Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Consiliul Concurenței a făcut inspecții inopinate la trei firme care comercializează microbuze electrice pentru transportul elevilor, în cadrul unei investigații privind posibila trucare a licitațiilor finanțate prin PNRR, potrivit Economedia. Printre companiile verificate se află Aveuro Internațional SRL, firmă care câștigase licitațiile pentru achizițiile de microbuze electrice prin PNRR în aproximativ 60% dintre județe.
Inspecțiile au vizat Aveuro Internațional SRL, C&I Eurotrans XXI SRL și Amperio Energy SRL, iar investigația include și o companie din Spania, QEV Technologies S.L., conform comunicatului instituției citat de Economedia.
Inspecțiile s-au derulat în cadrul unei investigații care urmărește posibila trucare a licitațiilor publice organizate de mai multe consilii județene pentru achiziția de microbuze electrice destinate transportului elevilor, proiecte finanțate din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Autoritatea de concurență suspectează că cele patru companii ar fi manipulat licitațiile prin împărțirea pieței și fixarea prețurilor de vânzare, astfel încât contractele să fie câștigate de ofertantul prestabilit de către membrii posibilului cartel, la un preț mai mare față de prețul de piață. Investigația a fost declanșată ca urmare a articolelor publicate în mass-media și a informațiilor transmise de Corpul de Control al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)”, transmite Consiliul Concurenței.
Instituția precizează că inspecțiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt motivate de necesitatea obținerii informațiilor și documentelor pentru lămurirea posibilelor practici anticoncurențiale. Totodată, Consiliul Concurenței arată că aceste acțiuni „nu reprezintă o antepronunțare” privind vinovăția companiilor verificate.
Dacă autoritatea constată încălcarea regulilor de concurență, companiile vizate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. În același timp, firmele care cooperează în cadrul programului de clemență pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale, mai arată instituția.
Cazul are relevanță directă pentru implementarea PNRR pe componenta de transport școlar: România avea alocat un buget național de 250 de milioane de euro pentru achiziția de microbuze electrice, estimat inițial ca suficient pentru 3.200 de unități. În contextul prețurilor ridicate, prin PNRR ar fi putut fi cumpărate doar 1.300 de microbuze din cele 3.200 planificate, potrivit informațiilor prezentate în articol.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunțase la finalul anului trecut că sesizează Parchetul European în legătură cu achiziții supraevaluate de microbuze pentru elevi prin PNRR, după ce unele vehicule ar fi fost cumpărate la prețuri de peste două ori mai mari decât cele ale pieței.
La începutul lunii aprilie 2026, Parchetul European a început oficial ancheta în „schema microbuzelor”, după sesizarea oficială făcută de ministrul MIPE, conform Economedia. În paralel, Consiliul Concurenței investighează componenta de concurență, respectiv suspiciuni de cartel (înțelegere între companii pentru a influența piața și prețurile).
Economedia amintește că publicația ReporterIS a scris în 2025 despre Aveuro International din Prahova, indicând că ar fi vândut către stat microbuze electrice la 200.000 de euro bucata, în condițiile în care prețul pieței era de 90.000 de euro. Tot ReporterIS a relatat că Aveuro ar fi câștigat licitații în 60% dintre județe, iar în 90% dintre licitații ar fi existat o singură ofertă admisibilă.
În articol sunt prezentate și date financiare despre Aveuro International: compania, controlată integral de Vlad Mircea Papuc, a avut în 2024 un profit net de 68,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 255,6 milioane de lei, și avea în medie 113 angajați la finalul anului 2024. Pentru C&I Eurotrans XXI, Economedia menționează o cifră de afaceri de aproape 238 de milioane de lei în 2025 și un profit de aproape 44 de milioane de lei, iar pentru Amperio Energy indică o cifră de afaceri de aproape 241 de milioane de lei în 2025 și un profit de 38,1 milioane de lei, după pierdere în anul anterior.
În perioada următoare, evoluția cazului depinde de concluziile investigației Consiliului Concurenței și de ancheta Parchetului European, în condițiile în care achizițiile sunt legate de fonduri europene și de ținte asumate prin PNRR.
Recomandate
Consiliul Concurenței și Parchetul European își coordonează investigațiile în dosarele în care posibile fraude cu fonduri UE se suprapun cu încălcări ale regulilor de concurență, pentru a evita blocaje și suprapuneri în anchete, potrivit Agerpres . Cooperarea, anunțată de autoritatea de concurență, vizează în principal situații legate de achiziții publice: posibile fraude sau nereguli în proceduri, practici anticoncurențiale care pot afecta utilizarea corectă a fondurilor europene și cazuri în care informațiile deținute de una dintre instituții sunt relevante pentru activitatea celeilalte. „Colaborarea cu Parchetul European este un pas important pentru consolidarea capacității instituționale de a identifica și combate comportamentele care pot afecta atât concurența, cât și interesele financiare ale Uniunii Europene. Prin acest acord, ne propunem să facilităm schimbul de informații și coordonarea în cazurile complexe, în special în domeniul achizițiilor publice, unde încălcările regulilor de concurență pot avea un impact semnificativ asupra utilizării fondurilor publice”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu . Ce se schimbă operațional în anchete Acordul prevede coordonarea anumitor activități atunci când aceiași operatori economici sunt investigați de ambele instituții, fiecare în limitele propriilor competențe. În astfel de situații, reprezentanții Consiliului Concurenței și ai Parchetului European se pot consulta pentru a asigura coerența acțiunilor și pentru a evita afectarea investigațiilor în curs. În practică, colaborarea urmărește: schimb de informații; consultări tehnice; colaborare operațională, cu respectarea competențelor legale și a independenței fiecărei instituții. Durata acordului Documentul este încheiat pentru o perioadă inițială de trei ani și poate fi prelungit automat pentru perioade succesive de câte un an, conform comunicatului citat. [...]
O anchetă a Parchetului European vizează o posibilă fraudă de 3,5 milioane euro (aprox. 16,8 milioane lei) din fonduri UE pentru tineri fermieri, după ce în România ar fi fost depuse 237 de proiecte cu documente false la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), potrivit Economica . Ancheta, anunțată de EPPO (Parchetul European), are o miză directă pentru administrarea fondurilor europene în agricultură: cazul privește „sute de proiecte” depuse pentru finanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) , pe liniile destinate instalării tinerilor fermieri și dezvoltării fermelor mici. Cum ar fi funcționat schema și ce sume sunt în joc Conform investigației, un consultant autorizat ar fi folosit și depus documente „false și inexacte” în cadrul a 237 de proiecte prezentate autorității contractante, AFIR. Proiectele au fost depuse în numele a 237 de persoane juridice, inclusiv: întreprinderi individuale; afaceri familiale; persoane fizice autorizate; companii. Documentele ar fi fost utilizate pentru a demonstra îndeplinirea condițiilor de finanțare și pentru a obține fraudulos sprijin nerambursabil. Valoarea totală a finanțării solicitate ar fi fost de aproximativ 5,7 milioane euro (aprox. 27,7 milioane lei), iar prejudiciul estimat la adresa bugetului UE este de circa 3,5 milioane euro (aprox. 16,8 milioane lei). Percheziții, arestări și persoane investigate EPPO arată că săptămâna trecută au avut loc percheziții în județul Dâmbovița, iar un suspect a fost arestat. Principalul suspect, consultantul, a fost reținut pe 13 mai și arestat a doua zi de Tribunalul București, la cererea EPPO. În dosar, alte trei persoane au fost puse sub acuzare și plasate sub control judiciar. În plus, 22 de persoane sunt anchetate pentru că ar fi acceptat, în schimbul unor comisioane între 10% și 15% din valoarea totală a proiectului, depunerea de cereri de finanțare frauduloase pe numele lor. Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani, potrivit comunicatului EPPO citat de Economica. [...]
România încearcă să securizeze integral cele 4,9 miliarde euro (aprox. 24,5 miliarde lei) rămase din granturile PNRR printr-o renegociere „finală” cu Comisia Europeană, care presupune rearanjarea proiectelor astfel încât să fie prioritizate investițiile deja finalizate sau aflate într-un stadiu avansat de implementare, potrivit G4Media . Miza este una bugetară: granturile sunt bani nerambursabili, iar pierderea lor ar reduce spațiul de finanțare pentru investiții publice. Negocierile ar urma să se încheie până la 31 mai, după ce România a transmis Comisiei Europene un prim draft cu modificările propuse. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că întâlnirea fizică de la Bruxelles ar urma să aibă loc în 22 mai, iar restul perioadei până la finalul lunii ar fi folosit pentru a ajunge la o versiune finală pe partea de investiții. Cum vrea Guvernul să „închidă” PNRR pe granturi Planul descris de ministru pornește de la ideea că România trebuie să aibă proiecte „sigure” pentru a justifica integral suma rămasă pe granturi. În acest context, Pîslaru a indicat că vor exista ajustări între componentele de împrumut și cele de grant. „Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi (...). De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală prin care ne asigurăm că toate proiectele care sunt finalizate sau care sunt aproape gata (...) ne vor permite să putem acoperi suma de granturi.” Ministrul și-a exprimat încrederea că România are suficiente proiecte pentru a atrage integral fondurile nerambursabile rămase. Ce se întâmplă cu componenta de împrumuturi Pe împrumuturi, Pîslaru a afirmat că Guvernul este „încrezător” că poate trage „partea cea mai mare din sumă”, argumentând că proiectele sunt deja prinse în buget. În scenariul negativ, pierderea ar fi legată de diferența de dobândă între finanțarea din PNRR și împrumuturile pe care le contractează Ministerul de Finanțe, însă poziția de negociere transmisă Comisiei Europene ar fi că nici pe această componentă nu ar trebui pierduți bani. Condiția-cheie: pachetul de reforme, cu nouă legi în Parlament Pentru încasarea banilor de investiții, ministrul a indicat că sunt necesare reforme, iar în acest sens există nouă acte normative la nivel de lege care trebuie adoptate în Parlament. Potrivit lui Pîslaru: trei acte sunt „gata” (terenuri pentru investiții; legea consolidată privind integritatea de la ANI; legea privind digitalizarea în domeniul cercetării); Codul urbanistic este deja în Parlament (ceea ce ar duce la patru acte „gata”); reforma ANAF cu sistem de stimulare „malus/bonus” pentru funcționari este „gata”, dar în așteptarea unui feedback de la Comisie (a cincea). „Celălalt lot” – Legea salarizării unitare, Legea apelor, decarbonizarea și Codul administrativ – este în pregătire și în discuții cu Comisia Europeană. Separat de cele nouă, Strategia de biodiversitate și implementarea vămii electronice ar putea fi rezolvate la nivel guvernamental, pentru că nu necesită acte la nivel de lege. În următoarele două săptămâni, calendarul strâns până la 31 mai pune presiune atât pe negocierea tehnică cu Comisia Europeană, cât și pe ritmul legislativ, în condițiile în care reformele rămân condiția pentru deblocarea finanțărilor. [...]
Viitorul Guvern trebuie să semneze rapid contracte de miliarde și să evite pierderi din PNRR , într-un calendar strâns care face instabilitatea politică un risc financiar direct, potrivit Euronews . Miza imediată este pachetul SAFE, instrument european prin care România poate accesa peste 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei). Guvernul a indicat că mai mult de jumătate din bani ar urma să rămână în economie prin producție locală și contracte pentru industria națională de apărare. O primă tranșă de contracte, de aproximativ 8,3 miliarde de euro (aprox. 41,5 miliarde lei), a fost deja aprobată în Parlament. Fondurile ar urma să acopere achiziții și proiecte precum radare, sisteme anti-dronă, elicoptere, producție de muniție, vehicule de luptă, sisteme de apărare antiaeriană și corvete construite la Mangalia. Primele contracte trebuie semnate până la 31 mai. PNRR: termen-limită 31 august 2026 și presiune pe autoritățile locale În paralel, PNRR rămâne o sursă majoră de finanțare, însă presiunea principală nu este doar încasarea banilor de la Bruxelles, ci cheltuirea lor la timp. Proiectele finanțate prin PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026. La nivel local, autoritățile gestionează peste 11.300 de contracte PNRR, cu o valoare eligibilă de 34,4 miliarde de lei. Pentru a reduce riscul de blocaje, Ministerul Finanțelor a propus un mecanism de tip „credit-punte” (împrumut temporar pentru acoperirea finanțării până la rambursare), de până la 10 miliarde de lei, prin care primăriile și consiliile județene să poată primi împrumuturi fără dobândă. Nota de plată a instabilității: cursul și costurile companiilor Pe lângă gestionarea fluxurilor de bani, viitorul Executiv va trebui să opereze într-un context în care instabilitatea politică poate împinge costuri în economie prin cursul de schimb. Analiștii citați arată că piețele reacționează mai ales la incertitudinea de după schimbarea unui premier. În ultimul deceniu, deprecierea medie a leului a fost de 0,74%, iar în scenariile cele mai tensionate, cu criză politică și electorală suprapuse, vârfurile au depășit 3%. Pentru companii, asta se traduce în importuri mai scumpe, presiune pe contractele în euro și risc mai mare pentru firmele neacoperite împotriva fluctuațiilor valutare. [...]
Ungaria riscă să nu poată încasa integral cei 10,4 miliarde euro (aprox. 52 mld. lei) din PNRR-ul UE , din cauza unei dispute cu Comisia Europeană privind dacă Budapesta ar trebui să ceară doar granturile sau și împrumuturile, potrivit Politico . Negocierile s-au intensificat în ultimele zile, pe fondul schimbării politice de la Budapesta: premierul ales Péter Magyar încearcă să „reseteze” relația cu Bruxelles-ul după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile de luna trecută, în timp ce o parte din fondurile UE rămân blocate din cauza încălcărilor statului de drept din perioada fostului guvern. Miza: granturi vs. împrumuturi și un calendar strâns Suma totală de 10,4 miliarde euro este împărțită în: 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 mld. lei) granturi , care nu trebuie rambursate; 3,9 miliarde euro (aprox. 19,5 mld. lei) împrumuturi , care trebuie rambursate, la dobânzi favorabile. Guvernul care urmează să fie condus de Magyar are până la 31 august pentru a cere formal banii, iar Comisia Europeană are termen până la 31 decembrie pentru a face plățile. Comisia susține că nu mai este suficient timp pentru deblocarea întregii sume, deoarece plățile depind de îndeplinirea unor ținte de reformă. În plus, împrumuturile ar pune presiune pe finanțele publice ale Ungariei, în condițiile în care datoria este „în jur de 75% din PIB”, iar deficitul bugetar este proiectat „aproape de 7% din PIB” în 2026, conform articolului. Presiune politică la Budapesta: „să nu lase bani pe masă” Dacă Magyar acceptă recomandarea Bruxelles-ului și cere doar granturile, ar însemna să renunțe la 3,9 miliarde euro din pachet, ceea ce ar putea fi dificil de apărat politic după o campanie construită pe ideea unei reconcilieri totale cu UE. Kinga Kollár, eurodeputat din partidul Tisza al lui Magyar, a declarat: „Suntem foarte optimiști cu privire la eliberarea tuturor fondurilor blocate.” La rândul său, Magyar a spus săptămâna trecută că este încrezător că UE va fi „suficient de flexibilă” pentru ca Ungaria să poată atrage „fiecare eurocent” la care are dreptul. Ce urmează: un plan nou de reforme și o opțiune tehnică pentru prelungire Ungaria vrea să prezinte până la finalul lunii mai un plan nou pentru îndeplinirea condițiilor UE, cu reforme și ținte revizuite. Comisia ar împinge noua administrație să renunțe la unele măsuri considerate greu de realizat până la termenul din august, inclusiv părți-cheie din reforma pensiilor, potrivit oficialilor citați. Există și o soluție pentru a extinde utilizarea banilor dincolo de 2026: transferul unei părți din fonduri către banca națională de promovare sau către un vehicul financiar dedicat (un „special purpose vehicle”, adică o entitate creată pentru un scop precis). Dar și această variantă ar necesita acordul Bruxelles-ului că investițiile respectă obiectivele programului de redresare. Magyar urmează să depună jurământul sâmbătă, iar disputa privind structura cererii de finanțare devine primul test major al noii relații Budapesta–Bruxelles, cu implicații directe asupra fluxurilor de bani europeni și asupra spațiului fiscal al Ungariei. [...]
Parchetul European a deschis o anchetă penală în Croația pentru posibile fraude cu fonduri agricole ale UE , într-un dosar care poate duce la recuperări de bani și la înăsprirea controalelor asupra subvențiilor, potrivit Mediafax . Parchetul European (EPPO) a anunțat că investighează posibile cazuri de corupție și fraudă legate de fondurile agricole ale Uniunii Europene în Croația. În paralel, poliția strângea probe în mai multe județe din centrul țării, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Mediafax. Ce vizează ancheta EPPO Ancheta se referă la activitățile unor cetățeni croați suspectați de: abuz de funcție și de autoritate; primirea și oferirea de mită; fraudă cu subvenții; falsificarea de documente, fapte care ar fi fost comise „ca parte a unei asocieri criminale” și „în detrimentul intereselor financiare ale UE”, potrivit comunicării EPPO. Ministerul Agriculturii din Croația nu a comentat imediat anunțul procurorilor europeni. Context: presiune mai mare pe subvențiile agricole Dosarul din Croația apare după un scandal similar în Grecia, legat tot de subvențiile agricole ale UE, care a avut efecte politice și administrative în ultimele luni. În 2025, procurorii europeni au acuzat zeci de crescători de animale greci că ar fi falsificat proprietatea asupra pășunilor pentru a solicita milioane de euro în subvenții, presupus cu ajutorul unor angajați ai statului și al unor politicieni conservatori. Cazul a dus, între altele, la demisii ministeriale, la o amendă record impusă Greciei de UE pentru gestionarea defectuoasă a subvențiilor și la ridicarea imunității pentru 13 parlamentari implicați, conform informațiilor din material. În acest context, ancheta din Croația indică o atenție sporită a EPPO asupra modului în care sunt accesate și controlate subvențiile agricole, cu potențiale consecințe asupra verificărilor și procedurilor de acordare a fondurilor. [...]
