Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul cere accelerarea proiectelor locale din PNRR pentru a evita pierderea granturilor, cu un termen-țintă de finalizare până la sfârșitul lunii august, potrivit Economica, care citează Agerpres și un comunicat al Guvernului.
Premierul Ilie Bolojan le-a cerut prefecților „mobilizare” și implicare directă pentru derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în domeniile dezvoltării, mediului și educației, finanțate din componenta de grant. Miza este ca lucrările să fie închise până la finalul lunii august, astfel încât România să nu piardă fondurile alocate.
În paralel, Executivul a analizat și varianta transferării pe componenta de împrumut a proiectelor care nu pot fi finalizate la termen. Prefecții ar urma să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru a centraliza „stadiul real” al proiectelor.
În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații „complete și verificabile” despre proiecte, pe baza unui formular standardizat, până marți, 26 mai, la ora 15:00. Setul de date cerut include:
Potrivit aceleiași surse, datele raportate pe baza situației din teren ar putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană.
Discuțiile tehnice sunt programate să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Totodată, în videoconferință s-a decis urgentarea verificării cererilor de plată, astfel încât proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp.
Separat, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Contextul este dat de faptul că unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire.
Recomandate
Guvernul pune primăriile sub presiunea termenului de 31 august pentru a evita pierderea integrală a granturilor PNRR , după ce premierul Ilie Bolojan a avertizat, la Iași, că proiectele nefinalizate până la finalul lunii august pot duce la pierderea banilor europeni alocați, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și bugetară: Bolojan a spus că în administrațiile publice sunt în derulare peste 15.000 de proiecte. Cele care pot fi terminate până la 31 august „trebuie să rămână pe componenta de grant”. În schimb, un proiect ajuns la 90% execuție, dar rămas pe grant și nefinalizat la termen, „atrage pierderea integrală a sumei alocate”. Pentru proiectele care nu pot fi închise la timp, soluția anunțată este transferul pe componenta de împrumut. În acest scenariu, România ar pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, iar diferența ar urma să fie acoperită din bugetul național sau local. Inventar de urgență și termene scurte pentru șantiere În contextul negocierilor tehnice dintre echipele române și Comisia Europeană , aflate în curs la Bruxelles, toți primarii au fost convocați luni dimineață pentru un inventar de urgență al proiectelor PNRR. Pentru lucrările cu risc de nefinalizare, premierul a cerut măsuri în „primele trei zile ale săptămânii viitoare”, inclusiv: întocmirea de note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier; angajamente ferme din partea constructorilor, cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Jaloane neîndeplinite și pachet legislativ pentru deblocarea banilor Un alt punct sensibil în discuțiile cu Bruxellesul îl reprezintă jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat ca exemplu viteza pe calea ferată, unde angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit din cauza lucrărilor nefinalizate și a lipsei de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană „coborârea acestor standarde” pentru a nu bloca absorbția. Separat, Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare toate ministerele vor depune în Parlament proiecte de lege „esențiale” pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei). Potrivit premierului, Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că adoptarea în Parlament devine singura cale. El a cerut partidelor susținerea acestor legi până la finalul lunii iunie, astfel încât tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. În același context, Bolojan a reamintit că România are în 2026 „cel mai mare buget de investiții”, reprezentând 8% din PIB, din fonduri europene și naționale cumulate. [...]
Guvernul accelerează deciziile la Sănătate pentru a nu bloca plățile din PNRR , în condițiile în care România intră în negocierile finale de la Bruxelles cu Comisia Europeană și mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), potrivit Libertatea . Miza este operațională și financiară: Executivul spune că la Ministerul Sănătății există „o situație specială”, fiind necesară promovarea „în regim de urgență” a mai multor Hotărâri de Guvern restante, pentru a permite efectuarea plăților. Guvernul leagă explicit aceste plăți de continuarea lucrărilor astfel încât spitalele finanțate prin PNRR să fie finalizate până la sfârșitul lunii august, termen „asumat”. Negocierile cu Comisia Europeană: versiunea finală a PNRR și accesarea integrală a banilor Guvernul a discutat pe 20 mai, la Palatul Victoria, stadiul proiectelor din PNRR și pregătirea negocierilor programate pentru 22 mai, la Bruxelles. Tema întâlnirilor este „versiunea finală” a PNRR, iar obiectivul anunțat este valorificarea integrală a fondurilor disponibile, atât pe componenta nerambursabilă (granturi), cât și pe componenta de împrumut. O delegație guvernamentală care include miniștri urmează să aibă întâlniri tehnice la Bruxelles, iar ministrul interimar al Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, este programat să poarte discuțiile decisive cu echipa condusă de Celine Gauer, responsabilă în Comisia Europeană de coordonarea și stadiul implementării PNRR-urilor statelor membre. Presiune pe buget și pe capacitatea administrativă: bani complementari și resursă umană Ilie Bolojan, care conduce interimar Executivul, le-a cerut miniștrilor să își evalueze necesarul de finanțare de la bugetul de stat, complementar finanțărilor din PNRR, și să transmită datele către Ministerul Finanțelor, pentru a asigura sumele necesare. În paralel, Guvernul anunță ajustări organizatorice la nivelul ministerelor pentru a asigura resursa umană necesară verificării cererilor de plată. Dacă vor exista întârzieri, ministerele ar urma să fie sprijinite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cât mai are România de atras și care este termenul-limită pentru renegociere Executivul afirmă că, după aprobarea cererii de plată numărul 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro (aprox. 13,1 miliarde lei), gradul de implementare a depășit 60%. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro, sumă brută, prin cererile 5 și 6, din granturi și împrumuturi, pentru finalizarea PNRR. În același timp, Guvernul reamintește că termenul-limită pentru finalizarea renegocierilor cu Comisia Europeană este 31 mai, astfel încât România să poată încasa integral cele 4,9 miliarde de euro rămase pe componenta de granturi (aprox. 24,5 miliarde lei). [...]
Guvernul cere raportare accelerată și posibil transfer pe împrumut pentru proiectele PNRR care nu se închid la timp , în încercarea de a evita pierderea banilor din componenta de grant, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan , împreună cu ministrul de Interne Cătălin Predoiu și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, a discutat duminică, într-o videoconferință cu prefecții, despre analiza a aproximativ 5.300 de contracte finanțate prin PNRR, aflate în derulare la nivel local. În videoconferință a fost analizat și stadiul reformelor necesare pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate în domeniul afacerilor interne prin PNRR. Termen de finalizare până la sfârșitul lui august, cu risc de pierdere a fondurilor Bolojan le-a cerut prefecților „să se mobilizeze cât mai urgent” și să se implice în derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în dezvoltare, mediu și educație, finanțate din componenta de grant. Obiectivul indicat este finalizarea până la sfârșitul lunii august, astfel încât România „să nu piardă fondurile alocate”. Proiectele întârziate ar putea fi mutate pe componenta de împrumut Executivul a discutat și posibilitatea ca proiectele care nu pot fi finalizate la termen să fie transferate pe componenta de împrumut a PNRR. Formular standard și deadline 26 mai, ora 15.00, pentru date „verificabile” Premierul a cerut prefecților să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru centralizarea datelor privind stadiul real al proiectelor. În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații complete și verificabile, inclusiv: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Colectarea se va face pe baza unui formular standardizat, cu termen de transmitere până marți, 26 mai, ora 15.00. Continuarea discuțiilor și pregătirea negocierilor cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice urmează să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Datele raportate „conform situației din teren” vor putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană. Totodată, s-a stabilit urgentarea verificării cererilor de plată, pentru ca proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. În paralel, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), care ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Dialogul are loc în contextul în care unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
Întârzierile la plăți pe PNRR cresc riscul de a rata termenul-limită din august 2026 , iar presiunea se vede direct în proiectele mari de infrastructură, inclusiv pe Autostrada A7, unde constructorii au nevoie de flux de numerar ca să mențină ritmul de lucru, potrivit Economedia . Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că, fără plăți rapide către constructori, „e greu de presupus” că lucrările pot fi finalizate la timp, ceea ce ar pune în pericol finanțările din PNRR. Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că una dintre problemele majore ale perioadei este absorbția fondurilor din PNRR, în condițiile în care „fiecare comună din România” are cel puțin un proiect în derulare (de la anvelopări și clădiri publice la proiecte de energie regenerabilă). Miza este ca „miile de proiecte” să fie terminate până la sfârșitul lunii august 2026, pentru ca România să nu piardă finanțările. Renegocierea PNRR: ce rămâne pe grant și ce se mută pe împrumut Guvernul negociază în această perioadă cu Comisia Europeană modificări ale PNRR, iar echipa guvernamentală se află la Bruxelles, atât la nivel tehnic, cât și ministerial. În acest context, autoritățile trebuie să decidă ce proiecte pot fi finalizate „la sigur” și: ce proiecte trebuie să rămână pe componenta de granturi (fonduri nerambursabile); ce proiecte au risc să nu fie terminate și ar urma să fie mutate pe componenta de împrumut din PNRR, pentru a evita pierderea finanțărilor. Presiune bugetară: rezervă la Finanțe pentru costuri neeligibile Premierul interimar a indicat și o problemă de finanțare suplimentară: unele proiecte au ajuns să coste mai mult decât estimările inițiale, iar diferențele pot include cheltuieli neeligibile la finanțare europeană, care trebuie acoperite din bugetul de stat. În acest sens, Bolojan a spus că este importantă păstrarea unei rezerve financiare la Ministerul Finanțelor, inclusiv pentru proiecte care necesită suplimentări importante, precum cele din sănătate. „Am constatat (...) că există întârzieri de plată și fără să ne plătim constructorii cât mai repede posibil e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut, în așa fel încât aceste proiecte să fie finalizate până în luna august.” Autostrada A7: cinci loturi pe granturi PNRR, dar termenele rămân strânse În cazul Autostrăzii Moldovei (A7), executivul a decis în vara anului trecut ca cinci loturi din secțiunile Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani să fie finanțate din granturi PNRR (nerambursabile), în loc de împrumuturi. Loturile sunt: Focșani – Bacău, Lot 1 : Focșani – Domnești Târg Focșani – Bacău, Lot 2 : Domnești Târg – Răcăciuni Focșani – Bacău, Lot 3 : Răcăciuni – Bacău Bacău – Pașcani, Lot 1 : Bacău (Săucești) – Trifești Bacău – Pașcani, Lot 2 : Trifești – Gherăești În schimb, Bacău – Pașcani, Lot 3 (Mircești – Pașcani) rămâne finanțat din împrumuturi PNRR, deoarece nu ar putea fi gata până în august 2026, termenul-limită pentru proiectele din PNRR. Economedia amintește că Dorinel Umbrărescu (UMB) a confirmat public, la finalul anului trecut, că sectorul Adjud–Săbăoani (95 km) va fi finalizat până la 31 august 2026, iar restul de 27 km până la Pașcani până la 22 decembrie 2026. Stadiul lucrărilor și estimări de deschidere Pentru tronsoanele menționate, publicația prezintă stadii fizice și financiare și termene estimate: Focșani – Bacău (95,90 km) Lot 1 (35,60 km): deschis în 23 decembrie 2025 Lot 2 (38,78 km): deschis parțial (Domnești Târg–Adjud, aprox. 17 km) în decembrie 2025; pe restul stadiul este 95% (stadiu financiar: 54,76%) Lot 3 (21,52 km): 73% fizic, 30,90% financiar Bacău – Pașcani (77,38 km) Lot 1 (30,30 km): 49,10% fizic, 26,99% financiar Lot 2 (18,99 km): 46,90% fizic, 17,87% financiar Lot 3 (28,09 km): 48,20% fizic, 16,56% financiar La nivel de termene, pentru Lotul 2 Domnești Târg–Răcăciuni , Economedia citează un răspuns CNAIR potrivit căruia întregul lot ar urma să fie deschis în mai 2026 (după ce o porțiune a fost deja deschisă în decembrie 2025), în timp ce Răcăciuni–Bacău este estimat pentru august 2026, iar Săucești–Trifești și Trifești–Gherăești tot pentru august 2026. Mircești–Pașcani este estimat pentru decembrie 2026. Contextul pus de Bolojan este că, în lipsa unor plăți la timp către constructori, capacitatea acestora de a susține lucrările până la termenele PNRR poate fi afectată, ceea ce ar amplifica riscul de întârzieri și, implicit, de pierdere a finanțărilor. [...]
Renegocierea PNRR devine o cursă contra-cronometru pentru a nu pierde bani europeni , în condițiile în care mii de proiecte trebuie închise până la finalul lunii august, iar Guvernul încearcă la Bruxelles să reașeze investițiile care nu mai pot fi terminate la timp, potrivit Antena 3 . Premierul Ilie Bolojan a declarat la Focșani că o echipă guvernamentală se află la Bruxelles pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că miza este evitarea pierderii finanțărilor. El a indicat că, în 2026, „cea mai importantă componentă de investiții publice” este cea din PNRR, „de aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Ce se renegociază: mutarea proiectelor între granturi și împrumut Bolojan a spus că, în timpul renegocierii, Guvernul trebuie să stabilească ce proiecte „se termină sigur” și care nu pot fi finalizate și, în consecință, „trebuie mutate pe împrumut”, astfel încât România să nu piardă finanțările. PNRR are două componente, a amintit premierul: finanțarea prin granturi (fonduri nerambursabile) și cea prin împrumut. „Este foarte important ca miile de proiecte să fie finalizate până la finalul lui august, ca România să nu piardă finanțările.” Presiune pe buget: costuri crescute și nevoia de rezerve la Finanțe Un alt punct ridicat de premier ține de creșterea costurilor unor proiecte față de estimările inițiale. Potrivit acestuia, pentru unele investiții finanțate european, valoarea a crescut „foarte mult” prin modificări acceptate, iar diferența trebuie acoperită din bugetul de stat. În acest context, Bolojan a spus că este important ca Ministerul Finanțelor să păstreze rezerve pentru a putea termina lucrările. Blocaj operațional: întârzieri de plată către constructori Premierul a indicat și o problemă de implementare care poate afecta direct ritmul lucrărilor: întârzieri la plăți. El a afirmat că, după preluarea responsabilității unor ministere, a constatat întârzieri și a avertizat că, fără plata rapidă a constructorilor, este greu de presupus că aceștia vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut pentru finalizarea proiectelor până în august. Pe programul Anghel Saligny , Bolojan a spus că Ministerul Dezvoltării are plățile „la zi”, programul urmând să se deruleze „normal”, însă „capacitatea de a suplimenta fondurile este scăzută”. [...]
România intră în renegocierea finală a PNRR, cu termen 31 mai, pentru a securiza banii rămași pe granturi , după ce planul a trecut de pragul de 60% implementare odată cu aprobarea cererii de plată nr. 4, potrivit Libertatea . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că depășirea pragului de 60% vine „cu cererea de plată 4 astfel aprobată” de Comisia Europeană și că România „nu mai” este „la coada clasamentului”, declarații făcute la finalul ședinței de Guvern, potrivit News.ro. Miza economică: ce bani mai are România de încasat Pîslaru a indicat sumele rămase de obținut pentru finalizarea PNRR, atât pe componenta de grant (fonduri nerambursabile), cât și pe cea de împrumut: 4,9 miliarde euro pe grant (aprox. 24,5 miliarde lei ) „cu tot cu suma brută” sau 4,2 miliarde euro (aprox. 21,0 miliarde lei ) dacă se scade prefinanțarea deja obținută; pe împrumut, „o sumă de cinci miliarde euro ” (aprox. 25,0 miliarde lei ) „tot brută”; per total, 7,7 miliarde euro (aprox. 38,5 miliarde lei ) „sumă netă” sau 10 miliarde euro (aprox. 50,0 miliarde lei ) „sumă brută”. Aceste sume ar urma să fie obținute din cererile de plată 5 și 6 , pentru închiderea PNRR. Termen-limită 31 mai: „măsură chirurgicală” între împrumut și grant Ministrul a anunțat că România a intrat într-un proces de renegociere finală a PNRR, cu obiectivul de a avea certitudinea că proiectele de investiții sunt finalizate astfel încât să fie încasată integral suma rămasă pe granturi. „Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi (...) De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală (...) şi data-limită pentru aceste negocieri este 31 mai.” Pîslaru a menționat și existența unui ghid al Comisiei Europene distribuit statelor membre pe 5 mai, despre care spune că a fost prezentat miniștrilor în Guvern. Blocaj operațional: Guvernul vrea plățile „la zi” în 2–3 săptămâni Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Executivul și-a asumat să aducă plățile din PNRR la zi în următoarele săptămâni, prin accelerarea procesării cererilor și mobilizarea echipelor din ministere. Bolojan a avertizat că întârzierile la plată afectează direct execuția proiectelor: „La multe ministere sunt întârzieri mari ale plăţilor, iar dacă constructorii nu sunt plătiţi cu lunile, e greu de presupus că vor finaliza lucrările.” Ținta anunțată de premierul interimar este ca plățile să fie aduse la zi „în următoarele două, trei săptămâni”, pentru a reduce riscul de pierdere a banilor și de penalități, în cazul în care proiectele rămase pe grant nu sunt terminate. Sporurile pentru fonduri europene: legate de „livrabile”, nu de calificative Bolojan a mai spus că sporurile pentru accesarea fondurilor europene nu ar mai trebui acordate doar pe baza calificativelor din anul anterior, ci în funcție de rezultate măsurabile: cereri procesate, respectarea termenelor, fonduri transferate către beneficiari. În același context, premierul interimar a numit absorbția PNRR unul dintre cele mai importante proiecte ale României în 2026 și a indicat că următoarele două săptămâni sunt decisive pentru închiderea negocierilor până la finalul lunii. [...]
