Știri
Știri din categoria Justiție
Laura Codruța Kovesi spune că presiunile politice au vizat inclusiv transparența Parchetului European, după ce un fost comisar european i-ar fi cerut să nu mai publice date statistice despre fraudele cu fonduri UE, pentru a nu alimenta euroscepticismul, potrivit Libertatea.
Într-un interviu acordat G4Media.ro la finalul celor șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), Kovesi afirmă că, în ultimii trei ani, a observat „o decizie politică clară de a nu crește capacitatea de investigare” a instituției. Mesajul ei: susținerea pentru o justiție „independentă și credibilă” ar scădea atunci când anchetele ajung „la cineva din anturajul” decidenților.
Kovesi spune că a fost surprinsă de reacțiile unor oficiali europeni la publicarea statisticilor privind fraudele cu fonduri europene și relatează că i s-a cerut să nu mai publice datele, pe motiv că „urmează alegerile” și că cetățenii „o să creadă că suntem corupți”.
Ea precizează că discuția a avut loc cu fostul comisar european pentru buget, Johannes Hahn. În interpretarea șefei EPPO, publicarea cifrelor a arătat că problemele de fraudă și corupție nu sunt specifice doar estului Europei, ci există în toate statele membre.
Kovesi leagă presiunile politice și de subfinanțarea instituției, descriind începuturile EPPO după numirea sa la Bruxelles, în 2019, când bugetul și schema de personal erau foarte reduse. Ea afirmă că instituția funcționează „încă la limită” și că resursele sunt insuficiente raportat la volumul de activitate, adăugând că nu s-a ajuns la bugetul care ar fi trebuit să existe de la început.
Kovesi avertizează, totodată, că situația ar deveni și mai dificilă dacă Ungaria ar intra în EPPO fără o suplimentare a resurselor.
În interviu, Kovesi afirmă că i-a cerut fostului ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, suplimentarea numărului de procurori europeni delegați din România.
„Am cerut să agreăm încă un număr de 10 procurori și am primit un răspuns, să vedem dacă se schimbă competența cu revizuirea regulamentului.”
Ea subliniază că EPPO are nevoie nu doar de procurori, ci și de polițiști și alte resurse pentru a funcționa eficient.
În ansamblu, declarațiile indică o tensiune între nevoia de transparență și capacitate operațională a EPPO și reticența politică față de extinderea investigațiilor și expunerea publică a dimensiunii fraudelor cu bani europeni.
Recomandate
O asociație de protecție a naturii a fost obligată de instanță să respecte cerințe stricte de bunăstare animală după ce 17 oi au murit, majoritatea de foame , potrivit agrarheute . Cazul, judecat de Curtea Administrativă Superioară din landul Saxonia Inferioară (Germania), fixează o linie fermă: „îngrijirea peisagistică” nu scutește de obligațiile legale atunci când sunt ținute animale domestice. Într-o arie protejată din Saxonia Inferioară, controlorii au găsit o turmă de 42 de oi cameruneze (Kamerunschafe), ținute de asociație pentru întreținerea peisajului, în stare de neglijare severă. 17 animale erau deja moarte, „cele mai multe pur și simplu înfometate”, iar la fața locului au fost constatate garduri deteriorate și lipsa completă a adăposturilor. Autoritatea a impus rapid măsuri obligatorii, inclusiv asigurarea de hrană și apă, repararea gardurilor, amenajarea de adăposturi și vizite veterinare regulate. Instanța: oile nu sunt „animale sălbatice”, iar obligațiile rămân în vigoare Președintele asociației a contestat obligațiile susținând că oile cameruneze ar fi „animale sălbatice”, care s-ar putea hrăni singure pe pășuni „bogate”, astfel încât normele privind protecția animalelor de fermă nu s-ar aplica. Curtea Administrativă Superioară a respins argumentul: oile cameruneze sunt oi domestice, iar oile sunt animale de producție agricolă. Instanța a respins și încercarea de a pune la îndoială cauza deceselor, calificând afirmația că ar fi putut exista alte motive drept „absurdă și pur speculativă”, în contextul animalelor găsite moarte de foame. „Dacă e prea mult, nu ții animale”: mesajul de reglementare pentru organizații Asociația a mai invocat că nu poate susține un asemenea efort de îngrijire. Nici acest argument nu a fost acceptat de judecători: cine deține animale poartă responsabilitatea pentru ele, iar dacă nivelul de îngrijire necesar este prea mare, atunci animalele nu trebuie ținute. Decizia este menționată în material cu referire la dosarul „Az. 11 ME 340/25”. [...]
Demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, la o zi după ce DNA a pus-o sub urmărire penală, adâncește presiunea instituțională asupra Executivului și mută cazul din zona strict judiciară în cea de funcționare și credibilitate a aparatului guvernamental, potrivit HotNews . Trăilă a anunțat miercuri, într-un mesaj publicat pe Facebook , că și-a depus demisia și s-a declarat „total nevinovată”. Ea susține că dosarul instrumentat de DNA ar avea rolul de a afecta imaginea premierului Ilie Bolojan, vorbind despre „un scandal mediatic artificial”. Cu o zi înainte, marți, DNA Iași a pus-o sub urmărire penală în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos din Vaslui, acuzat de procurorii anticorupție că „a apelat la rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui . Contextul dosarului a fost detaliat anterior de HotNews în materialul despre dosarul afaceristului Fănel Bogos din Vaslui . Ce acuzație formulează DNA și ce miză financiară apare în dosar Potrivit DNA, Cristina Trăilă este cercetată pentru „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite”. Ea a fost audiată marți la DNA Iași, iar procurorii nu i-au impus nicio măsură preventivă. Conform comunicatului procurorilor, la începutul lunii noiembrie 2025, Trăilă, „în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României”, ar fi sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de exercitare a influenței asupra președintelui ANSVSA, în scopul înlocuirii directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de inculpatul B.F. DNA indică drept scop obținerea unor foloase necuvenite pentru Fănel Bogos și societatea acestuia, inclusiv: aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei); diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele societății. Legătura cu premierul și efectul imediat în Guvern După punerea sub acuzare a Cristinei Trăilă, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că va lua miercuri o decizie privind menținerea sau nu a acesteia în funcție. Premierul nu a exclus posibilitatea de a fi audiat la rândul său în dosar, însă, potrivit informațiilor din material, Bolojan „nu are nicio calitate în dosar”. În același dosar este menționată o întâlnire din 23 septembrie 2025, la Palatul Victoria, între premier și omul de afaceri Fănel Bogos, intermediată de Mihai Barbu. HotNews a relatat separat despre acest episod în articolul: a intermediat întâlnirea dintre omul de afaceri Bogos și premierul Ilie Bolojan . După punerea sub acuzare, Mihai Barbu a declarat la Antena 3 CNN că a vrut să i-l prezinte premierului pe Bogos, dar susține că scopul întâlnirii nu a fost să-l „salveze” pe afacerist de problemele sale. [...]
Operatorii de pe litoral care au avut construcții ilegale au deschis procese împotriva Ministerului Mediului , iar instanțele din Constanța au fixat termenele pentru cererile de suspendare după sezonul estival , potrivit Mediafax . Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , spune că măsurile și controalele din mandatul său au redus vizibil numărul operatorilor care încalcă legea, dar au generat litigii în instanță. Miza: aplicarea controalelor și blocajul temporar în instanță Buzoianu afirmă că, după „seria constantă de controale”, au fost „mult mai puțini operatori economici” care au încălcat legislația, iar pentru cei depistați ministerul a urmărit „măsuri pentru a desființa totul”, referindu-se la construcțiile ilegale. În acest context, ministra spune că operatorii vizați au contestat actele de control și au cerut suspendarea proceselor-verbale. Ea susține că instanțele din Constanța au stabilit termenele de analiză a suspendărilor după încheierea sezonului estival, fără să facă „niciun fel de comentariu” asupra deciziei, ci doar consemnând situația. Ce risc juridic invocă ministerul: rezilierea contractelor de închiriere Ministra a indicat că, în contractele de închiriere, ar exista prevederi care permit rezilierea dacă operatorii au construcții ilegale și nu le desființează în urma controalelor. În viziunea sa, operatorii care încalcă „vădit” legislația nu ar trebui „protejați” și ar trebui să piardă dreptul de a mai opera pe plajă în sezonul următor. Efecte invocate în teren: mai mult spațiu și „sistematizare” Buzoianu respinge ideea că verificările ar fi „distrus” turismul de pe litoral, susținând că această teorie nu este confirmată de realitate. Ea a dat ca exemplu informații apărute ulterior în comunicate ale operatorilor, potrivit cărora capacitățile ar fi fost „la 100% ocupate”. Totodată, ministra spune că plajele „arată acum mult mai bine”, cu „mai mult echilibru” și „mai mult spațiu”, iar „operatorii de bună credință” și-ar fi crescut standardele și ar fi adăugat servicii care nu existau în anii anteriori. [...]
TikTok va plăti 400 milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei) pentru a închide un dosar privind confidențialitatea copiilor , după o înțelegere cu Departamentul de Justiție al SUA , relatează Al Jazeera . Acordul vizează acuzații că aplicația ar fi încălcat legislația americană care impune consimțământul părinților pentru colectarea datelor personale ale copiilor sub 13 ani. Înțelegerea anunțată de DOJ acoperă TikTok, ByteDance și entități afiliate și are la bază preocupări legate de respectarea Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) – lege care obligă serviciile orientate către copii să obțină acordul părinților înainte de a colecta informații personale de la minori sub 13 ani. Cum se plătește suma și ce a reclamat DOJ Potrivit departamentului, TikTok va achita: 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) imediat ; încă 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) după ce o instanță va anula o înțelegere anterioară încheiată cu predecesorul TikTok, Musical.ly. DOJ a dat în judecată TikTok și ByteDance în 2024, susținând că platforma ar fi permis „cu bună știință” copiilor să își creeze conturi obișnuite și să interacționeze pe platforma standard (inclusiv prin videoclipuri și mesaje) cu adulți și alți utilizatori, în timp ce ar fi colectat date personale fără consimțământul părinților. Implicația de reglementare: presiune mai mare pe protecția minorilor Departamentul de Justiție a prezentat acordul ca pe o consolidare a aplicării COPPA și a transmis că, de la deschiderea procesului, compania ar fi făcut „schimbări drastice” și ar fi întărit măsurile de protecție a confidențialității copiilor. În comunicatul citat de publicație, Associate Attorney General Stanley E Woodward Jr a declarat: „Această înțelegere este o victorie majoră pentru copiii și părinții americani. Prioritatea Departamentului este să se asigure că minorii sunt protejați online și că firmele cărora li se încredințează informații personale își respectă obligațiile legale.” Context: reorganizarea operațiunilor din SUA Al Jazeera amintește că, în ianuarie, ByteDance a acceptat să creeze o societate mixtă cu acționariat majoritar american pentru a securiza datele pe plan intern și a evita o interdicție în SUA, unde aplicația este folosită de peste 200 de milioane de americani. Publicația notează că a solicitat un punct de vedere TikTok, dar nu a primit un răspuns la momentul publicării. [...]
Motivarea CCR pe „amendamentul Fritz” schimbă miza dinspre persoană spre mandat , iar reacțiile din zona juridică și politică indică un nou front de dispută pe efectele Legii ANI, potrivit Adevărul . Fostul judecător Cristi Dănileț a spus că nu a reușit să înțeleagă argumentația Curții Constituționale și a ironizat limbajul folosit în motivare, într-o postare pe Facebook. „Legaleza a fost deja depășită. Eu cred că e scris în limba dacă, altfel nu se explică de ce nu înțeleg nimic. Recunosc” Ce spune CCR în motivare: nu „sancțiune pentru titular”, ci efect asupra funcției Dănileț a redat un pasaj amplu din motivarea CCR, în care judecătorii constituționali susțin că norma tranzitorie nu ar reprezenta o sancțiune personală pentru titularul funcției, ci ar conduce la încetarea mandatului sau funcției afectate de fapta acestuia. În același raționament, Curtea arată că efectele juridice produse sub vechea legislație trebuie integrate în noul cadru privind protecția integrității funcției publice. Reacții: Fritz și USR contestă logica motivării Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, vizat de prevederea legislativă, a comentat motivarea în termeni critici, susținând că sancțiunea este „mutată” de la persoană la mandat. „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu” Avocatul și deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat la rândul său motivarea, pe care a descris-o drept „o construcție ridicată pas cu pas ca să ajungă la un rezultat stabilit dinainte”, afirmând că instanța s-ar contrazice de mai multe ori în același document. Cine a semnat și ce urmează din punct de vedere practic Motivarea deciziei de constituționalitate este semnată de Mihaela Ciochină, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Csaba Asztalos. Opinia separată aparține judecătorilor Laura-Iuliana Scântei, Dacian-Cosmin Dragoș și Elena-Simina Tănăsescu. CCR a publicat motivarea vineri seară, 21 august, pentru decizia prin care a stabilit că este constituțională prevederea din Legea ANI referitoare la încetarea mandatului în cazul incompatibilității sau conflictului de interese. Norma, cunoscută drept „amendamentul Fritz”, prevede încetarea mandatului în termen de 30 de zile în astfel de situații, iar Curtea susține că nu este vorba despre o sancțiune retroactivă, ci despre încheierea unui mandat „a cărui integritate a fost afectată”. [...]
CCR a stabilit că Legea Integrității produce efecte pentru viitor, inclusiv asupra unor situații juridice începute în trecut , ceea ce lărgește aria de aplicare a noilor reguli fără a încălca principiul neretroactivității, potrivit motivării publicate de Mediafax . Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial și este disponibil și pe site-ul Curții Constituționale, în decizia CCR . Miza: cum se aplică „pentru viitor” o lege care atinge mandate aflate în derulare În motivare, Curtea arată că legea nouă se aplică de la intrarea în vigoare nu doar situațiilor juridice care se nasc după acel moment, ci și „efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”. Această interpretare este folosită pentru a susține că amendamentul contestat (cunoscut public ca „amendamentul Fritz”) este constituțional. „Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legea nouă se va aplica – de la intrarea ei în vigoare – atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori stinge după această dată, cât şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute.” CCR explică, în același context, că neretroactivitatea legii este un principiu constituțional „de rang constituțional” și „cu valoare absolută”, însă aplicarea imediată a legii noi poate viza și efectele viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare. De ce Curtea spune că nu e o sancțiune „personală”, ci o încetare de drept a mandatului Un element central al motivării este distincția dintre o sancțiune aplicată persoanei și efectul asupra funcției. Curtea arată că norma intertemporală (adică regula care stabilește cum se aplică legea în timp) nu ar institui o sancțiune personală, ci ar întrerupe sau ar înceta de drept funcția/demnitatea/mandatul „viciat” de fapta titularului. „Practic, norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției/demnității/mandatului, ci întrerupe/încetează de drept funcția/demnitatea/mandatul care a fost viciată/viciat prin fapta titularului său.” În motivarea citată de Mediafax, CCR leagă această abordare de obiectivul de „protecție a integrității” funcției publice și de evitarea unor „riscuri sistemice” dacă funcția ar continua să fie exercitată de un titular aflat sub efectele unui regim de integritate ale cărui consecințe „nu s-au epuizat”. Efect concret: mandatul lui Dominic Fritz Aplicat la cazul lui Dominic Fritz, Curtea reține că efectele sunt pentru viitor: legea produce consecințe din momentul în care mandatul este retras, chiar dacă fapta sau decizia juridică relevantă este anterioară. În consecință, potrivit materialului, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității. Context politic: contestări și critici Decizia CCR privind amendamentul a fost criticată de lideri din USR și de echipa lui Ilie Bolojan , care au susținut că amendamentul PSD ar fi fost un atac politic la adresa lui Dominic Fritz. În același timp, sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată, potrivit textului, de PNL și USR, precum și de președintele Nicușor Dan. Curtea concluzionează că legea oferă „pentru viitor” o reglementare „obiectivă, completă și unitară” a regimului de integritate în exercitarea funcției publice, în logica unei protecții identice a integrității funcției publice. [...]
