Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA a autorizat la plată 38,04 milioane euro (aprox. 190 milioane lei) pentru 16.278 de fermieri, potrivit informațiilor publicate de AgroInfo. Datele sunt prezentate într-un mesaj transmis vineri, 16 mai 2026, de șeful agenției, după o vizită în centre locale din Cluj și Bistrița-Năsăud.
În mesaj, conducerea APIA indică faptul că, în teren, activitatea de preluare a cererilor și de autorizare la plată a continuat, cu prezența fermierilor și a personalului din centrele locale Dej (APIA Cluj) și Beclean (APIA Bistrița).
„Astăzi, 16.05.2026, avem: ✅ Autorizați la plată: • 16.278 fermieri autorizați • 38,04 milioane euro autorizate la plată [...]”
Din totalul de 38,04 milioane euro (aprox. 190 milioane lei) autorizate la plată, șeful APIA menționează următoarea structură a finanțării:
Sursa nu explică diferența până la totalul anunțat.
Pentru Campania 2026, mesajul indică atât datele „din zi”, cât și totalurile cumulate până la 16 mai:
În același mesaj, șeful APIA le mulțumește fermierilor pentru depunerea cererilor și personalului pentru „efort și dedicare” și îi felicită pe directorii centrelor județene menționați (APIA Cluj și APIA Bistrița-Năsăud).
Recomandate
APIA și ANZ își aliniază controalele în zootehnie pentru a reduce riscul de corecții financiare și pentru a face verificările mai coerente pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Întâlnirea de lucru a avut loc luni, 29 iunie, între directorul general al APIA, Adrian Pintea, și o delegație a Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), condusă de directorul general dr. ing. Iacob Lelior. Discuțiile au vizat aplicarea acordului de delegare prin care APIA a transferat către ANZ anumite activități de verificare din sectorul zootehnic. Ce se schimbă în practică pentru verificări Cele două instituții au evaluat stadiul activităților delegate și au discutat măsuri pentru îmbunătățirea fluxurilor de lucru și a schimbului de informații. Ținta declarată este o aplicare unitară a regulilor, astfel încât procesul de verificare să fie „mai coerent și mai eficient” pentru crescătorii de animale. Schemele de sprijin vizate Pe agenda discuțiilor au fost: verificările aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru ovine și caprine; intervențiile de sprijin cuplat pentru venit prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027 (sprijin legat de producție, acordat în anumite condiții). Miza: audit și protejarea fondurilor Un punct distinct a fost legat de misiunile de audit. APIA și ANZ au indicat necesitatea consolidării mecanismelor de control pentru a preveni eventuale corecții financiare și pentru a proteja fondurile europene și naționale alocate agriculturii. Potrivit APIA, colaborarea cu ANZ este considerată esențială pentru gestionarea corectă și transparentă a sprijinului acordat crescătorilor de animale și pentru implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune în România. [...]
În perioadele de caniculă, fermierii și transportatorii au obligații concrete de bunăstare a animalelor, iar nerespectarea lor poate afecta direct producția zootehnică , potrivit unui ghid al ANZ prezentat de AgroInfo . Agenția Națională pentru Zootehnie reamintește, în linie cu recomandările ANSVSA , că stresul termic reduce imunitatea și producția, iar deshidratarea este riscul major în valurile de căldură extremă. În ghid sunt indicate și categoriile cele mai vulnerabile: animalele tinere, cele aflate în lactație și cele hrănite cu furaje uscate. Mesajul central este operațional: accesul la apă, umbrirea și adaptarea programelor din fermă devin măsuri de continuitate a producției, nu doar recomandări generale. „Regula de aur”: apă suficientă, permanent ANZ subliniază că, pe caniculă, consumul de apă crește „substanțial” și cere acces permanent la apă proaspătă. Dacă sursele sunt greu accesibile la pășune, apa trebuie administrată manual și regulat. Ghidul include un orientativ al cantităților zilnice recomandate în perioade de caniculă: Vaci de lapte: 38–52 litri/zi Bovine (tineret/carne): 38 litri/zi Cai și cabaline: 20–45 litri/zi Porci: 4–11,5 litri/zi Ovine/caprine: 6 litri/zi Păsări de curte: 0,5 litri/zi ANZ precizează că valorile pot crește în funcție de umiditate, rasă, vârstă și starea fiziologică. Măsuri în adăposturi: umbrire, verificări zilnice, planificarea furajării Pentru exploatații și adăposturi, ghidul indică trei direcții de lucru: Protecție solară: adăposturi care să protejeze de radiații; pentru animalele în spații deschise, umbrarele și jgheaburile cu apă potabilă sunt obligatorii . Mentenanță și rezerve: verificarea zilnică a echipamentelor de adăpare, furajare și ventilație; este considerat „critic” să existe echipamente de rezervă, inclusiv sisteme de ventilație și generatoare, pentru pene de curent. Furajare adaptată: mutarea orelor de masă în intervale mai răcoroase (dimineața devreme sau seara târziu), cu furaje adecvate speciei și taliei. Interdicții și limitarea efortului: prag de 25°C la umbră Ghidul introduce și restricții explicite pentru reducerea riscului de stres termic: Animale de tracțiune (cai, măgari): utilizarea este strict interzisă între 12:00 și 18:00 dacă temperatura la umbră depășește 25°C . Animale de companie (inclusiv din ferme): cele ținute afară trebuie să aibă adăpost umbrit și apă; este strict interzisă lăsarea animalelor în vehicule parcate fără ventilație. Transportul animalelor: densitate redusă și ventilație obligatorie la curse lungi Pentru transportatori, ANZ indică reguli „severe” atunci când transportul este „absolut necesar”: Reducerea densității de încărcare: la temperaturi ridicate, încărcarea se reduce cu minimum 25% față de capacitatea autorizată. Microclimat controlat: verificarea condițiilor de microclimat înainte de îmbarcare este obligatorie; la transporturi de peste 8 ore , vehiculul trebuie să aibă ventilație activă pe toată durata drumului. Planuri de urgență: transportatorii trebuie să aibă soluții de rezervă pentru întârzieri sau blocaje în trafic. Rolul autorităților locale și al medicului veterinar ANZ menționează și componenta de coordonare: administrațiile publice locale au obligația de a monitoriza animalele aflate în transhumanță și, împreună cu fermierii, de a asigura colectarea și neutralizarea deșeurilor animaliere (SNCU). În plus, fermierii sunt îndemnați să anunțe imediat medicul veterinar împuternicit la primele modificări de sănătate sau comportament. [...]
Noile norme MMAP obligă proprietarii și administratorii de păduri la raportări rapide și monitorizare digitalizată a dăunătorilor , după publicarea în Monitorul Oficial a ordinului care actualizează vechiul cadru din 2003, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare și control operațional: apar obligații și termene mai stricte, inclusiv pentru vegetația forestieră din afara fondului forestier național. Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) înlocuiește abordarea preponderent reactivă cu un management „proactiv, digitalizat”, bazat pe date biologice, ecologice și climatice, astfel încât evoluția factorilor dăunători să poată fi anticipată și controlată, conform comunicatului citat de agenție. „Trecem de la o abordare reactivă, la un management proactiv, digitalizat. Pe baza unor date biologice, ecologice, climatice etc. se poate anticipa evoluția unor factori dăunători și, astfel, se pot adopta măsuri specifice de control a acestora”, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Ce se schimbă în teren: termene, GPS, evaluare unitară Noile norme tehnice introduc reguli mai clare de monitorizare, raportare, prevenire și intervenție, în locul prevederilor Ordinului 454/2003. Printre schimbările enumerate în comunicat se află: raportare rapidă : apariția factorilor vătămători și efectele produse trebuie semnalate în maximum 24 de ore și urmărite periodic; localizare GPS : focarele și suprafețele afectate sunt identificate precis pentru intervenții mai eficiente; evaluare unitară a pagubelor : prin grade clare de infestare, infectare și vătămare; monitorizare dedicată pentru gândacii de scoarță : evidențe speciale, hărți și planuri tehnice de intervenție; adaptare la riscurile climatice : seceta, furtunile, zăpada, temperaturile extreme și speciile invazive sunt integrate în monitorizare și planificare; măsuri integrate de protecție : prevenirea și combaterea se fac diferențiat, prin metode silviculturale, biologice, mecanice și chimice; digitalizare și trasabilitate : formulare noi, raportări standardizate și un sistem informatic pentru gestionarea protecției pădurilor; definire mai riguroasă a factorilor vătămători : speciile protejate prin legislația europeană și națională nu mai sunt tratate ca „dăunători”. În plus, comunicatul precizează că semnalarea apariției sau evoluției factorilor vătămători este o acțiune formalizată: pădurarul titular de canton informează conducerea structurii silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice, iar semnalarea poate fi făcută și de restul personalului silvic în timpul altor activități în teren. Obligații de raportare anuală și calendarul către gărzile forestiere Reglementarea stabilește explicit obligații pentru proprietari și administratori, atât în fondul forestier național, cât și în vegetația forestieră din afara acestuia: aplicarea măsurilor de protecție pentru menținerea unei stări de sănătate corespunzătoare a culturilor și arboretelor. Calendarul de raportare anuală menționat în comunicat este: până la 15 februarie : ocoalele silvice transmit către gărzile forestiere raportul privind starea de sănătate a pădurilor; până la 15 martie : gărzile forestiere trimit mai departe, pentru fiecare județ arondat, raportul către Garda Forestieră Națională ; ulterior, Garda Forestieră Națională întocmește anual raportul privind starea pădurilor României. MMAP mai arată că prevederile normelor sunt detaliate într-un „Ghid privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor”. Context: presiunea climatică și extinderea riscurilor Comunicarea ministerului plasează schimbarea în contextul schimbărilor climatice, care amplifică fenomenele meteorologice extreme și riscul apariției unor specii invazive. În același timp, noile norme tratează atât factorii biotici (agenți fitopatogeni, organisme nevertebrate și vertebrate), cât și pe cei abiotici (vânt, depuneri de zăpadă/gheață, temperaturi extreme, secetă, inundații, poluare). Pentru sectorul silvic, efectul imediat este o creștere a cerințelor de conformare: termene scurte de raportare, localizare precisă a focarelor și standardizare a evaluărilor, cu accent pe trasabilitate și utilizarea unui sistem informatic. [...]
Ajutorul european pentru secetă riscă să se dilueze la circa 15 euro/ha , dacă suma de 14,8 milioane de euro (aprox. 74 milioane lei) alocată României este împărțită la suprafețele calamitate, potrivit unei reacții din teren consemnate de AgroInfo . Fondurile vin din rezerva agricolă a Uniunii Europene, iar alocarea a fost aprobată de Consiliul UE . Într-o postare, europarlamentarul Dan Motreanu a precizat că banii pot fi completați cu fonduri naționale de până la 200% din valoarea alocării europene, ceea ce ar însemna că suma totală „se poate tripla”. Context: ce a generat sprijinul și ce acoperă Potrivit aceleiași postări, seceta severă și valurile repetate de căldură din intervalul iunie–august 2025 au afectat producția de porumb și floarea-soarelui din România. Motreanu a amintit și cadrul mai larg al Politicii Agricole Comune 2023–2027 , care prevede o rezervă agricolă de cel puțin 450 de milioane de euro anual pentru perturbări de piață sau evenimente excepționale care afectează producția ori distribuția. Reacția din fermă: „o sumă foarte subțire” Fermierul Cosmin Micu, din Vinga (județul Arad), care lucrează la ferma Procereal Agrosan, a comentat că, după împărțirea sumei la hectarele calamitate, ajutorul ar ajunge „până în 15 euro/ha”. „Domnule Motreanu, acest ajutor împărțit la suprafața calamitată, rezultă o sumă foarte subțire, până în 15 euro/ha! Gândiți o strategie națională pentru dezvoltarea sistemelor de irigații, pentru ca fermierii să nu mai fie atât de vulnerabili în anii secetoși!” Din perspectiva impactului economic, mesajul indică o problemă de eficiență a sprijinului: fără o completare substanțială din bugetul național (posibilă în limita menționată în postare), ajutorul pe hectar poate rămâne prea mic pentru a compensa pierderile din anii cu secetă severă. [...]
O soluție cu senzori care pornește aspersoare automat poate reduce pierderile de producție din fermele de vaci pe timp de caniculă , iar investiția ar putea fi amortizată în mai puțin de un an, potrivit unui reportaj Euronews dintr-o fermă din Gârbova de Sus (județul Alba). Miza economică este directă: stresul termic scade cantitatea de lapte și afectează starea animalelor, iar tehnologia încearcă să stabilizeze productivitatea în perioadele cu temperaturi ridicate. Cum se vede canicula în producție În fermă, disconfortul termic se traduce prin scăderea producției și a apetitului, spune Gheorghe Marian, fermier: „Prin scăderea cantității de lapte. Ele nu sunt într-o stare foarte bună, nu mai mănâncă atât de bine, nu mai au poftă de mâncare și nu se simt în largul lor.” În contextul în care temperaturile pot depăși pe alocuri 40°C, soluțiile de răcire devin o măsură operațională cu impact în venituri, nu doar o îmbunătățire de confort. Ce presupune investiția și cum funcționează sistemul Soluția prezentată folosește senzori care măsoară temperatura resimțită de vaci și, când aceasta trece de un prag, activează un sistem de aspersoare care pulverizează apă. Conform materialului, temperatura resimțită de animale poate scădea chiar și cu 5°C. Controlul se face de pe telefonul mobil. Costurile indicate în reportaj sunt împărțite între echipamente și utilizarea software-ului: investiție inițială în hardware: 1.000–1.200 euro (aprox. 5.000–6.000 lei) , incluzând o unitate centrală („cutia” care controlează sistemul) și aproximativ cinci senzori; cost anual software (activ doar în sezonul cald): circa 500 euro/an (aprox. 2.500 lei/an) . Directorul tehnic Radu Marin spune că soluția este gândită să folosească infrastructura deja existentă în fermă, pentru a reduce costul total. De ce contează: amortizare și presiune pe termen lung Din perspectiva fermierilor, beneficiul urmărit este creșterea productivității. Viorel Marin, reprezentant al unei asociații de fermieri, afirmă că un fermier și-ar fi amortizat investiția în mai puțin de un an, pe fondul unor creșteri de producție estimate astfel: „Fermierul a văzut că și-a amortizat practic toată investiția în mai puțin de un an și că un spor de 10% la carne și de 5% la lapte i-au adus suficiente venituri și ca să-i rămână și mai mulți bani în buzunar.” Pe termen mai lung, presiunea climatică ar putea accentua problema: un raport al cercetătorilor de la Universitatea din Ierusalim , citat în material, arată că, folosind proiecțiile de temperatură pentru 2050, producția medie zilnică de lapte ar putea scădea cu 4% la nivel mondial din cauza agravării stresului termic. În acest context, investițiile în sisteme de răcire și monitorizare pot deveni o componentă tot mai importantă a costurilor și a competitivității în zootehnie. [...]
O fermă din Vaslui își crește marja prin investiții și depozitare, după o recoltă de grâu de 9,4 tone/ha , într-un județ asociat frecvent cu seceta, potrivit Agrointel . Agriprod Ursu SRL (Fălciu) raportează producții de 9–10 tone/ha, cu vârfuri peste 10 tone/ha pe unele sole, iar umiditatea la recoltare este de 12%, nivel considerat favorabil pentru depozitare. Ce contează economic: „nu vindem din tarla”, ci când prețul e mai bun Strategia fermei este să stocheze grâul și să îl vândă în luna martie, când, spune administratorul Titinel Ursu , prețurile sunt mai avantajoase. În acest model, recoltarea la o umiditate mai mică decât standardul reduce costurile ulterioare (de exemplu, uscarea), iar diferența de preț obținută devine o sursă directă de finanțare pentru investiții și plăți către proprietarii de teren. „Noi vindem toată producția în luna martie, atunci când prețurile sunt bune. Depozităm totul (…) și astfel obținem 30 de bani la grâu în plus și 40,50 de bani la rapiță.” Ferma spune că oferă arende de 1.200 kg de grâu/ha și că, în momentul recoltării, nu are datorii și nu este nevoită să vândă direct din câmp. Investițiile care susțin ritmul de recoltare și pierderile reduse Titinel Ursu afirmă că, doar în acest an, ferma a făcut investiții de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) în utilaje, inclusiv: o combină New Holland CR 9.90 cu sistem IntelliSens, în valoare de 800.000 de euro (aprox. 4 milioane lei), despre care spune că ajută la recoltare „fără pierderi” și la menținerea umidității la 12%; o mașină autopropulsată de 720.000 euro (aprox. 3,6 milioane lei), cu lățime de lucru de 30 de metri, pentru operațiuni precum fertilizarea sau erbicidarea. Tehnologia din câmp: densitate mare la semănat și „rețetă” de fertilizare Pentru producțiile raportate, fermierul indică o tehnologie de cultură cu semănat la final de septembrie și utilizarea unei semănători care permite controlul densității și al poziționării îngrășământului. El menționează o densitate de 1.000–1.100 de plante/mp și o schemă de fertilizare care include DAP 18-46-0 (fosfat diamoniu), 180 kg de îngrășământ complex NPK și 160 kg/ha de uree, iar ca sămânță soiul de grâu Aveneu. Depozitarea, infrastructura și umiditatea la recoltare Ferma a investit și în capacități de depozitare: un depozit pregătit după achiziția unei ferme (Valea lui Marco), cu investiții de 2,5 milioane lei și o capacitate de 7.000 de tone de cereale. În paralel, urmărește recoltarea la umidități sub standard pentru a limita lucrările ulterioare: 12% la grâu (față de 14% standard) și 9% la rapiță (față de 11% standard), folosind utilaje care indică „în timp real” umiditatea boabelor. În contextul unei campanii în care, potrivit materialului, precipitațiile au fost „satisfăcătoare”, iar canicula ajută la un seceriș eficient, cazul Agriprod Ursu SRL arată cum combinația dintre productivitate, investiții și capacitate de stocare poate muta câștigul dinspre „vânzarea la recoltare” spre o valorificare mai bună, atunci când piața oferă prețuri mai ridicate. [...]
