Știri
Știri din categoria Fonduri europene
MADR pregătește intervenția DR-52, care ar permite finanțarea europeană a achiziției de animale de reproducție, o schimbare cu impact direct asupra capitalizării fermelor zootehnice, într-un context de scădere a efectivelor, potrivit AGRO TV.
Măsura ar urma să fie introdusă în Planul Strategic sub forma intervenției DR-52 și vizează accesarea de fonduri europene pentru cumpărarea de animale de reproducție. Inițiativa este prezentată ca fiind așteptată de crescători, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra efectivelor din România.
Secretarul de stat în MADR, Emil Dumitru, spune că linia de finanțare a devenit posibilă după modificarea cadrului european, astfel încât achiziția de animale de reproducție să fie considerată cheltuială eligibilă pentru sprijin din fonduri europene. Demersul ar fi fost susținut la nivel european de fostul ministru al agriculturii Florin Barbu și de europarlamentarul Daniel Buda.
„Au venit câteva observații din partea Comisiei Europene, urmează să le discutăm în grupele tehnice de lucru împreună cu crescătorii și sigur că vom lansa această măsură mult așteptată.”
Într-un comunicat anterior al MADR, citat în material, ministerul arăta că propunerea României a fost susținută în cadrul pachetului de simplificare a Politicii Agricole Comune, cu obiectivul de a sprijini investițiile în reproducție, genetică și modernizarea fermelor zootehnice.
Conform informațiilor prezentate, noua măsură ar putea fi relevantă pentru fermele de:
AGRO TV notează și că, într-o intervenție anterioară, Florin Barbu a vorbit despre o posibilă alocare de aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), împărțită pe doi ani, pentru această direcție de finanțare. Publicația precizează însă că este vorba despre o posibilitate, nu despre o alocare confirmată.
Emil Dumitru a indicat că există observații din partea Comisiei Europene, care urmează să fie discutate în grupuri tehnice de lucru împreună cu crescătorii, înainte de lansarea efectivă a intervenției.
Oficialul a mai susținut că DR-52 ar trebui tratată ca o măsură urgentă, în special pentru sectorul vacii de lapte, unde fermierii semnalează sacrificarea unui număr mare de animale productive.
Recomandate
MADR pregătește o redistribuire de fonduri între două scheme APIA pentru a putea închide la timp plățile directe aferente campaniei 2025, după ce suprafețele eligibile au fost recalibrate pe final de campanie, potrivit Agrointel . Miza este una de calendar și conformitate: plățile trebuie finalizate până la 30 iunie 2026, astfel încât România să evite dezangajarea fondurilor europene (pierdere de bani necheltuiți în termen). Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care modifică Ordinul nr. 42/2026, în cadrul Planului strategic PAC 2023–2027, pentru a actualiza redistribuirea sumelor între două intervenții gestionate de APIA, pe baza datelor finale privind suprafețele eligibile. Ce se schimbă în plafoanele pentru sprijinul cuplat (vegetal) Ajustarea vizează două intervenții: PD-14 – sămânță de cartof : suma realocată se reduce la 158.083,36 euro , după recalcularea suprafeței eligibile la 890,26 ha (față de 840,26 ha inițial). PD-26 – porumb pentru siloz : suma actualizată ajunge la 6.514.649,25 euro . Diferența rezultată, de aproximativ 90.315 euro , este redistribuită între intervenții pentru a acoperi necesarul real de plată către fermieri. De ce e o decizie „pe ultima sută de metri” APIA a transmis oficial către MADR, pe 18 iunie , că în urma gestionării dosarelor a rezultat o suprafață eligibilă mai mare la PD-14 cu 50 ha , ceea ce reduce suma disponibilă pentru realocare la această intervenție. În același timp, din datele comunicate, suma de 90.315 euro nu mai este necesară pentru a plăti integral fermierii la PD-26 la cuantumul stabilit prin OMADR nr. 42/2026, ceea ce permite mutarea banilor. Ce urmează pentru plăți Fondurile provin din Fondul European de Garantare Agricolă și fac parte din plățile directe pentru campania 2025. După aprobarea ordinului și publicarea lui în Monitorul Oficial, APIA va continua efectuarea plăților, cu termen-limită 30 iunie 2026 , pentru a evita dezangajarea fondurilor europene. [...]
Ungaria a făcut un pas legislativ cheie pentru deblocarea fondurilor UE , după ce parlamentul de la Budapesta a adoptat o nouă lege anticorupție menită să îndeplinească condițiile impuse de Bruxelles, potrivit G4Media . Miza este accesul la finanțări europene de peste 16 miliarde de dolari (aprox. 73 miliarde lei), înghețate anterior pe fondul disputelor privind statul de drept. Legea a fost adoptată marți cu 142 de voturi pentru, 39 împotrivă și trei abțineri, în cadrul eforturilor noului premier Peter Magyar de a debloca banii europeni, relatează AFP, citată de Agerpres. UE anunțase la finalul lunii mai că este dispusă să reia finanțarea pentru Ungaria, condiționând însă decizia de implementarea unor reforme anticorupție și de refacere a statului de drept, după perioada guvernării Viktor Orban. Ce se schimbă: atribuții extinse pentru Autoritatea pentru Integritate Actul normativ extinde atribuțiile juridice ale Autorității pentru Integritate, o structură anticorupție înființată în 2022, dar descrisă în material ca fiind „practic o formă fără fond”. Conform noilor prevederi, Autoritatea: va controla declarațiile de avere; va putea ordona justiției efectuarea unor anchete anticorupție; va putea suspenda procedurile de achiziții publice, pentru a proteja fondurile europene. Legea introduce și cerințe mai stricte privind transparența structurii de proprietate a fondurilor de investiții. Impact patrimonial: desființarea KEKVA și recuperarea activelor Un element cu potențial impact economic direct este dizolvarea fundațiilor de management al activelor de interes public (KEKVA). Statul ar urma să recupereze activele transferate către aceste fundații în perioada guvernării Orban, estimate la o valoare totală de 8,5 miliarde de euro. În paralel, se înăspresc regulile pentru declarațiile de avere anuale ale responsabililor politici, iar omisiunile intenționate vor fi sancționate penal. De ce contează pentru buget și economie: 13% din buget, potrivit lui Magyar Fondurile europene blocate în mai multe proceduri împotriva politicilor guvernului Orban — inclusiv pe teme legate de minorități sexuale, azilanți și conflicte de interese — ar reprezenta, potrivit lui Peter Magyar, circa 13% din bugetul Ungariei și ar permite relansarea economiei. Accesarea finanțării ar putea avea loc chiar anul acesta, dacă Budapesta respectă foaia de parcurs a reformelor, au afirmat unii oficiali europeni, conform materialului. Ce urmează: reformă în mass-media și critici privind procedura accelerată Parlamentul ungar ar mai trebui să legifereze și o reformă a mass-media, descrisă ca fiind în bună măsură subvenționată și, potrivit criticilor, folosită anterior ca instrument de propagandă. Sunt prevăzute schimbări instituționale, inclusiv separarea agenției de presă MTI ca entitate non-profit și demiterea directorilor actuali; bugetul noilor structuri ar urma să fie stabilit de parlament și să fie sub 450 de milioane de euro alocate pentru anul acesta. În același timp, procedura parlamentară accelerată folosită pentru aceste legi este contestată, fiind comparată de opozanți cu practicile guvernului anterior, după ce deputații au modificat regulile de procedură pentru a elimina temporar limitele privind dezbaterile de urgență și procedurile excepționale, până la finalul anului. [...]
România riscă să piardă din fondurile UE dacă intră în negocieri cu mesaje contradictorii , într-un moment în care viitorul buget european (2028–2034) este disputat între statele care cer tăieri și țările beneficiare care vor menținerea alocărilor, potrivit Adevărul . Miza pentru România este dublă: pe de o parte, propunerea Comisiei Europene ar putea duce teoretic la o alocare de circa 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pe liniile de coeziune și agricultură, față de 46 de miliarde de euro (aprox. 230 miliarde lei) în exercițiul actual; pe de altă parte, există riscul ca sumele să fie erodate prin comasări bugetare și reduceri, în contextul presiunilor de economisire generate de cheltuielile legate de apărare ( SAFE ) și sprijinul pentru Ucraina. Două tabere în UE și unde se poziționează România În discuțiile despre viitorul buget, statele membre sunt împărțite între: un grup de țări contributoare nete (Germania, Franța și țările nordice), care susțin reduceri ale bugetului; un grup de 17 state, „Prieteni ai coeziunii”, care consideră inacceptabile tăierile din fondurile de coeziune și din banii pentru agricultură. România este în grupul „Prieteni ai coeziunii” și susține menținerea fondurilor, inclusiv pe fondul posibilei integrări a unor noi state (Ucraina, Republica Moldova, Balcanii de Vest), care ar crește presiunea pe buget. Avantajele invocate pentru România în negocieri Politologul Mihai Alexandrescu (UBB Cluj) susține că România ar avea, față de negocierile anterioare, două atuuri principale: coordonarea grupului „Prieteni ai coeziunii”; faptul că raportorul Parlamentului European pe buget este un europarlamentar român, ceea ce ar crea „două canale de comunicare” mai directe. Totuși, expertul avertizează că aceste avantaje nu garantează rezultatul final și că influența efectivă rămâne de demonstrat în negocieri. Ce ar putea tăia din potențialul de 60 mld. euro În interviu, Alexandrescu indică drept risc major comasarea bugetelor pentru agricultură și coeziune, pe care România nu o consideră favorabilă, deoarece acestea sunt domeniile din care ar putea atrage fonduri importante pentru dezvoltare. În plus, el remarcă o diferență între declarațiile politice privind prioritatea apărării și acoperirea bugetară efectivă. În acest context, România ar trebui să insiste pe păstrarea agriculturii și coeziunii „în registre distincte”, nu într-o formulă de fuziune care ar putea reduce predictibilitatea și alocările. „Capcana” internă: incoerența poate costa bani Riscul central indicat de expert este ca România să transmită către Bruxelles mesaje care se contrazic (către Comisie, Parlament sau grupuri politice), ceea ce ar slăbi poziția de negociere și ar crea „breșe” exploatabile de alte state pentru a reduce alocările. În logica prezentată, o condiție pentru a păstra pe masă nivelul de finanțare este o poziție internă coerentă și stabilă, indiferent de schimbările politice din 2026–2027, astfel încât România să apară ca un actor previzibil în negocierile bugetare. Calendar: decizia, cel mai probabil spre finalul lui 2027 Potrivit lui Alexandrescu, este puțin probabil ca o formă definitivă a cadrului financiar multianual să fie stabilită în 2026, iar adoptarea bugetului ar urma să aibă loc cel mai probabil spre sfârșitul lui 2027, după o perioadă de negocieri în care pozițiile sunt încă „destul de diverse” și cu puține puncte de întâlnire. [...]
România vrea un buget UE 2028–2034 cât mai mare pentru a-și crește câștigul net , iar miza imediată este ca regulile de utilizare să rămână suficient de flexibile pentru agricultură și coeziune, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute la Bruxelles, după Consiliul European de vară. Șeful statului a argumentat că un buget multianual mai mare al Uniunii Europene ar însemna și o „contribuție netă” mai mare pentru România. În același timp, el a indicat că una dintre „simplificările” discutate la nivel european ar fi trecerea la planuri naționale cu o flexibilitate mai mare pentru state în definirea programelor pe agricultură și coeziune. Flexibilitate la fonduri: reguli și termene de cheltuire Nicușor Dan a spus că interesul României, exprimat atât în dezbatere, cât și într-o scrisoare comună a „celor 16”, este ca utilizarea fondurilor să fie cât mai flexibilă. În acest context, el a menționat și discuția despre câți ani ar urma să se prelungească perioada de accesare a fondurilor europene, dând ca exemplu ciclul 2014–2020, pentru care fondurile au putut fi utilizate până la 31 decembrie 2023. Competitivitate: așteptări de finanțare pentru firme și cercetare Pe componenta de competitivitate, președintele s-a declarat optimist că fondurile dedicate vor aduce finanțare atât pentru companii, cât și pentru grupuri de cercetători din România. Unde sunt negocierile: ținta este un acord până la final de 2026 Liderii statelor membre au avut vineri un schimb de opinii privind noul cadru financiar multianual 2028–2034, după ce președinția cipriotă a Consiliului UE a prezentat cadrul de negociere însoțit de cifre. În concluziile summitului, Consiliul European invită președinția irlandeză a Consiliului UE să continue lucrările până la reuniunea din octombrie, cu obiectivul de a ajunge la un acord „în timp util”. Documentul menționează că un acord înainte de sfârșitul lui 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, astfel încât finanțarea UE să ajungă la beneficiari fără întreruperi în ianuarie 2028. La 11 iunie, președinția cipriotă a prezentat o variantă de compromis care păstrează, în mare parte, reducerile propuse de Comisia Europeană pentru fondurile de agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare. Propunerea prevede și diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro, respectiv reducerea banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro. Comisia Europeană propusese inițial un buget total de aproximativ 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei) pentru perioada 2028–2034, iar varianta menționată în discuții ar reduce acest volum cu 2%. Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European urmează să se intensifice, cu ținta de adoptare a cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026. [...]
Un contract de finanțare de peste 1 miliard de lei pentru apă și canalizare în Tulcea a fost semnat , iar proiectul vizează extinderea și modernizarea rețelelor în 11 localități, cu impact direct asupra accesului la utilități și asupra ritmului de absorbție a fondurilor europene, potrivit Antena 3 . Contractul a fost semnat de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , pentru un proiect de infrastructură de apă și apă uzată în județul Tulcea. Ministrul spune că investiția ar urma să „schimbe viața oamenilor” din localități care includ Tulcea, Isaccea, Sulina, Crișan și Chilia Veche. Ce se finanțează și care este dimensiunea proiectului Conform informațiilor transmise de ministru pe Facebook și preluate de publicație, proiectul include investiții de peste 205 milioane de euro (aprox. 1,03 miliarde lei) în: 133 km de rețele de apă noi sau modernizate; 112 km de rețele de canalizare; stații de tratare și epurare modernizate; soluții de eficiență energetică și reducere a emisiilor. Ministrul a indicat că peste 92.000 de persoane vor beneficia de servicii îmbunătățite de alimentare cu apă, iar gradul de acces la apă potabilă de calitate ar urma să ajungă la 100% în zonele vizate. De ce contează: proiect „reparat” pentru eligibilitate europeană Un element relevant pentru implementare este istoricul proiectului: Dragoș Pîslaru afirmă că, în urmă cu câțiva ani, Comisia Europeană a considerat documentația insuficient de „matură” pentru finanțare, astfel că proiectul a fost retras, revizuit și pregătit din nou, cu sprijinul experților europeni și al instituțiilor implicate. „Este o dovadă că fondurile europene nu înseamnă doar bani. Înseamnă perseverență, profesionalism și capacitatea de a transforma proiecte complexe în investiții reale pentru comunități.” În material nu sunt oferite detalii despre calendarul de execuție, etapele de achiziții sau termenele de finalizare, astfel că rămâne de văzut când vor începe lucrările și cum va fi gestionată implementarea la nivel local. [...]
Fermierii și procesatorii care vor finanțare AFIR 100% pentru energie solară au de trecut, înainte de orice, printr-un filtru de eligibilitate bazat pe acte , iar cele mai frecvente blocaje pot apărea din neconcordanțe între certificatul constatator, situația juridică a terenului și locul investiției, potrivit AGRO TV . Sesiunea pentru investiții în producerea energiei electrice pentru autoconsum este deschisă între 15 iunie și 14 august 2026. Finanțarea vizează capacități noi de producere a energiei din surse solare, atât pentru ferme, cât și pentru unități de procesare, iar cererile se depun online, pe site-ul AFIR, pe toată durata sesiunii. Documentele care pot decide eligibilitatea Consultantul Marian Dumitrache spune că pregătirea proiectului ar trebui să înceapă cu verificarea documentelor „de bază”, nu cu completarea cererii. În prim-plan sunt două acte: certificatul constatator emis de Registrul Comerțului; extrasul de carte funciară . „Sunt două documente importante pe care ar trebui să le consulte. Este vorba despre certificatul constatator emis de Registrul Comerțului și de extrasul de carte funciară.” Ce se verifică în certificatul constatator Certificatul constatator este relevant pentru că indică activitățile eligibile înscrise în actul constitutiv, punctele de lucru ale solicitantului și locurile unde sunt înregistrate consumurile de energie. În practică, solicitantul trebuie să se asigure că are activitățile și codurile CAEN necesare și că punctele de lucru sunt înregistrate corect înainte de depunerea proiectului. „Este o ocazie bună să începem de aici pregătirea proiectului, prin înregistrarea punctelor de lucru, înregistrarea activităților și codurilor CAEN noi.” Extrasul de carte funciară și riscurile legate de teren Extrasul de carte funciară arată statutul juridic al terenului pe care se face investiția: drept de proprietate sau de folosință, eventuale înscrisuri, inclusiv situații în care terenul este gajat la bancă. Un element operațional important menționat de consultant este localizarea terenului: față de edițiile precedente, AFIR ar permite acum realizarea investiției și în situații în care există o adresă emisă de primărie, care certifică faptul că actele sunt în regulă. Dacă terenul este în proprietatea solicitantului, procedura este mai simplă. Dacă investiția se face pe un teren folosit prin drept de folosință, superficie sau comodat, recomandarea este ca documentele să fie „solide” juridic. „Aș recomanda, pentru siguranță, un contract pe 8 ani care să fie încheiat în formă autentică, la notariat, înscris în cartea funciară și obținut acordul proprietarului pentru realizarea investiției.” Bugetul sesiunii și plafoanele de sprijin Alocarea totală a sesiunii este de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei) , din care: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru capacități instalate ≤ 1 MW ; 120 milioane euro (aprox. 602 milioane lei) pentru capacități instalate > 1 MW . Ajutorul de stat este 100% nerambursabil , în limita a 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități ≤ 1 MW și de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități > 1 MW . Sprijinul este acordat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR. [...]
