Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest, pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews, care citează o analiză Financial Times.
Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare.
Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație.
După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor:
„În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.”
Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins.
Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte.
Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie.
Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi.
Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor.
Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE.
Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare.
Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles.
Recomandate
România riscă să piardă aproximativ 970 de milioane de euro (aprox. 4,85 miliarde lei) din ultima cerere de plată PNRR , în principal din cauza unor reforme neîndeplinite, iar programul de guvernare 2026–2028 propune accelerarea documentării jaloanelor și mutarea proiectelor nefinalizate pe alte surse de finanțare, potrivit Agerpres . Riscul este legat, în principal, de neîndeplinirea reformei salarizării unitare în sectorul public și de obligații privind decarbonizarea. În document este menționată o pierdere estimată la cererea nr. 6 de circa 0,97 miliarde euro, din care aproximativ 770 milioane euro ar fi asociate salarizării unitare și 50 milioane euro legii decarbonizării. Ce măsuri sunt propuse pentru a limita pierderile Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu prevede concentrarea resurselor administrative pe cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene , inclusiv pe cererea finală, „de aproximativ 4,35 miliarde euro net”. Printre măsurile operaționale menționate în document: înființarea unei „celule de închidere a PNRR”, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, care să răspundă în maximum 5 zile lucrătoare solicitărilor Comisiei Europene; evaluarea „proiect cu proiect” a investițiilor nefinalizate și concentrarea pe proiectele viabile; identificarea, pentru investițiile mature și justificate economic care nu mai pot fi finanțate prin PNRR, a unei surse alternative în funcție de gradul de execuție: coeziune 2021–2027, alte programe europene, finanțări de la BEI/BERD/BM și, „în ultimă instanță”, bugetul național; instituirea unui mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR (operare, întreținere, indicatori) și publicarea unui raport de închidere: „ce s-a construit, ce s-a pierdut și de ce”. Calendarul evaluării la Comisia Europeană și miza financiară Conform programului, toate cele șase cereri de plată au fost depuse, ultima la 30 septembrie 2026. România a încasat până acum 13,27 miliarde euro, adică aproximativ 66% din alocarea actuală a PNRR. Cererea de plată nr. 5, depusă în august 2026, ar mai aduce aproximativ 1,88 miliarde euro, iar cererea finală (valoare netă 4,35 miliarde euro) este în evaluarea Comisiei Europene. Documentul indică termenele: evaluarea ar trebui încheiată până la 6 noiembrie, iar decizia emisă până la 20 noiembrie 2026; ulterior, România ar avea două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele considerate neîndeplinite. Dacă estimările se confirmă, România ar urma să încaseze în total aproximativ 18,5 miliarde euro din PNRR, „peste 90%” din valoarea actuală a planului. Context: alocarea PNRR a fost redusă, iar execuția a depășit sumele încasate Alocarea PNRR a fost redusă de la 29,2 miliarde euro (la aprobarea din 2021) la 20,10 miliarde euro, reducerea vizând mai ales componenta de împrumut, pentru încadrarea în traiectoria de ajustare fiscală, potrivit programului de guvernare. Alocarea actuală este formată din 13,56 miliarde euro granturi și 6,54 miliarde euro împrumuturi. La 31 august 2026, coordonatorii de reforme și investiții utilizaseră 13,61 miliarde euro din fonduri PNRR (67,7% din valoarea planului). Suma utilizată reprezintă 104,9% din fondurile încasate de la Comisia Europeană, iar bugetul de stat a contribuit cu 2,71 miliarde euro (din care 430 milioane euro cofinanțare națională și 2,28 miliarde euro TVA), conform documentului. [...]
Guvernul încearcă să evite un blocaj de 770 milioane euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR și a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificările pe „amendamentul Fritz” din Legea integrității, astfel încât eventualele observații să poată fi corectate înainte ca România să trimită cererea de plată aferentă jalonului, potrivit Economedia . Discuția a avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministra Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Miza este Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”, evaluat la 770 milioane de euro, legat de noua legislație de integritate și de suspiciuni privind compatibilitatea cu principiile dreptului european. Guvernul spune că vrea ca verificarea să fie încheiată „cât mai repede cu putință”, pentru a avea timp să modifice actul normativ dacă sunt identificate neconcordanțe. De ce contează: calendarul PNRR și riscul de neconformitate Procedural, verificarea îndeplinirii jalonului ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „în luna octombrie”. Executivul argumentează însă că o evaluare accelerată ar reduce riscul ca o eventuală nealiniere la dreptul european să fie descoperită prea târziu, cu efecte atât asupra banilor din PNRR, cât și asupra efectelor juridice ale legii. În comunicatul citat, Guvernul respinge „categoric” informațiile din spațiul public despre solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene și susține că prioritatea este încasarea integrală a sumei. Totodată, avertizează că neconformitățile neidentificate și necorectate „cu celeritate” pot genera „riscuri importante”. Context: Comisia Europeană a cerut clarificări pe „amendamentul Fritz” În paralel, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează surse oficiale. Conform aceleiași surse, scrisoarea ar fi fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Bucureștiul ar avea două săptămâni pentru răspuns. Ce urmează, din informațiile disponibile: România pregătește cererea de plată nr. 6 (octombrie), iar Guvernul încearcă să obțină o verificare mai rapidă a conformității, pentru a putea interveni legislativ înainte de depunerea cererii, dacă va fi necesar. [...]
România închide PNRR cu doar 13 miliarde euro încasați și mii de proiecte rămase în aer , iar costurile pentru lucrările întârziate se mută rapid pe bugete locale și pe bugetul de stat, potrivit Mediafax . La termenul-limită de 31 august 2026, bilanțul indică atât pierderi definitive de fonduri, cât și obligații de finanțare internă pentru proiectele care nu au fost recepționate la timp. Din bugetul total recalculat al României, de circa 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), țara a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). În paralel, din peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial. Presiunea financiară se mută pe bugete: după 31 august, decontarea din bani europeni se oprește Parlamentul a adoptat de urgență o lege care stabilește că lucrările efectuate după 31 august nu mai sunt decontate din fonduri europene, ci vor fi plătite din bugete locale, bugetul de stat sau alte fonduri. În plus, dacă beneficiarii nu finalizează proiectele până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior. Această schimbare transformă întârzierile din PNRR într-un risc bugetar direct, mai ales pentru proiectele gestionate de autorități locale, unde rămân nefinalizate peste 2.500 de investiții (utilități, creșe, reabilitări tehnice), conform datelor prezentate. Unde s-a livrat și unde s-a ratat: autostrăzi, spitale și reforme Pe zona de infrastructură rutieră, România a finalizat la termen 343 km de autostradă, însă 86,5 km au ratat termenul de 31 august și trebuie terminați până la finalul anului pe bani publici. În sănătate, premierul demis Ilie Bolojan a spus, într-o vizită la Târgu Mureș, că reducerea succesivă a bugetului PNRR pentru sănătate (de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro) a dus la restrângerea țintei: din 19 spitale/secții noi planificate inițial, doar 8 au fost finalizate la termen, restul fiind transferate către alte surse (fonduri de coeziune sau bugete naționale), ceea ce implică ani de întârziere. „Trebuie să tragem niște lecții (...) de la 19 spitale (...) am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8 (...) asta înseamnă niște ani de întârziere (...) sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic.” La capitolul reforme, blocajul politic privind Legea salarizării unice a dus la pierderea definitivă a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) asociate acestui jalon; în material este menționat că președintele României, Nicușor Dan , a pus eșecul pe seama partidelor fostei coaliții de guvernământ. Ultima cerere de plată: termen 30 septembrie, dar suma finală rămâne incertă Calendarul PNRR mai prevede o bornă: 30 septembrie 2026, data-limită pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că cererea finală (numărul 6) ar urma să fie transmisă până la 30 septembrie 2026, cu o valoare brută estimată de aproximativ 8,8 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei), însă încasarea efectivă va fi „considerabil mai mică” din cauza jaloanelor ratate. România, în partea de jos a clasamentului UE la încasări efective În comparație cu alte state membre, România este prezentată ca fiind la coada clasamentului în privința procentului de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cu aproximativ 61% din alocarea revizuită. În același tablou, Spania și Italia sunt indicate drept statele cu 90–100% din fonduri atrase, iar Portugalia și Grecia cu 80–85%. Materialul notează și că Bulgaria ar fi la 53%, pe fondul instabilității politice. [...]
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
Guvernul vizează sprijin pentru minimum 10.000 de IMM-uri prin instrumente financiare din fonduri europene , până la finalul actualei perioade de programare, potrivit Programului de guvernare 2026–2028 prezentat de premierul desemnat Luca Niculescu, relatează Agerpres . Miza economică este trecerea de la granturi „simple” la combinații de finanțare care pot mobiliza capital privat și pot crește volumul total al investițiilor. Documentul prevede „regândirea programelor de sprijin” prin crearea unor instrumente și fonduri de investiții pentru mediul de afaceri. Acestea ar urma să combine, în funcție de nevoile locale și de sectoarele considerate strategice, garanții, subvenții de dobândă, împrumuturi și granturi. Unde ar urma să meargă banii Finanțările ar urma să fie orientate către investiții productive, cu accent pe: industrie; automatizare; digitalizare; inteligență artificială; semiconductori; industria auto și baterii; energie; industria farmaceutică; apărare și tehnologii strategice. Schimbare de arhitectură: rolul BID și strategia din primul an Programul mai prevede ca Banca de Investiții și Dezvoltare să devină administratorul principal al instrumentelor financiare finanțate din fonduri europene, inclusiv pentru garanții, capital de risc și co-investiții. Această abordare ar urma să se bazeze pe o strategie pe termen mediu elaborată împreună cu Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În primul an de mandat, Executivul își propune adoptarea unei strategii naționale pentru instrumentele financiare, împreună cu Ministerul Finanțelor. Strategia ar urma să identifice necesarul de finanțare pentru IMM-uri și start-up-uri, cercetare și inovare, eficiență energetică a clădirilor, energie regenerabilă, infrastructură municipală, agricultură și dezvoltare rurală, stabilind pentru fiecare sector instrumentul potrivit (garanții, împrumuturi, capital de risc sau combinații cu granturi). Ținta de multiplicare și atragerea finanțării private Un obiectiv explicit este obținerea unui efect de multiplicare de cel puțin trei euro investiți pentru fiecare euro public angajat prin instrumente financiare și finanțare mixtă. Totodată, Guvernul își propune ca finanțarea privată să reprezinte circa o treime din resursele mobilizate prin politica de coeziune 2028–2034, ceea ce ar muta o parte din presiunea de pe bugetele publice către piață, dacă mecanismele vor fi implementate efectiv. În paralel, programul include intenția de a înființa un fond național în care sumele rambursate de beneficiari să fie reinvestite, pentru a menține continuitatea finanțării economiei după închiderea programelor europene. [...]
Deși România a tras peste 90% din granturile PNRR , supracontractarea la Transporturi lasă o notă de plată pentru anii următori , după cum reiese din bilanțul prezentat de premierul Ilie Bolojan , citat de Ziarul Financiar . Premierul a declarat, într-o conferință dedicată bilanțului PNRR, că România a ajuns la o absorbție de „peste 90%” pe componenta de grant (bani nerambursabili) și „peste 95%” din împrumuturi. Potrivit lui Bolojan, presiunea cea mai mare a fost în ultimul an, când Guvernul ar fi făcut eforturi pentru deblocarea programului și pentru renegocierea unor ținte și jaloane, astfel încât România „să nu piardă bani”. Costul ascuns: contracte peste finanțarea disponibilă Dincolo de procentul de absorbție, Bolojan a indicat o problemă cu impact bugetar și de planificare: diferența dintre contractele semnate și finanțarea efectiv disponibilă pe anumite programe. Exemplul dat a fost sectorul Transporturi. „Gândiţi-vă că doar pe Transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supracompensare importantă, care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale.” Mesajul este relevant pentru mediul economic prin implicațiile asupra finanțării investițiilor publice: proiectele contractate peste plafonul de bani disponibili pot împinge costuri către bugete viitoare sau pot depinde de identificarea altor linii de finanțare europene. „Program înțepenit” și renegocierea jaloanelor Premierul a susținut că, la preluarea mandatului, a găsit PNRR „complet înțepenit”, cu risc de eșec, iar executivul ar fi intervenit pentru „a face ordine”, a renegocia și a accelera implementarea. În aceeași logică, el a afirmat că programele au început târziu și că, pe viitor, ar trebui impus „un sentiment al urgenței din prima zi”, pentru a reduce riscul de întârzieri și pierdere de proiecte. Miza pentru următoarea etapă: capacitatea administrativă Bolojan a legat direct problemele de implementare de calitatea administrației publice, despre care a spus că „lasă de dorit în multe locuri”. În evaluarea sa, deficiențele ar fi dus la evaluări incorecte și la contractări care nu au fost calibrate realist. În termeni practici, concluzia bilanțului este că finalul PNRR nu închide discuția despre investiții: o parte din proiecte și din presiunea financiară se mută în anii următori, fie prin căutarea altor fonduri europene, fie prin alocări din bugetele naționale. [...]
