Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România a încasat peste 1,1 miliarde euro din FEADR, bani care intră efectiv în bugetul de stat și acoperă plăți deja făcute către fermieri și investiții rurale, potrivit AgroInfo.
Suma rambursată de Comisia Europeană este de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei) și reprezintă decontarea plăților efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și plăți compensatorii acordate fermierilor pentru pierderi de venit asociate măsurilor de mediu și climă, bunăstării animalelor și agriculturii ecologice.
Cea mai recentă tranșă a fost plătită integral „zilele trecute”, pe 27 mai, și se ridică la 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei). Potrivit declarațiilor citate în material, banii acoperă fondurile solicitate de AFIR prin declarația de cheltuieli pentru perioada ianuarie–martie 2026, aferentă decontării plăților făcute din bugetul național în primul trimestru către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală, precum și pentru măsurile de mediu și climă.
Rambursările din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) reduc presiunea de finanțare pe termen scurt asupra bugetului național, în condițiile în care plățile către beneficiari sunt făcute inițial din resurse interne și apoi decontate de Comisia Europeană. În același timp, fluxul de rambursare este un indicator operațional pentru capacitatea administrației de a raporta cheltuieli eligibile și de a menține ritmul de finanțare pentru proiecte și scheme compensatorii.
Conform procedurii descrise, declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 a fost încărcată în sistemul informatic folosit pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, iar după verificare, Comisia a rambursat fondurile solicitate în termenul maxim de 45 de zile.
În material este citat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, care leagă rambursarea de corectitudinea gestionării fondurilor și de capacitatea de atragere a banilor europeni:
„Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 Miliarde de euro în actualul exercițiu financiar european aferent Politicii Agricole Comune 2023 – 2027, bani care au intrat efectiv la Bugetul de stat al României.”
Recomandate
Intervenția DR-14 ar putea aduce 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect pentru fermele mici , însă calendarul și condițiile rămân neconfirmate oficial, potrivit Agronet . Informațiile provin din estimări prezentate de consultanți în emisiunea „Agricultura la Raport”, preluate de AGRO TV, iar fermierii sunt avertizați să nu trateze aceste repere ca termene certe de depunere. DR-14 și DR-18, „mai avansate” procedural, dar fără sesiuni deschise Materialul indică faptul că DR-14 (pentru investiții în ferme mici) și DR-18 (pentru floricultură și plante medicinale/aromatice) ar fi printre intervențiile considerate mai avansate, în sensul că ar fi fost discutate criteriile de selecție în structurile de monitorizare . Totuși, această etapă nu echivalează cu deschiderea sesiunilor. Pentru lansarea efectivă ar fi necesare, între altele, publicarea ghidurilor aplicabile, stabilirea perioadei de înscriere și activarea sesiunii de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Ce tipuri de investiții ar putea acoperi DR-14 În forma descrisă de consultanți, DR-14 ar urma să ofere 50.000 de euro pe proiect și să includă mai multe componente, în funcție de sector și tipul investiției. Sunt menționate ca direcții posibile: investiții în ferme zootehnice; proiecte pentru legumicultură; achiziții simple de utilaje; investiții în alte sectoare agricole, care ar urma să fie stabilite prin documentația finală. Agronet subliniază că valoarea sprijinului și împărțirea pe componente trebuie verificate în ghidul solicitantului , când va fi publicat. În acest moment, nu sunt prezentate un termen oficial de deschidere și nici condiții finale privind dimensiunea economică a fermei, cheltuielile eligibile sau modul de acordare a sprijinului. DR-12, DR-17 și DR-13: estimări, puține detalii și incertitudini După DR-14 și DR-18, consultanții se așteaptă la avansarea DR-12 și DR-17, însă fără garanții privind calendarul. Pentru DR-12, destinată consolidării exploatațiilor fermierilor deja instalați, este menționată o estimare potrivit căreia sesiunea nu ar putea fi lansată înainte de septembrie 2026 , dar Agronet precizează explicit că este o evaluare a consultantului, nu un termen anunțat de AFIR sau de Ministerul Agriculturii. În cazul DR-17, care ar urma să finanțeze investiții inclusiv pentru struguri de masă și hamei, materialul nu oferă detalii despre buget, valoarea maximă pe proiect, intensitatea sprijinului sau perioada probabilă de depunere. DR-13 este descrisă drept intervenția cu cel mai ridicat grad de incertitudine , inclusiv pe fondul unor informații contradictorii despre buget și locul în calendar. Este menționat și scenariul ca intervenția să nu mai fie lansată, prezentat ca ipoteză de consultant, nu ca decizie oficială. Ce este deschis acum la AFIR: finanțare pentru capacități solare Separat de intervențiile DR aflate în așteptare, AFIR primește cereri pentru investiții în capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare , dedicate autoconsumului, cu sprijin integral nerambursabil, conform materialului. Sesiunea este deschisă până la 14 august 2026 și are un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei). Ce ar trebui să facă fermierii până apar ghidurile Recomandarea centrală este ca fermierii să își pregătească proiectele, dar fără să angajeze cheltuieli pe baza presupunerii că o intervenție va fi lansată la o anumită dată, deoarece cheltuielile făcute înainte de momentul permis prin ghid pot rămâne neeligibile. În practică, verificările esențiale vor ține de documentația oficială: starea sesiunii, eligibilitatea, valoarea și intensitatea sprijinului, contribuția proprie, criteriile de selecție și lista cheltuielilor eligibile. [...]
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
Întârzierile la autostrăzi riscă să scoată din PNRR până la 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei), ceea ce ar muta finanțarea pe bugetul de stat și pe împrumuturi mai scumpe, potrivit Newsweek . Miza imediată este „decomiterea” – anularea definitivă a unor fonduri europene dacă termenele și condițiile de cheltuire nu sunt respectate – cu termen-limită indicat pentru august 2026 pe unele segmente. Sursa arată că România încearcă să „salveze” prin negocieri cu Comisia Europeană o sumă totală de aproximativ 4,7 miliarde euro pentru transporturi, prin decontare parțială în funcție de progresul fizic real din șantiere. Unde este riscul cel mai mare: proiectele menționate În material sunt indicate mai multe zone cu întârzieri care pot duce la pierderea finanțării din PNRR sau la mutarea proiectelor pe alte programe: Autostrada Moldovei A7 (secțiunea de Nord) : între Adjud – Roman – Pașcani , unde „sute de milioane de euro” ar fi în risc direct de decomitere, pe fondul faptului că lucrările nu ar urma să fie gata până la termenul-limită din august 2026. Publicația notează că tronsoanele dintre Adjud Nord și Roman Nord ratează termenele asumate, iar ONG-uri de specialitate avertizează că șansele de finalizare „conform calendarului” sunt minime. Autostrada A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea : întârzierile la lucrările asociate tunelurilor menționate în articol scot sectorul din fereastra de decontare a fondurilor nerambursabile. Autostrada Transilvania (A3) : sunt menționate întârzieri, iar pentru A3 între Nădășelu și Poarta Sălajului publicația afirmă că „au pierdut deja oficial” finanțarea directă din PNRR. În context, Newsweek trimite și la un articol separat despre vizita lui Ilie Bolojan pe șantier, disponibil aici: Newsweek . Autostrada Unirii (A8) : loturile din zona montană sunt descrise ca fiind afectate de birocrație și complexitatea traseului; Guvernul ar fi modificat structura programului, eliminând „bucăți importante” din PNRR și mutându-le pe Programul Transport. Materialul face trimitere și la un alt articol despre A8: Newsweek . De ce contează: costul finanțării se mută pe buget, la dobânzi mai mari Newsweek susține că, dacă banii din PNRR sunt pierduți, statul ar trebui să înlocuiască finanțarea prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi semnificativ mai mari. În articol se menționează că finanțările din PNRR ar avea dobânzi preferențiale de circa 2% , în timp ce împrumuturile de pe piața liberă ar depăși 6–7% , ceea ce ar genera costuri suplimentare suportate din taxe. În plus, publicația avertizează că fiecare kilometru nerealizat la timp poate împinge presiunea financiară în deficitul bugetar al anului în curs, cu risc de „corecții financiare severe”, întrucât Comisia Europeană nu ar deconta lucrări începute și nefinalizate la timp. Critici privind capacitatea administrativă și execuția Materialul îl citează pe profesorul Adrian Mitroi (ASE), care pune absorbția slabă pe seama administrării defectuoase: „E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu.” Tot el ridică semne de întrebare privind funcționalitatea Ministerului Fondurilor Europene și ritmul de utilizare a alocării totale din PNRR. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, presiunea imediată este legată de termenele din 2026 și de posibilitatea ca unele segmente să fie decontate doar parțial sau să fie mutate pe alte programe (cum este Programul Transport), pentru a evita pierderea completă a banilor. În lipsa recuperării întârzierilor, riscul indicat este dublu: fonduri europene anulate și finanțare înlocuită din buget, la costuri mai mari. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
Prelungirea termenelor PNRR nu mai poate fi obținută în actualul cadru european , iar discuția politică despre „extinderi” riscă să mute atenția de la urgența reală: finalizarea proiectelor și absorbția banilor disponibili, potrivit Mediafax , care citează poziția delegației PNL din Parlamentul European. Delegația PNL respinge acuzațiile eurodeputaților PSD, care au susținut că liberalii ar fi votat împotriva prelungirii termenelor de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Liberalii afirmă că, „cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită”, o prelungire „nu este posibilă”. „În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă”, se arată în poziția eurodeputaților PNL. De ce contează: presiune pe implementare, nu pe renegocierea termenelor Miza practică, dincolo de disputa politică, este că o eventuală așteptare publică privind „prelungirea” poate reduce presiunea administrativă asupra implementării, într-un moment în care, potrivit PNL, prioritatea ar trebui să fie accelerarea proiectelor mature și utilizarea fondurilor rămase disponibile. Liberalii susțin că au promovat încă din 2025 ideea unei prelungiri cu 18 luni pentru proiectele mature, inclusă într-un raport al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (instrumentul UE care finanțează PNRR). Propunerea, coordonată de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan , nu ar fi fost acceptată de Comisia Europeană, care ar fi cerut în schimb statelor membre să prioritizeze proiectele mature și să concentreze eforturile pe finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit. Ce invocă PNL în disputa cu PSD: un amendament fără legătură directă cu PNRR PNL afirmă că mesajele PSD despre o posibilă prelungire ar porni de la un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport privind activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru anul 2025. În interpretarea liberalilor, documentul nu are legătură cu modificarea termenelor PNRR, iar BEI „nu are competența” de a gestiona PNRR-urile sau de a decide schimbarea termenelor. „Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile”, susține delegația PNL. Context: ce au spus eurodeputații PSD Reacția PNL vine după ce eurodeputații PSD au anunțat că au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce eurodeputații PNL s-au opus amendamentului privind extinderea termenelor. Social-democrații au susținut că unele investiții finanțate din fonduri europene ar putea fi afectate. Amendamentul susținut de delegația PSD solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere legislativă pentru extinderea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile disponibile și să finalizeze proiectele în derulare. Informațiile despre poziția PSD au fost prezentate anterior de Mediafax în materialul citat de PNL, disponibil aici . [...]
AmCham avertizează că întârzierile la reformele din PNRR pot reaprinde riscul de retrogradare a ratingului României , într-un moment în care piețele și investitorii „evaluează rezultatele, nu intențiile”, potrivit Economedia . Organizația cere autorităților să accelereze implementarea reformelor asumate, pe fondul apropierii termenului-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și accesarea ultimei tranșe de finanțare europeană. Camera de Comerț Americană în România susține că România se află „într-un moment decisiv pentru credibilitatea sa” și că evaluările curente ale piețelor financiare, ale investitorilor și ale partenerilor economici se concentrează pe capacitatea statului de a livra rezultate concrete. În acest context, AmCham indică drept vulnerabilitate majoră întârzierile în reforme și incertitudinile economice. Organizația atrage atenția că, la doar un an după reconfirmarea calificativului de țară „recomandat pentru investiții” (investment grade), bazată pe perspectiva consolidării fiscale și reducerii deficitului bugetar, „pericolul retrogradării revine”. În paralel, România se află în etapa finală a procesului de aderare la OECD, iar aceste evaluări au în comun analiza fundamentelor macroeconomice și a credibilității statului în respectarea angajamentelor. De ce contează PNRR în ecuația credibilității și a finanțării AmCham subliniază că mediul de afaceri și populația „au suportat deja costurile” măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, în așteptarea reformelor structurale și a proiectelor de investiții promise. „Nerespectarea angajamentelor asumate decredibilizează România, cu efecte negative imediate, dar și pe termen lung” În viziunea organizației, miza este dublă: utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile prin PNRR și menținerea ratingului de țară, cu efect direct asupra atractivității pentru investiții. Ce solicită mediul de afaceri și ce efecte vede deja în economie AmCham cere o „mobilizare transpartinică” pentru menținerea României pe o traiectorie economică sustenabilă și pentru evitarea unor noi întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor asumate. Totodată, organizația avertizează că incertitudinea internă prelungită și lipsa unei direcții clare afectează deja climatul investițional: investitorii devin mai prudenți în lansarea de proiecte noi, iar companiile depun eforturi tot mai mari pentru menținerea activității și a locurilor de muncă. În final, AmCham cere ca finalizarea la timp a PNRR, continuarea reformelor structurale, reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent) și dezvoltarea economică strategică să devină priorități pentru decidenții politici și guvernamentali. [...]
