Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Consiliul Concurenței și Parchetul European își coordonează investigațiile în dosarele în care posibile fraude cu fonduri UE se suprapun cu încălcări ale regulilor de concurență, pentru a evita blocaje și suprapuneri în anchete, potrivit Agerpres.
Cooperarea, anunțată de autoritatea de concurență, vizează în principal situații legate de achiziții publice: posibile fraude sau nereguli în proceduri, practici anticoncurențiale care pot afecta utilizarea corectă a fondurilor europene și cazuri în care informațiile deținute de una dintre instituții sunt relevante pentru activitatea celeilalte.
„Colaborarea cu Parchetul European este un pas important pentru consolidarea capacității instituționale de a identifica și combate comportamentele care pot afecta atât concurența, cât și interesele financiare ale Uniunii Europene. Prin acest acord, ne propunem să facilităm schimbul de informații și coordonarea în cazurile complexe, în special în domeniul achizițiilor publice, unde încălcările regulilor de concurență pot avea un impact semnificativ asupra utilizării fondurilor publice”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Acordul prevede coordonarea anumitor activități atunci când aceiași operatori economici sunt investigați de ambele instituții, fiecare în limitele propriilor competențe. În astfel de situații, reprezentanții Consiliului Concurenței și ai Parchetului European se pot consulta pentru a asigura coerența acțiunilor și pentru a evita afectarea investigațiilor în curs.
În practică, colaborarea urmărește:
Documentul este încheiat pentru o perioadă inițială de trei ani și poate fi prelungit automat pentru perioade succesive de câte un an, conform comunicatului citat.
Recomandate
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
Suspendarea în instanță a 11 hotărâri ale Guvernului Bolojan riscă să întârzie jaloane din PNRR și să pună presiune pe accesarea de fonduri europene , potrivit HotNews , care citează reacția PNL după decizia Curții de Apel București (CAB). CAB a suspendat 11 hotărâri de guvern atacate de PSD, dintr-un total de 12 contestate inițial; una a fost retrasă între timp de premier. Guvernul a anunțat că va face recurs împotriva deciziei instanței. Miza: jaloane PNRR și bani europeni, cu efecte în politici sociale În reacția publicată luni pe Facebook, PNL susține că suspendarea hotărârilor „riscă să întârzie îndeplinirea unor jaloane asumate de România prin PNRR” și „să pună în pericol accesarea unor fonduri europene importante”. Partidul leagă direct blocajul din instanță de implementarea unor măsuri care ar fi parte din angajamentele României față de Uniunea Europeană. Cine ar fi afectat, potrivit PNL Liberalii afirmă că efectele nu sunt doar administrative, ci se transferă către beneficiari, în special către categorii vulnerabile. Biroul de Presă al PNL indică explicit impactul asupra persoanelor adulte cu dizabilități și asupra măsurilor pentru integrarea tinerilor fără loc de muncă pe piața muncii. „În cazul Hotărârii privind beneficiul pentru locuire și beneficiul de tranziție, sunt vizate peste 5.400 de persoane adulte cu dizabilități”, a declarat Biroul de Presă al PNL. Ce urmează procedural și disputa politică PNL spune că „respectă decizia” CAB, dar susține demersul de recurs anunțat de Guvern. În același timp, partidul atribuie PSD „responsabilitatea politică” pentru declanșarea procedurilor care au dus la suspendare și acuză social-democrații că încearcă să obțină în instanță ceea ce nu au reușit „în plan politic”. Contextul deciziei CAB este detaliat într-un material anterior: HotNews . [...]
Parlamentul a deblocat „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR prin votarea în Camera Deputaților a „cinci jaloane esențiale”, susține Sorin Grindeanu, potrivit Economica . Miza economică invocată este menținerea finanțării europene pentru proiecte de infrastructură și servicii publice, în condițiile în care jalonele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sunt condiții pentru accesarea banilor. Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului și este relatată de Agerpres. Grindeanu afirmă că votul din Camera Deputaților „înseamnă bani europeni pentru continuarea autostrăzilor, spitalelor și școlilor din România” și acuză „premierul și Guvernul demis” că nu ar fi reușit să livreze aceste măsuri. Ce acte au fost adoptate și de ce contează pentru PNRR În aceeași zi, în Camera Deputaților au fost adoptate, potrivit lui Grindeanu, următoarele proiecte legislative, prezentate ca jaloane relevante pentru PNRR: Codul administrativ; Legea privind bonusurile acordate angajaților din ANAF și Vamă; Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire; Codul urbanismului; Legea integrității. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și reforme asumate de România, iar neîndeplinirea lor poate întârzia sau bloca plăți din fondurile europene. Disputa pe Legea integrității și componenta de transparență Grindeanu susține că, la Legea integrității, a existat „o luptă” cu USR, pe motiv că forma propusă ar fi redus atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate). El afirmă că legea a fost retrimisă în comisii și readusă „în limitele cerute de ANI și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, iar în plus ar fi fost reintrodusă transparența privind averile demnitarilor. Tot în acest context, Grindeanu spune că și-a publicat declarația de avere și de interese pe site-ul PSD și îi invită pe „toți decidenții politici” să facă același lucru. Ce rămâne neclar din informația publică Din textul disponibil nu rezultă care sunt exact „cele cinci jaloane” la care se referă Grindeanu și nici mecanismul concret prin care voturile din Camera Deputaților se traduc imediat în „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR (de exemplu, dacă suma este asociată unei cereri de plată sau unui pachet de reforme). Informația este prezentată ca evaluare politică, pe baza declarației sale. [...]
BNS cere control european asupra achizițiilor din SAFE, un program de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), invocând suspiciuni de nereguli care ar putea afecta utilizarea fondurilor și respectarea regulilor UE, potrivit Economedia . Blocul Național Sindical (BNS) a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu achizițiile realizate prin programul Security Action for Europe (SAFE) . Organizația spune că demersul urmărește verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor alocate. BNS afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri și că include lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare „direct interesate” de implementarea programului. Sindicaliștii susțin că nu urmăresc blocarea sau întârzierea SAFE, pe care îl consideră „esențial” pentru securitatea României și a UE, ci cer implementarea „cu respectarea strictă a normelor europene”, pentru a evita suspiciuni privind folosirea banilor publici. Ce suspiciuni invocă BNS în procedurile SAFE Sesizarea se bazează, potrivit comunicatului citat, exclusiv pe informații din spațiul public (declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice). Printre aspectele semnalate se numără: întrebări privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare; posibila utilizare excesivă a negocierii fără publicare prealabilă; consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru programe majore; concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial; creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care ar necesita clarificări privind fundamentarea; suspiciuni privind acordarea unui „ajutor de stat mascat”; necesitatea verificării conformității cu Regulamentul SAFE și legislația UE în achiziții publice. Ce verificări cerute instituțiilor UE ar putea însemna pentru implementare BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și OLAF verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza unor posibile elemente de ajutor de stat (este menționat cazul Șantierului Naval Mangalia) și cererea documentațiilor justificative pentru fiecare procedură. În paralel, sindicaliștii cer Parchetului European să verifice transparența și legalitatea procedurilor de achiziție, în măsura în care ar exista fapte ce intră în competența sa și care ar putea afecta interesele financiare ale UE. Curții Europene de Conturi i se solicită includerea implementării SAFE în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor, iar Ombudsmanului European – evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările legate de acest instrument de finanțare. [...]
Închiderea PNRR la 31 august 2026 obligă România să-și schimbe motorul de creștere, iar economiștii indică energia ca pivot, cu condiția ca statul să lase companiilor resurse pentru reinvestiții , potrivit unei analize din Economica . Miza este una economică și operațională: fără investiții în infrastructura energetică, prețurile ridicate riscă să continue să erodeze industria și să blocheze investițiile în tehnologii intensive energetic, inclusiv inteligența artificială. Implementarea proiectelor, reformelor și investițiilor din PNRR se încheie oficial pe 31 august 2026, iar termenul-limită pentru depunerea cererilor de plată finale către Comisia Europeană este 31 decembrie 2026. Adrian Codîrlașu, președinte CFA România , spune că este posibil ca nu toți banii din PNRR să fie absorbiți, deși programul „ne-a oferit mari oportunități”, și amintește că finanțări europene vor exista și după PNRR. În același timp, Codîrlașu susține că modelul de creștere bazat pe datorie publică și deficite mari „s-a terminat”, ceea ce mută presiunea pe identificarea unui nou motor economic care să poată susține investițiile și competitivitatea, în condițiile unor constrângeri bugetare mai dure. Energia, condiție pentru industrie și investiții în AI Economistul indică energia drept „cel mai la îndemână” nou model de creștere, pe fondul unui diagnostic sever: prețurile la energie din România sunt, în prezent, cele mai mari din Uniunea Europeană, iar producția industrială „scade abrupt” din cauza acestor costuri. În viziunea sa, statul poate câștiga pe termen scurt din prețuri ridicate, însă pe termen mediu și lung efectul ar fi „moartea producției industriale din România”. Codîrlașu leagă direct și dezvoltarea inteligenței artificiale de costul și disponibilitatea energiei. El argumentează că, deși investițiile în AI vin în mare parte din străinătate, infrastructura care susține aceste sisteme depinde de energie, iar la prețurile actuale „nimeni nu va face investiții” în dezvoltarea sistemelor AI. Decizia politică invocată: reinvestirea profiturilor companiilor energetice de stat Concluzia lui Codîrlașu este că soluția de creștere după expirarea PNRR depinde de o decizie politică: statul să nu mai ia „tot profitul” companiilor din energie (majoritar de stat), ci să reinvestească o parte în infrastructura energetică, „de la sisteme de depozitare la cele de transmisie a energiei”. După PNRR, finanțarea europeană continuă, dar ponderea ei ar urma să scadă Analiza mai arată că finanțarea prin fonduri europene va continua prin alte programe (bugetul politicii de coeziune 2021–2027, politica agricolă comună 2023–2027, respectiv noi fonduri pentru apărare și industrializare). Totuși, Radu Crăciun, vicepreședinte al Asociației Administratorilor Independenți, se așteaptă ca dezvoltarea României să se bazeze „din ce în ce mai puțin” pe finanțarea europeană și ca, pe termen mediu, România să treacă de la statutul de beneficiar la cel de contributor net la bugetul UE. În acest context, Crăciun avertizează că România trebuie să regândească finanțarea investițiilor publice, mai ales în condițiile restricțiilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar spre 3% și pentru stoparea creșterii datoriei publice. Pariul alternativ: capital privat și parteneriate public-private pentru infrastructură O direcție indicată este finanțarea infrastructurii cu capital privat, inclusiv prin parteneriate public-private, cu investitori instituționali atrași în proiecte prin fonduri de investiții dedicate. Crăciun dă ca exemple Polonia și țările baltice, pe care le numește „campionii regiunii” la angrenarea fondurilor de infrastructură cu finanțare privată. În România, fondurile de pensii private sunt menționate ca „candidați naturali” pentru finanțarea infrastructurii locale prin astfel de vehicule investiționale, iar un posibil catalizator ar fi dezvoltarea accelerată a Băncii de Investiții și Dezvoltare, a cărei participare ar putea atrage și alți investitori instituționali locali. [...]
Un centru medical finanțat din PNRR, inaugurat la Cluj, readuce în prim-plan presiunea pe investițiile din sănătate : premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că „fără investiții, fără dotări” nu pot fi așteptate servicii medicale de calitate în anii următori, la inaugurarea Centrului de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, potrivit Agerpres . Noul centru este prezentat drept una dintre cele mai importante investiții medicale realizate din fonduri europene și a fost inaugurat sâmbătă, în prezența premierului interimar și a ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Miza: investițiile din PNRR și capacitatea de a livra infrastructură funcțională Bolojan a legat direct calitatea actului medical de investiții și de finalizarea dotărilor, spunând că speră ca, după recepționarea echipamentelor, echipa medicală să lucreze „în condiții mult mai bune”. „Pentru că fără investiții, fără dotări, nu ne putem aștepta la o medicină de calitate în anii următori.” Guvernul precizează, într-un comunicat transmis Agerpres, că investiția pentru dezvoltarea infrastructurii medicale de înaltă performanță a fost finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din fonduri naționale. Ce include centrul inaugurat la Cluj Conform informațiilor din material, centrul este destinat pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, neurovasculare și neurologice și include: zonă dedicată investigațiilor imagistice; echipamente pentru investigații și tratament neurochirurgical și neurovascular; șase săli de operație pentru proceduri neurochirurgicale; 105 paturi, dintre care 26 pentru terapie intensivă. În același context, Bolojan a vorbit despre rolul școlii de medicină din Cluj-Napoca și despre poziția orașului ca pol regional pentru cazurile grave din Transilvania. Context operațional: poziționarea spitalului în rețeaua de unități de top Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca este menționat ca fiind unul dintre primele șase spitale județene încadrate la clasa I, alături de Constanța, Iași, Târgu Mureș, Timișoara și Spitalul Militar Central. În urma investiției, rolul spitalului ca centru de excelență ar urma să fie consolidat, iar pacienții să aibă acces la servicii „sigure, moderne și performante”, potrivit comunicării citate în articol. [...]
