Știri
Știri din categoria Fonduri europene
O anchetă a Parchetului European vizează o posibilă fraudă de 3,5 milioane euro (aprox. 16,8 milioane lei) din fonduri UE pentru tineri fermieri, după ce în România ar fi fost depuse 237 de proiecte cu documente false la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), potrivit Economica.
Ancheta, anunțată de EPPO (Parchetul European), are o miză directă pentru administrarea fondurilor europene în agricultură: cazul privește „sute de proiecte” depuse pentru finanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), pe liniile destinate instalării tinerilor fermieri și dezvoltării fermelor mici.
Conform investigației, un consultant autorizat ar fi folosit și depus documente „false și inexacte” în cadrul a 237 de proiecte prezentate autorității contractante, AFIR. Proiectele au fost depuse în numele a 237 de persoane juridice, inclusiv:
Documentele ar fi fost utilizate pentru a demonstra îndeplinirea condițiilor de finanțare și pentru a obține fraudulos sprijin nerambursabil. Valoarea totală a finanțării solicitate ar fi fost de aproximativ 5,7 milioane euro (aprox. 27,7 milioane lei), iar prejudiciul estimat la adresa bugetului UE este de circa 3,5 milioane euro (aprox. 16,8 milioane lei).
EPPO arată că săptămâna trecută au avut loc percheziții în județul Dâmbovița, iar un suspect a fost arestat. Principalul suspect, consultantul, a fost reținut pe 13 mai și arestat a doua zi de Tribunalul București, la cererea EPPO.
În dosar, alte trei persoane au fost puse sub acuzare și plasate sub control judiciar. În plus, 22 de persoane sunt anchetate pentru că ar fi acceptat, în schimbul unor comisioane între 10% și 15% din valoarea totală a proiectului, depunerea de cereri de finanțare frauduloase pe numele lor.
Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani, potrivit comunicatului EPPO citat de Economica.
Recomandate
Consiliul Concurenței și Parchetul European își coordonează investigațiile în dosarele în care posibile fraude cu fonduri UE se suprapun cu încălcări ale regulilor de concurență, pentru a evita blocaje și suprapuneri în anchete, potrivit Agerpres . Cooperarea, anunțată de autoritatea de concurență, vizează în principal situații legate de achiziții publice: posibile fraude sau nereguli în proceduri, practici anticoncurențiale care pot afecta utilizarea corectă a fondurilor europene și cazuri în care informațiile deținute de una dintre instituții sunt relevante pentru activitatea celeilalte. „Colaborarea cu Parchetul European este un pas important pentru consolidarea capacității instituționale de a identifica și combate comportamentele care pot afecta atât concurența, cât și interesele financiare ale Uniunii Europene. Prin acest acord, ne propunem să facilităm schimbul de informații și coordonarea în cazurile complexe, în special în domeniul achizițiilor publice, unde încălcările regulilor de concurență pot avea un impact semnificativ asupra utilizării fondurilor publice”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu . Ce se schimbă operațional în anchete Acordul prevede coordonarea anumitor activități atunci când aceiași operatori economici sunt investigați de ambele instituții, fiecare în limitele propriilor competențe. În astfel de situații, reprezentanții Consiliului Concurenței și ai Parchetului European se pot consulta pentru a asigura coerența acțiunilor și pentru a evita afectarea investigațiilor în curs. În practică, colaborarea urmărește: schimb de informații; consultări tehnice; colaborare operațională, cu respectarea competențelor legale și a independenței fiecărei instituții. Durata acordului Documentul este încheiat pentru o perioadă inițială de trei ani și poate fi prelungit automat pentru perioade succesive de câte un an, conform comunicatului citat. [...]
Consiliul Concurenței a făcut inspecții inopinate la trei firme care comercializează microbuze electrice pentru transportul elevilor, în cadrul unei investigații privind posibila trucare a licitațiilor finanțate prin PNRR, potrivit Economedia . Printre companiile verificate se află Aveuro Internațional SRL, firmă care câștigase licitațiile pentru achizițiile de microbuze electrice prin PNRR în aproximativ 60% dintre județe. Inspecțiile au vizat Aveuro Internațional SRL, C&I Eurotrans XXI SRL și Amperio Energy SRL, iar investigația include și o companie din Spania, QEV Technologies S.L., conform comunicatului instituției citat de Economedia. Ce verifică autoritatea de concurență Inspecțiile s-au derulat în cadrul unei investigații care urmărește posibila trucare a licitațiilor publice organizate de mai multe consilii județene pentru achiziția de microbuze electrice destinate transportului elevilor, proiecte finanțate din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Autoritatea de concurență suspectează că cele patru companii ar fi manipulat licitațiile prin împărțirea pieței și fixarea prețurilor de vânzare, astfel încât contractele să fie câștigate de ofertantul prestabilit de către membrii posibilului cartel, la un preț mai mare față de prețul de piață. Investigația a fost declanșată ca urmare a articolelor publicate în mass-media și a informațiilor transmise de Corpul de Control al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)”, transmite Consiliul Concurenței. Instituția precizează că inspecțiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt motivate de necesitatea obținerii informațiilor și documentelor pentru lămurirea posibilelor practici anticoncurențiale. Totodată, Consiliul Concurenței arată că aceste acțiuni „nu reprezintă o antepronunțare” privind vinovăția companiilor verificate. Mize: amenzi, clemență și impactul asupra programului PNRR Dacă autoritatea constată încălcarea regulilor de concurență, companiile vizate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. În același timp, firmele care cooperează în cadrul programului de clemență pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale, mai arată instituția. Cazul are relevanță directă pentru implementarea PNRR pe componenta de transport școlar: România avea alocat un buget național de 250 de milioane de euro pentru achiziția de microbuze electrice, estimat inițial ca suficient pentru 3.200 de unități. În contextul prețurilor ridicate, prin PNRR ar fi putut fi cumpărate doar 1.300 de microbuze din cele 3.200 planificate, potrivit informațiilor prezentate în articol. Contextul investigațiilor și rolul Parchetului European Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunțase la finalul anului trecut că sesizează Parchetul European în legătură cu achiziții supraevaluate de microbuze pentru elevi prin PNRR, după ce unele vehicule ar fi fost cumpărate la prețuri de peste două ori mai mari decât cele ale pieței. La începutul lunii aprilie 2026, Parchetul European a început oficial ancheta în „schema microbuzelor”, după sesizarea oficială făcută de ministrul MIPE, conform Economedia. În paralel, Consiliul Concurenței investighează componenta de concurență, respectiv suspiciuni de cartel (înțelegere între companii pentru a influența piața și prețurile). Companiile menționate și datele prezentate în articol Economedia amintește că publicația ReporterIS a scris în 2025 despre Aveuro International din Prahova, indicând că ar fi vândut către stat microbuze electrice la 200.000 de euro bucata, în condițiile în care prețul pieței era de 90.000 de euro. Tot ReporterIS a relatat că Aveuro ar fi câștigat licitații în 60% dintre județe, iar în 90% dintre licitații ar fi existat o singură ofertă admisibilă. În articol sunt prezentate și date financiare despre Aveuro International: compania, controlată integral de Vlad Mircea Papuc, a avut în 2024 un profit net de 68,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 255,6 milioane de lei, și avea în medie 113 angajați la finalul anului 2024. Pentru C&I Eurotrans XXI, Economedia menționează o cifră de afaceri de aproape 238 de milioane de lei în 2025 și un profit de aproape 44 de milioane de lei, iar pentru Amperio Energy indică o cifră de afaceri de aproape 241 de milioane de lei în 2025 și un profit de 38,1 milioane de lei, după pierdere în anul anterior. În perioada următoare, evoluția cazului depinde de concluziile investigației Consiliului Concurenței și de ancheta Parchetului European, în condițiile în care achizițiile sunt legate de fonduri europene și de ținte asumate prin PNRR. [...]
Piața unică a UE a deschis fermierilor și IMM-urilor românești acces la o piață de peste 450 de milioane de consumatori, iar fondurile europene au susținut investițiile și subvențiile care au crescut competitivitatea , potrivit Euronews . Piața unică europeană funcționează din 1993 și permite libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor. România a intrat în acest mecanism odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, iar efectul economic invocat în material este dublu: acces mai ușor la desfacere pentru producători și presiune concurențială care împinge calitatea în sus. De ce contează pentru economie: desfacere mai largă și competiție mai dură În material, jurnalista Ioana Nicolescu explică legătura directă dintre piața unică și diversitatea produselor din magazine, ca efect al liberei circulații a bunurilor, inclusiv prin participarea unor state din afara UE, precum Norvegia. „Piața unică stă la baza Uniunii Europene. Este motivul pentru care libera circulație a bunurilor este posibilă între statele membre și nu numai, pentru că sunt și alte state care aparțin acestui mecanism. Spre exemplu, Norvegia.” Rolul fondurilor europene: subvenții și investiții care cresc competitivitatea Pentru a facilita această circulație în cele 27 de state membre, dar și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Uniunea Europeană a investit fonduri europene, arată articolul. În zona agricolă, europarlamentarul Virgil Popescu indică subvențiile gestionate prin APIA , fără a oferi o valoare exactă, dar subliniind amploarea finanțărilor. „Gândiți-vă câte miliarde vin. Și vorbim că pentru fiecare agricultor român vin acești bani.” Din perspectiva utilizării banilor europeni în economie, Marius Vasiliu, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, enumeră două direcții: intervenții/subvenții în agricultură și investiții prin programe europene pentru dezvoltarea întreprinderilor, inclusiv pentru IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii), care și-au modernizat producția și au cumpărat echipamente și tehnologie. „Toate acestea au contribuit, practic, la o creștere a competitivității.” Cum se vede la nivel de firmă: exportul devine o opțiune „de rutină” Un exemplu din material este cel al fermierului Ionel Simion, care descrie un model de vânzare printr-un „club” (o structură în care producătorul se ocupă de producție, iar un partener de vânzare), ceea ce reduce presiunea comercializării pentru fermier și permite direcționarea unei părți din producție către export. „O parte din ele se vând în România, o parte din ele se duc către export.” La nivel macro, articolul mai notează că schimburile din cadrul pieței unice susțin 56 de milioane de locuri de muncă. [...]
Intervenția DR-19 din PS PAC 2023–2027, care oferă până la 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei) pe proiect cu finanțare de până la 100%, rămâne aproape nefolosită , cu doar două proiecte depuse după mai bine de două luni de la deschiderea sesiunii, potrivit AGRO TV , pe baza datelor publicate de AFIR. Conform informațiilor afișate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , cele două proiecte depuse au o valoare publică totală de 185.286 de euro (aprox. 926.000 lei), un nivel redus raportat la bugetul pus la dispoziție prin această intervenție. Ce arată cifrele despre cerere și buget Sesiunea DR-19 a fost lansată la 3 martie 2026. Alocarea disponibilă este de 11,76 milioane de euro (aprox. 58,8 milioane lei), iar plafonul de depunere ajunge la 17,64 milioane de euro (aprox. 88,2 milioane lei). În același timp, fondurile disponibile afișate de AFIR sunt de peste 17,46 milioane de euro (aprox. 87,3 milioane lei), ceea ce indică faptul că linia de finanțare este departe de a fi suprasolicitată. Pentru ce este finanțarea și de ce e „neproductivă” DR-19 este încadrată ca „investiție neproductivă”, adică o investiție care nu aduce neapărat un profit direct și imediat fermei, dar urmărește beneficii de protecție și reziliență: protecția exploatațiilor agricole, conservarea solului, îmbunătățirea managementului apei și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Concret, finanțarea vizează înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole, inclusiv pentru plantații pomicole și viticole. Cine poate aplica și în ce condiții Sprijinul public poate ajunge la maximum 200.000 de euro pe proiect, cu o intensitate de până la 100% din costurile eligibile, ceea ce înseamnă că, pentru cheltuielile eligibile, nu este necesară cofinanțare din partea beneficiarului. Sunt eligibili fermierii (cu excepția persoanelor fizice) și formele asociative — inclusiv societăți agricole, cooperative agricole, grupuri și organizații de producători, composesorate, obști sau alte forme asociative de proprietate asupra terenurilor — cu condiția să aibă calitatea de fermier. Pentru formele asociative, proiectul trebuie depus în nume propriu, iar investiția trebuie realizată pe terenuri deținute în proprietate sau folosință. [...]
MADR pregătește intervenția DR-52, care ar permite finanțarea europeană a achiziției de animale de reproducție , o schimbare cu impact direct asupra capitalizării fermelor zootehnice, într-un context de scădere a efectivelor, potrivit AGRO TV . Măsura ar urma să fie introdusă în Planul Strategic sub forma intervenției DR-52 și vizează accesarea de fonduri europene pentru cumpărarea de animale de reproducție. Inițiativa este prezentată ca fiind așteptată de crescători, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra efectivelor din România. De ce contează: eligibilitatea s-a schimbat la nivel european Secretarul de stat în MADR, Emil Dumitru, spune că linia de finanțare a devenit posibilă după modificarea cadrului european, astfel încât achiziția de animale de reproducție să fie considerată cheltuială eligibilă pentru sprijin din fonduri europene. Demersul ar fi fost susținut la nivel european de fostul ministru al agriculturii Florin Barbu și de europarlamentarul Daniel Buda. „Au venit câteva observații din partea Comisiei Europene , urmează să le discutăm în grupele tehnice de lucru împreună cu crescătorii și sigur că vom lansa această măsură mult așteptată.” Într-un comunicat anterior al MADR, citat în material, ministerul arăta că propunerea României a fost susținută în cadrul pachetului de simplificare a Politicii Agricole Comune, cu obiectivul de a sprijini investițiile în reproducție, genetică și modernizarea fermelor zootehnice. Cine ar putea beneficia și ce dimensiune ar putea avea finanțarea Conform informațiilor prezentate, noua măsură ar putea fi relevantă pentru fermele de: bovine, ovine, caprine, suine. AGRO TV notează și că, într-o intervenție anterioară, Florin Barbu a vorbit despre o posibilă alocare de aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), împărțită pe doi ani, pentru această direcție de finanțare. Publicația precizează însă că este vorba despre o posibilitate, nu despre o alocare confirmată. Următorul pas: discuții pe observațiile Comisiei Europene Emil Dumitru a indicat că există observații din partea Comisiei Europene, care urmează să fie discutate în grupuri tehnice de lucru împreună cu crescătorii, înainte de lansarea efectivă a intervenției. Oficialul a mai susținut că DR-52 ar trebui tratată ca o măsură urgentă, în special pentru sectorul vacii de lapte, unde fermierii semnalează sacrificarea unui număr mare de animale productive. [...]
România are un câștig net de peste 72 mld. euro din relația bugetară cu UE , după ce a atras 108 miliarde de euro și a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul comunitar, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , citate de Agerpres . Ministrul a spus că „matematica” arată un sold net de peste 72 de miliarde de euro în favoarea României, în condițiile în care sumele primite de la Uniunea Europeană au depășit contribuțiile la bugetul comunitar. În același context, Pîslaru a legat rolul fondurilor europene de convergența economică a României, indicând o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (indicator care compară nivelul de trai ajustând diferențele de prețuri între țări) de la 44% din media UE la peste 80%. El a afirmat că România a depășit, în acest proces, țări precum Cehia, Portugalia și Grecia. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat de Ziua Europei, la The Youth – Centrul Național al Ecosistemului de Tineret, finanțat din fonduri europene prin Fondul Social European Plus, unde, potrivit ministrului, au fost construite deja 32 de centre, urmând „încă o generație” de astfel de proiecte. [...]
