Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Consiliul Concurenței a făcut inspecții inopinate la trei firme care comercializează microbuze electrice pentru transportul elevilor, în cadrul unei investigații privind posibila trucare a licitațiilor finanțate prin PNRR, potrivit Economedia. Printre companiile verificate se află Aveuro Internațional SRL, firmă care câștigase licitațiile pentru achizițiile de microbuze electrice prin PNRR în aproximativ 60% dintre județe.
Inspecțiile au vizat Aveuro Internațional SRL, C&I Eurotrans XXI SRL și Amperio Energy SRL, iar investigația include și o companie din Spania, QEV Technologies S.L., conform comunicatului instituției citat de Economedia.
Inspecțiile s-au derulat în cadrul unei investigații care urmărește posibila trucare a licitațiilor publice organizate de mai multe consilii județene pentru achiziția de microbuze electrice destinate transportului elevilor, proiecte finanțate din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Autoritatea de concurență suspectează că cele patru companii ar fi manipulat licitațiile prin împărțirea pieței și fixarea prețurilor de vânzare, astfel încât contractele să fie câștigate de ofertantul prestabilit de către membrii posibilului cartel, la un preț mai mare față de prețul de piață. Investigația a fost declanșată ca urmare a articolelor publicate în mass-media și a informațiilor transmise de Corpul de Control al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)”, transmite Consiliul Concurenței.
Instituția precizează că inspecțiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt motivate de necesitatea obținerii informațiilor și documentelor pentru lămurirea posibilelor practici anticoncurențiale. Totodată, Consiliul Concurenței arată că aceste acțiuni „nu reprezintă o antepronunțare” privind vinovăția companiilor verificate.
Dacă autoritatea constată încălcarea regulilor de concurență, companiile vizate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. În același timp, firmele care cooperează în cadrul programului de clemență pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale, mai arată instituția.
Cazul are relevanță directă pentru implementarea PNRR pe componenta de transport școlar: România avea alocat un buget național de 250 de milioane de euro pentru achiziția de microbuze electrice, estimat inițial ca suficient pentru 3.200 de unități. În contextul prețurilor ridicate, prin PNRR ar fi putut fi cumpărate doar 1.300 de microbuze din cele 3.200 planificate, potrivit informațiilor prezentate în articol.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunțase la finalul anului trecut că sesizează Parchetul European în legătură cu achiziții supraevaluate de microbuze pentru elevi prin PNRR, după ce unele vehicule ar fi fost cumpărate la prețuri de peste două ori mai mari decât cele ale pieței.
La începutul lunii aprilie 2026, Parchetul European a început oficial ancheta în „schema microbuzelor”, după sesizarea oficială făcută de ministrul MIPE, conform Economedia. În paralel, Consiliul Concurenței investighează componenta de concurență, respectiv suspiciuni de cartel (înțelegere între companii pentru a influența piața și prețurile).
Economedia amintește că publicația ReporterIS a scris în 2025 despre Aveuro International din Prahova, indicând că ar fi vândut către stat microbuze electrice la 200.000 de euro bucata, în condițiile în care prețul pieței era de 90.000 de euro. Tot ReporterIS a relatat că Aveuro ar fi câștigat licitații în 60% dintre județe, iar în 90% dintre licitații ar fi existat o singură ofertă admisibilă.
În articol sunt prezentate și date financiare despre Aveuro International: compania, controlată integral de Vlad Mircea Papuc, a avut în 2024 un profit net de 68,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 255,6 milioane de lei, și avea în medie 113 angajați la finalul anului 2024. Pentru C&I Eurotrans XXI, Economedia menționează o cifră de afaceri de aproape 238 de milioane de lei în 2025 și un profit de aproape 44 de milioane de lei, iar pentru Amperio Energy indică o cifră de afaceri de aproape 241 de milioane de lei în 2025 și un profit de 38,1 milioane de lei, după pierdere în anul anterior.
În perioada următoare, evoluția cazului depinde de concluziile investigației Consiliului Concurenței și de ancheta Parchetului European, în condițiile în care achizițiile sunt legate de fonduri europene și de ținte asumate prin PNRR.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că blocarea în Parlament a legilor-jalon din PNRR poate crea dezechilibre bugetare , întrucât veniturile din acest mecanism au fost incluse în construcția bugetului de stat, potrivit news . El a cerut partidelor o „abordare rațională” la vot, argumentând că proiectele nu sunt ale unui guvern sau ale unui partid, ci angajamente ale României față de Comisia Europeană. Într-o intervenție la B1 TV, Bolojan a legat direct adoptarea acestor proiecte de lege de continuitatea finanțării unor investiții publice, invocând exemple precum Autostrada Moldovei , electrificarea și modernizarea liniilor de cale ferată, spitale aflate în construcție, creșe noi și reabilitări de școli, despre care a spus că sunt finanțate din PNRR. Riscul bugetar: venituri prinse în calculele bugetului Bolojan a susținut că miza fondurilor este „foarte importantă” deoarece, la elaborarea bugetului, statul a inclus aceste încasări în proiecțiile bugetare. În consecință, neîncasarea lor „ar crea niște dezechilibre foarte serioase” și ar afecta capacitatea de a continua lucrările menționate. Presiune pe Parlament: sesiuni extraordinare pentru adoptarea jaloanelor Premierul interimar a argumentat că nu este vorba despre transferul răspunderii de la Guvern la Parlament, ci despre „singura posibilitate” de a adopta legile necesare: dezbaterea și aprobarea lor în Parlament. În acest context, a invocat explicit varianta convocării uneia sau mai multor sesiuni extraordinare, „câte trebuie”, pentru îndeplinirea condițiilor asociate PNRR. [...]
Amenințarea PSD de a bloca legi restante poate pune în risc jaloane din PNRR și, implicit, finanțări pentru investiții publice , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o reacție la declarațiile liderului social-democrat Sorin Grindeanu , potrivit Adevărul . Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi sugerat că PSD ar putea să nu voteze proiectele „restante” venite de la Guvern, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Într-o postare pe Facebook, vicepremierul interimar îl acuză că, prin această poziționare, pune presiune pe un „Guvern cu atribuții limitate” și atacă direcții precum listarea unor companii și digitalizarea. Miza: legi de care depind fondurile din PNRR În mesajul citat, Oana Gheorghiu leagă explicit votul pe anumite legi de accesul României la fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că un blocaj politic ar putea afecta investiții în domenii-cheie. „Domnul Grindeanu amenință că nu va vota legile de care depind fondurile europene din PNRR. Adică exact banii care ar trebui să ajungă în spitale, în școli, în infrastructură, la oameni.” Ea susține că „să blochezi reforma e o alegere politică”, dar că blocarea banilor europeni ar însemna, în opinia sa, o escaladare cu efect direct asupra finanțărilor. Ce spune Executivul că va face în continuare Vicepremierul interimar mai transmite că Executivul își menține obiectivul de a continua reformele asumate prin PNRR, de a „opri risipa” și de a atrage fondurile europene, prezentând această direcție ca fiind „pentru țară”, nu pentru un partid. În final, Gheorghiu adresează o întrebare conducerii PSD, cerând o poziție privind susținerea reformelor în România și a „prosperității pentru români”. [...]
O nouă lege aflată la promulgare ar putea debloca decontarea fondurilor PNRR pentru proiecte întârziate la utilități , prin introducerea unei recepții „pe lucrări esențiale”, potrivit G4Media , care citează declarațiile ministrului interimar al Dezvoltării, Cseke Attila , făcute la Oradea. Miza este una operațională și financiară: multe investiții riscă să rateze termenele asumate în proiectele europene din cauza racordării la utilități, în special la energia electrică, unde atât durata lucrărilor, cât și costurile pot deveni un blocaj. Ce schimbă „recepția lucrărilor esențiale” Conform ministrului, noua reglementare permite recepționarea investițiilor ca „lucrări esențiale”, chiar dacă anumite componente nu sunt finalizate încă. Excepțiile menționate sunt: amenajările exterioare; racordarea la rețeaua electrică. Acestea ar urma să fie terminate în termen de 120 de zile. De ce contează pentru PNRR și absorbția de fonduri Cseke Attila susține că, pe baza acestei recepții, Comisia Europeană ar putea deconta fondurile europene către România, ceea ce ar permite închiderea mai rapidă a proiectelor, fără a aștepta finalizarea tuturor lucrărilor conexe. Măsura ar urma să se aplice cu prioritate proiectelor din educație și dezvoltare, unde întârzierile la utilități pot bloca investițiile. În cazul reabilitărilor de școli, ministrul spune că recepția pe lucrări esențiale ar permite decontarea a aproximativ 95% din valoarea proiectelor, iar restul de 5% ar urma să fie realizat în 120 de zile. Estimarea de impact: 560 milioane euro Pe baza simulărilor făcute de minister pentru educație și dezvoltare, România ar putea absorbi aproximativ 560 de milioane de euro (aprox. 2,8 miliarde lei) prin aplicarea acestei legi, potrivit ministrului. Pentru alte domenii, acesta a precizat că nu există încă simulări. Legea a fost adoptată de Parlament și a fost transmisă pentru promulgare la sfârșitul lunii iunie. [...]
Ungaria își leagă accesul la fonduri UE de un control penal mai dur : Budapesta va adera la Parchetul European (EPPO), o mișcare prezentată ca parte a efortului de combatere a corupției și de protejare a banilor europeni, potrivit HotNews . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat decizia drept „un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției” și a spus că „poporul Ungariei va avea acum o garanție” că fondurile UE sunt folosite în interesul său. De ce contează: semnal pentru deblocarea banilor europeni Miza este direct legată de finanțarea europeană. Șefa Comisiei a declarat în luna mai că, după o întâlnire cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, UE va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Budapesta, fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor privind corupția. În comunicatul Comisiei, aderarea la EPPO este descrisă ca reflectând „noul angajament” al Ungariei de a restabili statul de drept. Ce se schimbă operațional și când intră în vigoare Ungaria va deveni al 25-lea stat membru participant la EPPO (din 27), după ce până acum rămăseseră în afara mecanismului Ungaria, Irlanda și Danemarca. EPPO își va stabili o reprezentanță permanentă în Ungaria. Decizia urmează să intre în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE . Ulterior: autoritățile ungare trebuie să propună trei candidați pentru funcția de procuror european din partea Ungariei; Consiliul UE va numi unul dintre candidați, după consultarea unui grup independent de experți; Ungaria trebuie să asigure personalul și condițiile materiale necesare funcționării EPPO pe plan local. Efect de reglementare: competență și pentru fapte din trecut Competența EPPO în Ungaria va viza și infracțiuni comise după 1 iunie 2021 (data începerii activității EPPO), în măsura în care acestea implică fonduri UE, aplicarea fiind prevăzută retroactiv pentru această perioadă. Parchetul European are mandatul de a investiga și urmări penal fraude, acte de corupție și alte infracțiuni financiare care afectează bugetul UE, cu impact direct asupra protecției fondurilor europene. [...]
România riscă să piardă definitiv 8,7 miliarde de euro (aprox. 43,5 miliarde lei) din PNRR până la finalul lui august 2026 , pe fondul întârzierilor și al blocajelor legislative, potrivit unei analize citate de Economica , semnată de consultantul economic Adrian Negrescu. Negrescu susține că, deși PNRR a fost prezentat inițial drept „proiectul de țară” care urma să modernizeze România, bilanțul de la finalul perioadei de implementare indică un eșec „major” din punct de vedere investițional și instituțional. În evaluarea sa, 95% din perioada de implementare este deja consumată, iar termenul-limită „absolut” este la finalul lunii august 2026. Cât s-a încasat și ce s-a pierdut deja Potrivit consultantului, România a încasat 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). Raportat la fondurile recalculate, gradul de încasare ar fi de 61%, iar raportat la valoarea inițială a programului, de 29 miliarde euro, ar fi de 44%, pe care Negrescu îl numește „catastrofal”. În același timp, el afirmă că România a pierdut deja: 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din Cererea de plată numărul trei; 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei) în urma renegocierii din 2025, pe care o pune pe seama întârzierilor acumulate. Blocajul legislativ, accentuat de Guvernul interimar Un element central al riscului de pierdere a banilor rămași este blocajul normativ, în condițiile în care, în opinia lui Negrescu, un Guvern interimar nu poate folosi instrumente precum angajarea răspunderii sau ordonanțele de urgență pentru a promova rapid actele necesare. Ca soluție de avarie, el indică convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare , pentru adoptarea „în ritm de alertă” a legilor care condiționează accesul la finanțare. Șase proiecte legislative cu mize de aproape 5,2 miliarde de euro Negrescu enumeră șase proiecte legislative rămase, pe care le consideră cele mai importante și care, cumulat, ar însuma 5,026 miliarde de euro (aprox. 25,1 miliarde lei), cu următoarele valori asociate: Legea privind salarizarea unitară: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind incompatibilitățile: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind funcția publică: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind Codul urbanismului: 972 milioane euro (aprox. 4,86 miliarde lei) Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire: 972 milioane euro (aprox. 4,86 miliarde lei) Consultantul ridică semne de întrebare privind șansele ca aceste proiecte să fie aprobate într-o sesiune extraordinară, în intervalul rămas până la termenul-limită. De ce contează pentru economie Miza, în lectura lui Negrescu, nu mai este una de dezvoltare, ci de „management de criză” pentru a salva ce se mai poate: fără adoptarea rapidă a legislației și îndeplinirea jaloanelor și țintelor, fondurile rămase pot fi pierdute, deși România are nevoie de investiții în infrastructură, sănătate și modernizare. În plus, el pune performanța slabă pe seama unei construcții inițiale fără studii de impact solide și cu termene nerealiste, peste capacitatea administrativă a instituțiilor. [...]
Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE , avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day , eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European. Miza imediată: PNRR și „toleranță zero” la întârzieri Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”. În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică. „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.” Presiune pe bugetul UE: bani mai puțini, competiție mai mare Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare. În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar. „România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”. (60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.) Implicarea mediului privat, prezentată ca diferențiator Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE. Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European. În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european. [...]
