Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România are un câștig net de peste 72 mld. euro din relația bugetară cu UE, după ce a atras 108 miliarde de euro și a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul comunitar, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, citate de Agerpres.
Ministrul a spus că „matematica” arată un sold net de peste 72 de miliarde de euro în favoarea României, în condițiile în care sumele primite de la Uniunea Europeană au depășit contribuțiile la bugetul comunitar.
În același context, Pîslaru a legat rolul fondurilor europene de convergența economică a României, indicând o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (indicator care compară nivelul de trai ajustând diferențele de prețuri între țări) de la 44% din media UE la peste 80%. El a afirmat că România a depășit, în acest proces, țări precum Cehia, Portugalia și Grecia.
Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat de Ziua Europei, la The Youth – Centrul Național al Ecosistemului de Tineret, finanțat din fonduri europene prin Fondul Social European Plus, unde, potrivit ministrului, au fost construite deja 32 de centre, urmând „încă o generație” de astfel de proiecte.
Recomandate
România ar urma să încaseze integral 2,62 miliarde euro (aprox. 13,1 miliarde lei) din cererea de plată nr. 4 din PNRR , după ce evaluările privind îndeplinirea jaloanelor indică o „cerere curată”, potrivit Financial Times . Mesajul are miză bugetară directă: o plată integrală reduce presiunea de finanțare pe termen scurt și scade riscul de întârzieri în proiectele dependente de fonduri europene. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că România a primit confirmarea că analiza îndeplinirii jaloanelor pentru cererea de plată 4 se încheie fără corecții sau suspendări, la valoarea de 2,62 miliarde de euro. „Așa cum speram, avem conformarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor pe cererea de plată 4 vom avea o cerere de plată curată de 2,62 de miliarde de euro.” De ce contează pentru fluxul de bani din PNRR În practică, o „cerere curată” înseamnă că plata nu ar urma să fie fragmentată sau condiționată de clarificări suplimentare, ceea ce accelerează intrarea banilor și crește predictibilitatea pentru finanțarea investițiilor din PNRR. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul efectiv al virării sumelor. Al doilea dosar: finanțare negociată cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda Separat de PNRR, Pîslaru a anunțat că România a încheiat negocierile cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda pentru o finanțare „cu aproape jumătate de miliard de euro” (aprox. 2,5 miliarde lei). Ministrul a susținut că, la instalarea Guvernului Bolojan, aceste negocieri erau blocate. Materialul nu precizează mecanismul exact al finanțării și nici destinația banilor. [...]
Comisia Europeană spune că nu plătește direct subvențiile și nu are lista beneficiarilor finali , în contextul informațiilor potrivit cărora peste 70 de milioane de euro ar fi ajuns, sub formă de subvenții, la firme din Emiratele Arabe Unite, arată G4Media . Reacția pune în prim-plan o problemă de reglementare și control: în „ gestiunea partajată ”, responsabilitatea plăților revine statelor membre, nu Comisiei. Într-o conferință de presă de joi, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a precizat că forul comunitar „ia act” de ancheta care indică faptul că familia regală a Emiratelor Arabe Unite ar fi beneficiat de subvenție, dar a subliniat limitele instituționale ale Comisiei în acest tip de finanțare. „Este important de precizat că se încadrează în gestiunea partajată. Aceasta înseamnă că Comisia Europeană nu se implică în plata subvențiilor către beneficiarii finali.” Totodată, reprezentanta Comisiei a spus că, din acest motiv, Comisia „nu are numele beneficiarilor sau proprietarilor entităților juridice” care primesc sprijin, dar că recunoaște necesitatea ca ajutorul să fie „direcționat”. Ce schimbări de reguli are în vedere Comisia Potrivit aceleiași declarații, Comisia vizează stabilirea unui plafon de 100.000 de euro pe an pentru suma pe care o exploatație agricolă o poate primi. Măsura ar urma să fie inclusă în propunerea Comisiei pentru „ pactul agricol comun ” aferent perioadei 2028–2034, cu obiectivul de a direcționa mai bine sprijinul și de a se asigura că ajunge la cei „mai nevoiași”. Cine ar putea fi exclus de la sprijin, în anumite condiții Comisia mai propune ca exploatațiile de o anumită dimensiune, în care agricultura nu este activitatea principală, să nu beneficieze de același tip de ajutor financiar. Pragul ar urma să fie stabilit la nivel național, conform declarației citate. În forma prezentată public, reacția Comisiei nu include informații despre eventuale verificări punctuale sau pași procedurali legați de cazul menționat, ci se concentrează pe arhitectura de responsabilități și pe modificările de reguli avute în vedere pentru următorul cadru financiar. [...]
Disputa politică pe PNRR riscă să blocheze decizii rapide pentru jaloane , după ce fostul secretar general al Guvernului (PSD) Ștefan Radu Oprea îl acuză pe ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , că nu i-ar fi prezentat premierului Ilie Bolojan riscurile de pierdere a banilor la întoarcerea de la negocierile de la Bruxelles, potrivit Digi24 . Oprea susține că, în raportul de deplasare, Pîslaru nu ar fi menționat „niciun risc” legat de pierderi din cererea de plată numărul 3, dar ar fi insistat pe mesajul privind schimbarea de abordare și implicarea conducerii politice în dialogul cu Comisia Europeană . Miza: bani pierduți și un jalon contestat În aceeași intervenție, social-democratul indică drept consecință pierderea a 200 de milioane de euro (aprox. 1,0 miliarde lei) din jalonul privind operaționalizarea AMEPIP și afirmă că România ar fi putut obține „rezultate mai bune” dacă ar fi existat continuitate tehnică în negocieri și dacă nu ar fi fost îndepărtați „profesioniștii” din Secretariatul General al Guvernului din echipa de negociere. Oprea mai afirmă că penalizarea ar reflecta o evaluare a Comisiei potrivit căreia AMEPIP ar fi neoperațional, lucru pe care îl contestă. Totodată, el spune că cele 132 milioane euro primite pe jalonul AMEPIP ar fi rezultat din numirea conducerii actuale „printr-o selecție corectă și transparentă”, fără contribuția lui Dragoș Pîslaru sau a vicepremierului Oana Gheorghiu. Schimb de acuzații între PSD și ministrul Fondurilor Europene Potrivit articolului, nu este primul atac al lui Oprea pe acest subiect: anterior, el a susținut că reforma AMEPIP ar fi fost îndeplinită și a pus pierderea banilor pe seama modului în care au fost purtate negocierile la Bruxelles de către Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, pe care i-a numit „noul cuplu teribil”. În replică, Dragoș Pîslaru i-a acuzat pe reprezentanții PSD care critică Guvernul că ei ar fi responsabili „din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane de euro” și a invocat intervalul scurt în care actualul guvern ar fi încercat să repare întârzieri mai vechi. „Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire.” De ce contează Dincolo de disputa politică, schimbul de acuzații are o miză directă pentru finanțarea din PNRR: credibilitatea negocierilor și capacitatea administrativă de a închide jaloane (ținte și reforme asumate) fără penalizări. În materialul Digi24, acuzațiile se concentrează pe raportarea riscurilor către premier și pe modul de organizare a echipei de negociere, în contextul pierderii unei sume din jalonul AMEPIP. [...]
Pierderea a 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea de plată nr. 3 a PNRR este pusă de ministrul Dragoș Pîslaru pe întârzieri și reforme nefinalizate ale guvernelor anterioare , potrivit G4Media . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că actualele acuzații la adresa sa și a unor membri ai Guvernului Bolojan ignoră faptul că problemele au fost generate înainte de fereastra scurtă în care Executivul instalat în iunie 2025 ar fi încercat să remedieze situația. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, Pîslaru afirmă că „o parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru” și califică drept „pur și simplu nesimțire” transferul responsabilității către un guvern care ar fi avut „o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025)” pentru a recupera întârzieri acumulate. Cronologia invocată: depunere întârziată și verificări ale Comisiei Europene Ministrul indică drept punct de plecare aranjamentele operaționale inițiale, potrivit cărora reformele din cererea de plată nr. 3 „trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023”. El susține că cererea a fost depusă „cu 9 luni întârziere”, la 15 decembrie 2023, în mandatul premierului Marcel Ciolacu. Pîslaru mai afirmă că, la momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu „și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător”, însă Comisia ar fi verificat documentele și ar fi constatat că reformele „nu erau îndeplinite corespunzător”. În continuare, el descrie o perioadă de „1 an și 5 luni” în care guvernele de atunci ar fi avut timp pentru remediere, dar ar fi „amânat și tergiversat”. Ce reforme au dus la suspendarea parțială a plății, potrivit ministrului Pîslaru spune că, în mai 2025, Comisia Europeană a decis „suspendarea parțială a plății” pentru patru reforme, enumerate astfel: pensiile speciale; AMEPIP (agenția legată de monitorizarea/guvernanța întreprinderilor publice); numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei; numirile în consiliile de administrație din transporturi. Ministrul mai afirmă că, pentru recuperarea banilor europeni, erau necesare reforma pensiilor speciale, operaționalizarea AMEPIP și reforma companiilor de stat din energie și transporturi. În același mesaj, el indică drept cauze ale pierderii fondurilor inclusiv tergiversarea Curții Constituționale în privința reformei pensiilor magistraților, precum și influența politică în AMEPIP și în companiile de stat din energie și transporturi. „Fereastra” Guvernului Bolojan: termen de 6 luni până la 28 noiembrie 2025 Pîslaru descrie și contextul preluării mandatului de către Guvernul condus de Ilie Bolojan, pe 23 iunie 2025, după ce România ar fi primit „un termen de 6 luni” pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025. El susține că timpul rămas era „extrem de scurt” și că „am reparat cât s-a putut”, cu progrese în unele domenii, dar cu întârzieri „atât de mari” în altele încât nu ar mai fi putut fi recuperate complet în câteva luni. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Mediafax. [...]
România pierde 458,7 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea nr. 3 de plată din PNRR , iar disputa politică PSD–PNL mută atenția de la problema de fond: întârzierile și calitatea reformelor care condiționează banii europeni, potrivit Digi24 . Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat că suma este pierdută „din cauza reformelor întârziate sau făcute prost în anii trecuți”, în contextul cererii nr. 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza economică: bani pierduți din PNRR pe fondul reformelor ratate Suma de 458,7 milioane de euro reprezintă o reducere a încasărilor așteptate prin PNRR, mecanismul prin care România primește fonduri europene condiționat de îndeplinirea unor reforme și investiții asumate. În material nu sunt detaliate componentele exacte care au dus la pierdere, dincolo de explicația generală legată de întârzieri și implementare deficitară. Reacții politice: acuzații încrucișate între PSD și PNL Anunțul a generat reacții din partea europarlamentarilor celor două partide aflate în competiție pe tema responsabilității. Victor Negrescu (PSD): critică abordarea Guvernului Bolojan și „planul scris în grabă” Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, susține că actualul guvern condus de Ilie Bolojan a avut timp „din decembrie 2023 până în noiembrie 2025” să facă modificări și să negocieze cu Comisia Europeană, însă „rezultatele nu au venit”. Negrescu descrie PNRR drept „un plan scris în grabă”, cu reforme „insuficient pregătite”, fără legătură cu capacitatea administrativă și fără „asumare politică serioasă”. El mai afirmă că, „pe ultima sută de metri”, guvernul ar încerca să repare întârzierile prin reforme făcute „pe fugă” și cere, explicit, un „manager mai bun și mai implicat” în locul premierului. Siegfried Mureșan (PNL): „Bolojan a salvat 350 milioane euro”, vina ar fi la Guvernul Ciolacu Siegfried Mureșan, europarlamentar liberal, prezintă situația ca pe un rezultat pozitiv parțial, afirmând că „Ilie Bolojan a salvat 350 milioane Euro”, bani care ar fi fost „aproape pierduți” din cauza neîndeplinirii angajamentelor de către guvernul condus de Marcel Ciolacu. Mureșan acuză fostul executiv că a depus cererea de plată nr. 3 în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” și afirmă că reformele ar fi fost reluate ulterior, inclusiv cele necesare pentru cererea nr. 3, menționând reforma pensiilor magistraților . Ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul indică pierderea de 458,7 milioane de euro și explică motivul la nivel general (reforme întârziate sau prost făcute), însă nu precizează ce jaloane sau reforme concrete au generat corecția și nici dacă există posibilitatea recuperării ulterioare a unei părți din sumă. [...]
Comisia Europeană a deblocat 350 milioane euro din PNRR , după ce România a îndeplinit o parte din reformele restante aferente cererii de plată nr. 3, potrivit News . Miza economică este dublă: o parte din banii blocați de peste doi ani intră în țară, dar o altă parte din finanțare se pierde din cauza întârzierilor la reforme. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că cererea de plată nr. 3 a fost depusă în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, iar ulterior Guvernul Bolojan ar fi preluat și finalizat reforme necesare, inclusiv reforma pensiilor magistraților , ceea ce a permis deblocarea unei tranșe. Ce sume sunt în joc la cererea de plată nr. 3 Din informațiile prezentate în material, situația se împarte între bani recuperați și bani pierduți: 350 de milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) au fost eliberați de Comisia Europeană dintr-un total de 800 milioane euro care erau blocați de „mai mult de doi ani”, potrivit lui Mureșan. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România pierde 458,7 milioane euro (aprox. 2,29 miliarde lei) din cauza reformelor „întârziate, incomplete sau făcute prost” în anii trecuți. Tot Pîslaru indică faptul că, din aceeași cerere, suma totală recuperată este de 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) , bani care inițial fuseseră suspendați. De ce contează: costul întârzierilor la reforme Deși deblocarea parțială aduce lichiditate și reduce presiunea pe finanțarea proiectelor din PNRR, pierderea anunțată de minister indică un cost direct al întârzierilor și al implementării defectuoase a reformelor asumate. În termeni practici, asta înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru investiții și o presiune mai mare pe buget, dacă proiectele trebuie continuate din surse interne. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul următoarelor plăți sau despre reformele rămase neîndeplinite, dincolo de referirea la pensiile magistraților. [...]
