Știri
Știri din categoria Justiție
Laura Codruța Kovesi spune că presiunile politice au vizat inclusiv transparența Parchetului European, după ce un fost comisar european i-ar fi cerut să nu mai publice date statistice despre fraudele cu fonduri UE, pentru a nu alimenta euroscepticismul, potrivit Libertatea.
Într-un interviu acordat G4Media.ro la finalul celor șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), Kovesi afirmă că, în ultimii trei ani, a observat „o decizie politică clară de a nu crește capacitatea de investigare” a instituției. Mesajul ei: susținerea pentru o justiție „independentă și credibilă” ar scădea atunci când anchetele ajung „la cineva din anturajul” decidenților.
Kovesi spune că a fost surprinsă de reacțiile unor oficiali europeni la publicarea statisticilor privind fraudele cu fonduri europene și relatează că i s-a cerut să nu mai publice datele, pe motiv că „urmează alegerile” și că cetățenii „o să creadă că suntem corupți”.
Ea precizează că discuția a avut loc cu fostul comisar european pentru buget, Johannes Hahn. În interpretarea șefei EPPO, publicarea cifrelor a arătat că problemele de fraudă și corupție nu sunt specifice doar estului Europei, ci există în toate statele membre.
Kovesi leagă presiunile politice și de subfinanțarea instituției, descriind începuturile EPPO după numirea sa la Bruxelles, în 2019, când bugetul și schema de personal erau foarte reduse. Ea afirmă că instituția funcționează „încă la limită” și că resursele sunt insuficiente raportat la volumul de activitate, adăugând că nu s-a ajuns la bugetul care ar fi trebuit să existe de la început.
Kovesi avertizează, totodată, că situația ar deveni și mai dificilă dacă Ungaria ar intra în EPPO fără o suplimentare a resurselor.
În interviu, Kovesi afirmă că i-a cerut fostului ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, suplimentarea numărului de procurori europeni delegați din România.
„Am cerut să agreăm încă un număr de 10 procurori și am primit un răspuns, să vedem dacă se schimbă competența cu revizuirea regulamentului.”
Ea subliniază că EPPO are nevoie nu doar de procurori, ci și de polițiști și alte resurse pentru a funcționa eficient.
În ansamblu, declarațiile indică o tensiune între nevoia de transparență și capacitate operațională a EPPO și reticența politică față de extinderea investigațiilor și expunerea publică a dimensiunii fraudelor cu bani europeni.
Recomandate
Parchetul European estimează că ancheta „ Pfizergate ” ar putea fi închisă în 2026 , un dosar cu miză de reglementare pentru modul în care instituțiile UE au gestionat achizițiile de vaccinuri în pandemie, potrivit Mediafax . Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a declarat într-un interviu pentru G4Media că investigația privind contractele de achiziție a vaccinurilor împotriva COVID-19 este încă în desfășurare și se află „în lucru la colegii din Belgia”. Dosarul este supervizat de o cameră permanentă din care Kovesi spune că nu face parte, dar speră ca acesta să fie închis în acest an. „Ancheta este în desfășurare, este în lucru la colegii din Belgia. Ancheta este supervizată de o cameră permanentă, din care eu nu fac parte, dar acest dosar va fi închis, sper, în acest an.” De ce durează și ce verifică EPPO Kovesi afirmă că lipsa unei soluționări, deși dosarul a fost deschis în urmă cu trei ani, ține de complexitate și de resurse. Ea a precizat că EPPO nu investighează „oportunitatea” încheierii contractelor, ci încearcă să stabilească faptele pe baza evaluărilor și informațiilor obținute de la instituții europene. În anchetă, EPPO a încercat să implice mai multe structuri la nivel european, inclusiv OLAF, Curtea de Conturi și directorate ale Comisiei Europene, pentru a obține evaluări și a reconstrui ce s-a întâmplat, conform declarațiilor citate de Mediafax. Conexiuni în afara UE și volumul probelor Șefa EPPO a mai spus că dosarul are legături care depășesc teritoriul statelor membre și include o conexiune cu un stat terț, Statele Unite, ceea ce complică obținerea de informații, întrucât cooperarea presupune timpi de așteptare similari celor întâlniți de procurorii naționali. Potrivit acesteia, au avut loc „multe audieri” și s-au administrat „foarte multe probe”, inclusiv în legătură cu funcționarea Comisiei Europene, iar anchetatorii trebuie să verifice „fiecare” dintre numeroasele acuzații legate de contracte. Mesajele von der Leyen – Pfizer, parte din investigație Întrebată despre schimburile de mesaje dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și conducerea Pfizer, Kovesi a confirmat că acest aspect este investigat și că există și plângeri în instanță pe această temă. „Este un aspect pe care noi trebuie să-l verificăm… Ne uităm și la acest aspect, îl investigăm cu siguranță.” Kovesi a insistat, totodată, asupra independenței EPPO față de guvernele naționale și instituțiile europene, susținând că instituția aplică aceleași reguli indiferent de funcția persoanei investigate. [...]
Laura Codruța Kovesi spune că blocarea extinderii Parchetului European a devenit o decizie politică , ceea ce riscă să limiteze capacitatea instituției de a investiga fraude cu fonduri UE, potrivit unui interviu publicat de G4Media . Șefa EPPO (Parchetul European) afirmă că, în ultimii trei ani, a observat o reticență la nivel politic de a crește resursele, deși volumul de activitate rămâne ridicat. În interviu, Kovesi descrie construcția „de la zero” a instituției europene începând din 2019 și susține că EPPO funcționează încă sub nivelul de buget și personal care ar fi fost necesar „de la început”. Ea compară dezvoltarea instituției cu o construcție făcută „prin peticire”, prin adăugiri succesive, și avertizează că EPPO este „chiar la limită” din perspectiva resurselor. Miza: capacitatea de investigare și protecția banilor europeni Kovesi leagă direct resursele de eficiența anchetelor privind utilizarea fondurilor UE și spune că publicarea datelor statistice a deranjat la nivel înalt, pentru că ar arăta că „banii europeni de fapt nu sunt protejați” și că problema corupției și a fraudelor nu este specifică unei regiuni a Europei. Tot în acest context, ea afirmă că a auzit „chiar de la nivel foarte înalt al Comisiei Europene ” solicitarea de a nu mai publica statistici, pe motiv că ar alimenta euroscepticismul înainte de alegeri. Ce solicitări de personal invocă și ce răspuns spune că a primit Kovesi afirmă că i-a cerut la începutul anului fostului ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu , suplimentarea numărului de procurori europeni cu încă zece, dar că nu a primit un răspuns ferm. Ea mai spune că a trimis o scrisoare anul trecut și că răspunsul primit a fost „nici da, nici ba”, cu trimitere la posibile schimbări de competență odată cu revizuirea regulamentului. Pe lângă procurori, Kovesi menționează nevoia de resurse suplimentare, inclusiv polițiști, pentru ca instituția să fie „performantă”. Presiuni și intimidare: episodul scrisorii de amenințare În relatarea sa despre începutul mandatului la Bruxelles, Kovesi spune că, în 2019, a primit la hotel o scrisoare de amenințare chiar în ziua unui interviu, pe care a interpretat-o ca pe un semn de intimidare, în condițiile în care locația nu era cunoscută public. Context european: posibila intrare a Ungariei în EPPO Kovesi spune că este îngrijorată de scenariul în care Ungaria ar intra în EPPO, „ceea ce ar fi formidabil”, dar bugetul instituției ar rămâne neschimbat, amplificând presiunea pe resursele deja limitate. Interviul publicat de G4Media este primul episod (aprox. 20 de minute) dintr-o serie despre cei șapte ani ai Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European. [...]
Parchetul European apără procedura de revocare a procuroarei bulgare Teodora Georgieva, invocând decizii unanime și probe , într-un episod care pune presiune pe modul în care statele membre își selectează reprezentanții și pe cooperarea cu anchetele EPPO. Potrivit Mediafax , Laura Codruța Kövesi a respins acuzațiile că procedurile disciplinare ar avea motivații politice și a susținut că hotărârile au fost luate de procurori independenți din UE. Într-un interviu la emisiunea „120 Minutes” de la bTV, Kövesi a spus că există o diferență între „narațiunea” publică și faptele din dosar. Ea a descris o percepție potrivit căreia Georgieva ar fi devenit ținta intimidărilor după ce și-ar fi făcut treaba, dar a afirmat că „realitatea este diferită”, invocând apariția, anul trecut, a unei înregistrări video în care Georgieva ar fi fost surprinsă într-o situație „în care nu ar fi trebuit să se afle niciodată”. Potrivit informațiilor prezentate, înregistrarea ar arăta-o pe Georgieva într-un birou al lui Pepi „Evroto” Petrov, descris ca intermediar de influență în justiție și aflat în prezent în fugă. Discuțiile ar sugera că numirea acesteia ca procuror european ar fi fost influențată „din culise” în Bulgaria. Kövesi a mai afirmat că Georgieva a recunoscut că apare în înregistrare și că vocea din filmare îi aparține, amintind totodată că aceasta s-a clasat inițial pe locul al treilea în selecția națională, dar a fost numită ulterior în urma unei intervenții a guvernului bulgar de la acea vreme. Ce spune EPPO despre procedura disciplinară și revocare Șefa EPPO a explicat că, după declarațiile publice ale Georgievei privind anchetele instituției, activitatea acesteia a fost monitorizată mai atent, iar ulterior au fost identificate probleme care au dus la declanșarea procedurilor disciplinare. Kövesi a precizat că, în prezent, singurele două proceduri disciplinare analizate la nivelul EPPO o vizează pe Georgieva. Ea a insistat că procesul este supervizat de cinci procurori europeni independenți din state membre diferite și că a existat o decizie unanimă a 24 de procurori independenți care au concluzionat că încălcările ar fi suficient de grave pentru a cere Comisiei Europene și Parlamentului European declanșarea procedurii de revocare. „Ulterior, au fost identificate indicii privind încălcări comise de Georgieva. A existat o decizie unanimă a 24 de procurori independenți din diferite țări, care au concluzionat că aceste încălcări sunt suficient de grave pentru a solicita Comisiei Europene și Parlamentului European declanșarea procedurii de revocare.” Kövesi a adăugat că, după suspendarea Georgievei, echipa EPPO din Bulgaria a fost coordonată de alți doi procurori europeni, care ar fi obținut „rezultate foarte bune” comparativ cu perioada anterioară. Obstacole în anchete și riscul unui „gol” de reprezentare pentru Bulgaria Kövesi a criticat dificultățile întâmpinate de anchetele EPPO în Bulgaria, susținând că instituția s-a lovit de probleme din partea autorităților naționale, situație pe care a spus că a întâlnit-o și în alte state membre. Ca exemplu, a indicat o anchetă privind un contract de achiziții publice pentru autobuze electrice: poliția ar fi primit ordin să facă percheziții la sediile unei companii cu contracte cu Ministerul de Interne bulgar, dar ar fi verificat doar două dintre cinci sau șase locații și ar fi refuzat restul; Kövesi a afirmat că a cerut proceduri disciplinare împotriva polițiștilor implicați. Ea a atras atenția și asupra lipsei unor anchete de amploare privind fraudele de TVA și vamale în Bulgaria, în contextul în care țara protejează una dintre frontierele externe ale Uniunii Europene. În același timp, Kövesi a avertizat că o absență prelungită a unui reprezentant al Bulgariei în EPPO ar afecta negativ activitatea instituției și a spus că noul ministru al Justiției din Bulgaria ar trebui să clarifice ce s-a întâmplat cu procedura de selecție și să decidă dacă aceasta va fi reluată de la zero sau continuată. [...]
Parchetul European a cerut sechestru de 18 milioane de euro într-o anchetă de fraudă cu TVA în Germania, după percheziții și o arestare, potrivit Stirile Pro TV . Dosarul vizează o schemă de tip „carusel” (tranzacții în lanț între firme din mai multe state, folosite pentru a evita plata TVA) estimată la 18 milioane de euro (aprox. 90 milioane lei). Procurorii EPPO din Frankfurt au făcut percheziții la sediile unei societăți din landurile Saarland și Saxonia, inclusiv în depozite, precum și la domiciliile a patru suspecți. O persoană a fost arestată, fiind suspectată că ar fi organizat frauda. Cum ar fi funcționat schema și ce bunuri erau vizate În comunicatul EPPO citat de Știrile Pro TV, anchetatorii descriu o presupusă fraudă de tip „carusel” în domeniul TVA, legată de vânzarea de „dispozitive electronice de mici dimensiuni”. Potrivit procurorilor europeni, compania investigată ar fi cumpărat bunuri de la furnizori germani și le-ar fi vândut către așa-numiți „comercianți dispăruți” din Italia, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia. EPPO susține că: o parte dintre furnizorii germani ar fi acționat ca „societăți-tampon”, folosind facturi false pentru a ascunde schema; în alte situații, furnizorii direcți sunt suspectați că ar fi emis facturi pentru tranzacții care nu au avut loc; cel puțin o parte dintre bunuri ar fi circulat repetat în rețea, fiind revândute prin intermediari înapoi către furnizorii inițiali. „Este vorba despre o presupusă fraudă de tip «carusel» în domeniul TVA – o schemă infracțională complexă care profită de normele UE privind tranzacțiile transfrontaliere între statele membre, întrucât acestea sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA) – care implică vânzarea de dispozitive electronice de mici dimensiuni.” Miza financiară și perioada investigată Conform probelor invocate de EPPO, suspecții ar fi participat „în cunoștință de cauză” la schema frauduloasă și ar fi dedus ilegal TVA din facturile emise în lanțul de tranzacții. Totodată, societatea suspectată ar fi solicitat rambursări nejustificate de TVA de aproximativ 18 milioane de euro în perioada 2019–2023. Cine a sprijinit investigația și ce urmează Perchezițiile și măsurile de investigație au fost sprijinite de birouri de investigații fiscale din Saarbrücken, Trier, Neustadt an der Weinstraße și Chemnitz, precum și de unități de poliție din Saarland și Zwickau, mai arată comunicatul. EPPO precizează că toate persoanele implicate sunt considerate nevinovate până la o decizie a instanțelor competente din Germania. Parchetul European este instituția independentă a UE responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii. [...]
Reținerea patronului unui site pentru șantaj ridică un risc penal direct pentru activitatea editorială și pentru relația cu mediul de afaceri , după ce un bărbat care administrează un portal online ar fi cerut bani pentru a nu publica materiale defăimătoare, potrivit informațiilor relatate de Agerpres . Conform unor surse judiciare citate de agenția de presă, bărbatul reținut este administrator al site-ului tabloidvip.ro . Acesta ar fi solicitat de la un om de afaceri suma de 25.000 de lei pentru a nu publica în mediul online articole defăimătoare. Omul de afaceri l-ar fi denunțat, iar suspectul a fost prins marți în flagrant de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale , în fața unui restaurant din București. Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore. Miercuri, acesta urmează să fie dus la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru audieri, mai notează sursa citată. Potrivit acelorași surse judiciare, bărbatul este recidivist și ar avea o condamnare de cinci ani primită în Belgia pentru furt, uzurpare de calități oficiale și constituire de grup infracțional organizat; o parte din pedeapsă ar fi fost executată în străinătate, iar restul în România, după transfer într-un penitenciar. [...]
Predarea din Rusia a lui Vasile Rodideal deblochează executarea unei pedepse definitive de 12 ani și 6 luni , într-un caz care arată că, cel puțin punctual, cooperarea polițienească internațională poate funcționa și pe relația cu un stat din afara UE. Potrivit Digi24 , bărbatul, în vârstă de 65 de ani, urmărit internațional în categoria „ Most Wanted ”, a fost adus luni în România. Rodideal, născut în Republica Moldova, a fost condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni, între care constituirea și susținerea unei grupări de criminalitate organizată, deținerea fără drept de muniție destinată armelor de război și instigare la omor calificat, instigare neurmată de executare. În listă mai apar instigare la deținerea unei bancnote false în vederea punerii în circulație și conducerea unui autoturism pe drumurile publice în condițiile suspendării temporare a dreptului de a conduce, conform anunțului Poliției Române citat de publicație. Ce s-a întâmplat, concret Extradarea a avut loc „în urma cooperării” prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Poliției Române și al organelor judiciare, împreună cu autorități din mai multe state, mai notează Digi24. După aducerea în țară, bărbatul a fost dus într-o unitate de detenție pentru punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei. De ce contează Cazul are relevanță operațională pentru sistemul de aplicare a legii: predarea permite trecerea de la o condamnare definitivă, dar neexecutată, la executarea efectivă a pedepsei. În același timp, arată rolul cooperării polițienești internaționale în localizarea și aducerea în țară a persoanelor urmărite, inclusiv din jurisdicții în care astfel de proceduri sunt, de regulă, mai complicate. [...]
