (...). De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală prin care ne asigurăm că toate proiectele care sunt finalizate sau care sunt aproape gata (...) ne vor permite să putem acoperi suma de granturi.” Ministrul și-a exprimat încrederea că România are suficiente proiecte pentru a atrage integral fondurile nerambursabile rămase. Ce se întâmplă cu componenta de împrumuturi Pe împrumuturi, Pîslaru a afirmat că Guvernul este „încrezător” că poate trage „partea cea mai mare din sumă”, argumentând că proiectele sunt deja prinse în buget. În scenariul negativ, pierderea ar fi legată de diferența de dobândă între finanțarea din PNRR și împrumuturile pe care le contractează Ministerul de Finanțe, însă poziția de negociere transmisă Comisiei Europene ar fi că nici pe această componentă nu ar trebui pierduți bani. Condiția-cheie: pachetul de reforme, cu nouă legi în Parlament Pentru încasarea banilor de investiții, ministrul a indicat că sunt necesare reforme, iar în acest sens există nouă acte normative la nivel de lege care trebuie adoptate în Parlament. Potrivit lui Pîslaru: trei acte sunt „gata” (terenuri pentru investiții; legea consolidată privind integritatea de la ANI; legea privind digitalizarea în domeniul cercetării); Codul urbanistic este deja în Parlament (ceea ce ar duce la patru acte „gata”); reforma ANAF cu sistem de stimulare „malus/bonus” pentru funcționari este „gata”, dar în așteptarea unui feedback de la Comisie (a cincea). „Celălalt lot” – Legea salarizării unitare, Legea apelor, decarbonizarea și Codul administrativ – este în pregătire și în discuții cu Comisia Europeană. Separat de cele nouă, Strategia de biodiversitate și implementarea vămii electronice ar putea fi rezolvate la nivel guvernamental, pentru că nu necesită acte la nivel de lege. În următoarele două săptămâni, calendarul strâns până la 31 mai pune presiune atât pe negocierea tehnică cu Comisia Europeană, cât și pe ritmul legislativ, în condițiile în care reformele rămân condiția pentru deblocarea finanțărilor. [...]

România a ratat din nou accesul la bani europeni pentru decarbonizarea industriei , după ce nu a fost inclusă între beneficiarii ultimei runde a Fondului de Inovare al Comisiei Europene , de 400 de milioane de euro (aprox. 2 miliarde de lei), potrivit Mediafax . Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania – însă România nu apare pe lista finanțărilor, conform informațiilor prezentate de publicație. Ce înseamnă absența: competiție pierdută pentru investiții „verzi” în industrie Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea afirmă că lipsa României de pe lista proiectelor finanțate nu este un episod izolat și susține că țara „pierde teren” în competiția europeană pentru finanțări dedicate tranziției industriale. „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.” Istoric slab în Fondul de Inovare, potrivit unui fost ministru al Economiei Oprea, fost ministru al Economiei, mai spune că România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat din întreg Fondul de Inovare. „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale care vizează reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Cine ar fi responsabil și ce risc vede politicianul Social-democratul indică drept responsabile mai multe instituții – Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – susținând că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. În același timp, el leagă miza de negocierile europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe termen lung al UE) și de Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. În lipsa unor „reguli și mecanisme clare”, Oprea avertizează că decalajele dintre state s-ar putea adânci. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD. [...]

România are doar 10 zile să încheie contractele SAFE, altfel riscă să piardă finanțarea , în condițiile în care ordonanța care reglementează gestionarea programului este contestată la Curtea Constituțională și blochează acum procedurile, potrivit TVR Info . Acordul de împrumut dintre România și Comisia Europeană pentru programul SAFE , în valoare de 16,68 miliarde de euro, a fost semnat „ieri”, însă autoritățile mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a încheia contractele de investiții în apărare și infrastructură strategică. Termenul-limită indicat este 31 mai, iar depășirea lui ar putea duce la pierderea banilor. Ce investiții sunt vizate România are 15 proiecte mari de înzestrare pentru Armată și instituțiile de forță, care ar urma să fie finanțate prin împrumutul oferit de Comisia Europeană. În lista menționată de TVR Info apar, ca valori și dimensiune: un contract pentru „mașina de luptă a infanteriei”, cu o valoare totală de 3,3 miliarde de euro; un contract pentru transportoare blindate Piranha 5, de peste 2 miliarde de euro. Pe componenta de infrastructură, peste 4 miliarde de euro sunt direcționate către tronsoane de autostradă Pașcani–Suceava–Siret și Pașcani–Iași–Ungheni, finanțare prezentată ca esențială pentru proiectele de autostrăzi din Moldova. Blocajul: ordonanța SAFE, contestată la CCR Deși acordul cu Comisia Europeană a fost semnat, procedurile sunt „blocate în acest moment” din cauza contestării la Curtea Constituțională a ordonanței care reglementează gestionarea programului SAFE. Conform TVR Info, ordonanța a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului și de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (lider PSD). Specialiștii citați de publicație atrag atenția că există „multe riscuri” până când România va putea folosi efectiv banii. Miza economică și de calendar România este a patra țară care semnează acordul de împrumut și a primit a doua cea mai mare sumă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după Polonia. În acest context, termenul de 31 mai devine critic: dacă autoritățile nu semnează contractele până atunci, România riscă să piardă finanțarea din SAFE. [...]