Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Intervenția DR-19 din PS PAC 2023–2027, care oferă până la 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei) pe proiect cu finanțare de până la 100%, rămâne aproape nefolosită, cu doar două proiecte depuse după mai bine de două luni de la deschiderea sesiunii, potrivit AGRO TV, pe baza datelor publicate de AFIR.
Conform informațiilor afișate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), cele două proiecte depuse au o valoare publică totală de 185.286 de euro (aprox. 926.000 lei), un nivel redus raportat la bugetul pus la dispoziție prin această intervenție.
Sesiunea DR-19 a fost lansată la 3 martie 2026. Alocarea disponibilă este de 11,76 milioane de euro (aprox. 58,8 milioane lei), iar plafonul de depunere ajunge la 17,64 milioane de euro (aprox. 88,2 milioane lei). În același timp, fondurile disponibile afișate de AFIR sunt de peste 17,46 milioane de euro (aprox. 87,3 milioane lei), ceea ce indică faptul că linia de finanțare este departe de a fi suprasolicitată.
DR-19 este încadrată ca „investiție neproductivă”, adică o investiție care nu aduce neapărat un profit direct și imediat fermei, dar urmărește beneficii de protecție și reziliență: protecția exploatațiilor agricole, conservarea solului, îmbunătățirea managementului apei și adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
Concret, finanțarea vizează înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole, inclusiv pentru plantații pomicole și viticole.
Sprijinul public poate ajunge la maximum 200.000 de euro pe proiect, cu o intensitate de până la 100% din costurile eligibile, ceea ce înseamnă că, pentru cheltuielile eligibile, nu este necesară cofinanțare din partea beneficiarului.
Sunt eligibili fermierii (cu excepția persoanelor fizice) și formele asociative — inclusiv societăți agricole, cooperative agricole, grupuri și organizații de producători, composesorate, obști sau alte forme asociative de proprietate asupra terenurilor — cu condiția să aibă calitatea de fermier. Pentru formele asociative, proiectul trebuie depus în nume propriu, iar investiția trebuie realizată pe terenuri deținute în proprietate sau folosință.
Recomandate
Peste 1 miliard de euro a intrat în investiții horticole din 2017 până azi , sumă care a finanțat atât producția, cât și procesarea și depozitarea, potrivit AgroInfo , care îl citează pe directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , Adrian Ionuț Chesnoiu. Banii au ajuns în proiecte din sectorul pomicol, legume, fructe, cartofi și viticultură, iar investițiile au vizat „producția primară”, dar și componentele de procesare și depozitare, conform declarațiilor făcute la evenimentul „ Zilele Horticulturii Bucureștene 2026 ”. În intervenția sa, șeful AFIR a indicat că finanțarea a fost asigurată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și prin cofinanțare de la bugetul de stat. De ce contează: ritmul atragerii fondurilor devine o condiție pentru următorii ani Chesnoiu a legat direct evoluția sectorului de capacitatea de a menține viteza de accesare a fondurilor europene și de a reduce blocajele administrative, astfel încât proiectele să fie transformate în investiții „concrete”. „Următorii ani depind, în mare măsură, de capacitatea noastră comună de a păstra ritmul atragerii fondurilor europene, de a reduce blocajele și de a transforma proiectele în investiții concrete.” Ce schimbări operaționale promite AFIR Directorul general al AFIR a prezentat agenția ca „partener instituțional activ”, cu accent pe: simplificare, digitalizare, dialog constant cu beneficiarii și partenerii instituționali. „Obiectivul AFIR este să asigurăm un cadru predictibil și accesibil pentru finanțare, cât și pentru implementarea cu succes a proiectelor finanțate.” Context: unde au fost făcute declarațiile „Zilele Horticulturii Bucureștene 2026” se desfășoară în perioada 7–10 mai 2026, în Campusul Agronomie Herăstrău, zona expozițională, și este organizat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, prin Facultatea de Horticultură, împreună cu Primăria Sectorului 1. [...]
Ministerul Agriculturii pune pe lista scurtă debirocratizarea accesării fondurilor UE , după o ședință de lucru la AFIR la care a participat vicepremierul și ministrul interimar Tánczos Barna, potrivit Agrointel . Mesajul vine într-un moment în care instituțiile gestionează atât plăți către beneficiari, cât și lansări de intervenții noi în cadrul PS PAC 2023–2027, iar simplificarea procedurilor ar urma să reducă blocajele operaționale pentru fermieri și procesatori. În întâlnirea de miercuri, 29 aprilie, Tánczos Barna a cerut ca, „în perioada imediat următoare”, AFIR să se concentreze pe prioritizarea urgențelor, în special pe plățile către fermieri, procesatori și antreprenori beneficiari ai Planului Strategic PAC 2023–2027 . Totodată, ministrul interimar a indicat debirocratizarea ca direcție de lucru pentru accelerarea accesării fondurilor europene, cu argumentul că sprijinirea celor „cu performanță în agricultură” poate susține dezvoltarea sectorului și, implicit, îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea deficitului. Ce spune AFIR despre stadiul fondurilor și unde sunt presiunile Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a prezentat situația derulării fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală și a invocat rezultatele din PNDR, menționând o absorbție de peste 98%. În același timp, șeful AFIR a enumerat o serie de teme care, din perspectiva beneficiarilor și a agenției, necesită decizii și resurse în perioada următoare: redeschiderea finanțării pentru decontarea polițelor de asigurare a culturilor și a efectivelor de animale; lansarea intervențiilor pentru finanțarea tinerilor fermieri și a micilor fermieri; asigurarea fondurilor necesare pentru decontarea cererilor de finanțare depuse la AFIR; demararea finanțării proiectelor pentru beneficiarii „Schemei de Energie”. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, AFIR ar urma să organizeze întâlniri punctuale, inclusiv cu managementul de la nivel regional și județean, pentru o analiză mai detaliată a implementării fondurilor europene. În material nu sunt precizate termene sau măsuri concrete de debirocratizare, ci doar direcția de lucru și ariile considerate urgente. [...]
MADR pregătește intervenția DR-52, care ar permite finanțarea europeană a achiziției de animale de reproducție , o schimbare cu impact direct asupra capitalizării fermelor zootehnice, într-un context de scădere a efectivelor, potrivit AGRO TV . Măsura ar urma să fie introdusă în Planul Strategic sub forma intervenției DR-52 și vizează accesarea de fonduri europene pentru cumpărarea de animale de reproducție. Inițiativa este prezentată ca fiind așteptată de crescători, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra efectivelor din România. De ce contează: eligibilitatea s-a schimbat la nivel european Secretarul de stat în MADR, Emil Dumitru, spune că linia de finanțare a devenit posibilă după modificarea cadrului european, astfel încât achiziția de animale de reproducție să fie considerată cheltuială eligibilă pentru sprijin din fonduri europene. Demersul ar fi fost susținut la nivel european de fostul ministru al agriculturii Florin Barbu și de europarlamentarul Daniel Buda. „Au venit câteva observații din partea Comisiei Europene , urmează să le discutăm în grupele tehnice de lucru împreună cu crescătorii și sigur că vom lansa această măsură mult așteptată.” Într-un comunicat anterior al MADR, citat în material, ministerul arăta că propunerea României a fost susținută în cadrul pachetului de simplificare a Politicii Agricole Comune, cu obiectivul de a sprijini investițiile în reproducție, genetică și modernizarea fermelor zootehnice. Cine ar putea beneficia și ce dimensiune ar putea avea finanțarea Conform informațiilor prezentate, noua măsură ar putea fi relevantă pentru fermele de: bovine, ovine, caprine, suine. AGRO TV notează și că, într-o intervenție anterioară, Florin Barbu a vorbit despre o posibilă alocare de aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), împărțită pe doi ani, pentru această direcție de finanțare. Publicația precizează însă că este vorba despre o posibilitate, nu despre o alocare confirmată. Următorul pas: discuții pe observațiile Comisiei Europene Emil Dumitru a indicat că există observații din partea Comisiei Europene, care urmează să fie discutate în grupuri tehnice de lucru împreună cu crescătorii, înainte de lansarea efectivă a intervenției. Oficialul a mai susținut că DR-52 ar trebui tratată ca o măsură urgentă, în special pentru sectorul vacii de lapte, unde fermierii semnalează sacrificarea unui număr mare de animale productive. [...]
România are un câștig net de peste 72 mld. euro din relația bugetară cu UE , după ce a atras 108 miliarde de euro și a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul comunitar, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , citate de Agerpres . Ministrul a spus că „matematica” arată un sold net de peste 72 de miliarde de euro în favoarea României, în condițiile în care sumele primite de la Uniunea Europeană au depășit contribuțiile la bugetul comunitar. În același context, Pîslaru a legat rolul fondurilor europene de convergența economică a României, indicând o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (indicator care compară nivelul de trai ajustând diferențele de prețuri între țări) de la 44% din media UE la peste 80%. El a afirmat că România a depășit, în acest proces, țări precum Cehia, Portugalia și Grecia. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat de Ziua Europei, la The Youth – Centrul Național al Ecosistemului de Tineret, finanțat din fonduri europene prin Fondul Social European Plus, unde, potrivit ministrului, au fost construite deja 32 de centre, urmând „încă o generație” de astfel de proiecte. [...]
Ungaria riscă să nu poată încasa integral cei 10,4 miliarde euro (aprox. 52 mld. lei) din PNRR-ul UE , din cauza unei dispute cu Comisia Europeană privind dacă Budapesta ar trebui să ceară doar granturile sau și împrumuturile, potrivit Politico . Negocierile s-au intensificat în ultimele zile, pe fondul schimbării politice de la Budapesta: premierul ales Péter Magyar încearcă să „reseteze” relația cu Bruxelles-ul după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile de luna trecută, în timp ce o parte din fondurile UE rămân blocate din cauza încălcărilor statului de drept din perioada fostului guvern. Miza: granturi vs. împrumuturi și un calendar strâns Suma totală de 10,4 miliarde euro este împărțită în: 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 mld. lei) granturi , care nu trebuie rambursate; 3,9 miliarde euro (aprox. 19,5 mld. lei) împrumuturi , care trebuie rambursate, la dobânzi favorabile. Guvernul care urmează să fie condus de Magyar are până la 31 august pentru a cere formal banii, iar Comisia Europeană are termen până la 31 decembrie pentru a face plățile. Comisia susține că nu mai este suficient timp pentru deblocarea întregii sume, deoarece plățile depind de îndeplinirea unor ținte de reformă. În plus, împrumuturile ar pune presiune pe finanțele publice ale Ungariei, în condițiile în care datoria este „în jur de 75% din PIB”, iar deficitul bugetar este proiectat „aproape de 7% din PIB” în 2026, conform articolului. Presiune politică la Budapesta: „să nu lase bani pe masă” Dacă Magyar acceptă recomandarea Bruxelles-ului și cere doar granturile, ar însemna să renunțe la 3,9 miliarde euro din pachet, ceea ce ar putea fi dificil de apărat politic după o campanie construită pe ideea unei reconcilieri totale cu UE. Kinga Kollár, eurodeputat din partidul Tisza al lui Magyar, a declarat: „Suntem foarte optimiști cu privire la eliberarea tuturor fondurilor blocate.” La rândul său, Magyar a spus săptămâna trecută că este încrezător că UE va fi „suficient de flexibilă” pentru ca Ungaria să poată atrage „fiecare eurocent” la care are dreptul. Ce urmează: un plan nou de reforme și o opțiune tehnică pentru prelungire Ungaria vrea să prezinte până la finalul lunii mai un plan nou pentru îndeplinirea condițiilor UE, cu reforme și ținte revizuite. Comisia ar împinge noua administrație să renunțe la unele măsuri considerate greu de realizat până la termenul din august, inclusiv părți-cheie din reforma pensiilor, potrivit oficialilor citați. Există și o soluție pentru a extinde utilizarea banilor dincolo de 2026: transferul unei părți din fonduri către banca națională de promovare sau către un vehicul financiar dedicat (un „special purpose vehicle”, adică o entitate creată pentru un scop precis). Dar și această variantă ar necesita acordul Bruxelles-ului că investițiile respectă obiectivele programului de redresare. Magyar urmează să depună jurământul sâmbătă, iar disputa privind structura cererii de finanțare devine primul test major al noii relații Budapesta–Bruxelles, cu implicații directe asupra fluxurilor de bani europeni și asupra spațiului fiscal al Ungariei. [...]
Comisia Europeană spune că nu plătește direct subvențiile și nu are lista beneficiarilor finali , în contextul informațiilor potrivit cărora peste 70 de milioane de euro ar fi ajuns, sub formă de subvenții, la firme din Emiratele Arabe Unite, arată G4Media . Reacția pune în prim-plan o problemă de reglementare și control: în „ gestiunea partajată ”, responsabilitatea plăților revine statelor membre, nu Comisiei. Într-o conferință de presă de joi, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a precizat că forul comunitar „ia act” de ancheta care indică faptul că familia regală a Emiratelor Arabe Unite ar fi beneficiat de subvenție, dar a subliniat limitele instituționale ale Comisiei în acest tip de finanțare. „Este important de precizat că se încadrează în gestiunea partajată. Aceasta înseamnă că Comisia Europeană nu se implică în plata subvențiilor către beneficiarii finali.” Totodată, reprezentanta Comisiei a spus că, din acest motiv, Comisia „nu are numele beneficiarilor sau proprietarilor entităților juridice” care primesc sprijin, dar că recunoaște necesitatea ca ajutorul să fie „direcționat”. Ce schimbări de reguli are în vedere Comisia Potrivit aceleiași declarații, Comisia vizează stabilirea unui plafon de 100.000 de euro pe an pentru suma pe care o exploatație agricolă o poate primi. Măsura ar urma să fie inclusă în propunerea Comisiei pentru „ pactul agricol comun ” aferent perioadei 2028–2034, cu obiectivul de a direcționa mai bine sprijinul și de a se asigura că ajunge la cei „mai nevoiași”. Cine ar putea fi exclus de la sprijin, în anumite condiții Comisia mai propune ca exploatațiile de o anumită dimensiune, în care agricultura nu este activitatea principală, să nu beneficieze de același tip de ajutor financiar. Pragul ar urma să fie stabilit la nivel național, conform declarației citate. În forma prezentată public, reacția Comisiei nu include informații despre eventuale verificări punctuale sau pași procedurali legați de cazul menționat, ci se concentrează pe arhitectura de responsabilități și pe modificările de reguli avute în vedere pentru următorul cadru financiar. [...]
