Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul va stabili prin OUG cine coordonează fondurile SAFE, potrivit Știrile ProTV, care citează Agerpres. Măsura vizează modificarea OUG nr. 62/2025, actul care pune în aplicare Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025, privind instituirea Instrumentului SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare.
Conform materialului, România a transmis Comisiei Europene, la 28 noiembrie 2025, cererea de asistență financiară în cadrul SAFE, împreună cu Planul de investiții pentru industria europeană de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență aflat pe agenda Guvernului prevede introducerea unui articol nou care să reglementeze cadrul instituțional de implementare a planului și administrarea fondurilor alocate României, inclusiv rolurile, atribuțiile și mecanismele de colaborare între instituțiile implicate și/sau cu Comisia Europeană.
„În considerarea activităţilor şi achiziţiilor prevăzute în plan, implementarea acestuia se asigură de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii Externe, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor, precum şi de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, inclusiv prin administratorii/dezvoltatorii naţionali de infrastructură, atribuţiile fiind prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.”
Instituțiile indicate în nota de fundamentare ca responsabile de implementarea planului includ:
SAFE este descris ca un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani; în funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut. Mecanismul lansat de Comisia Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro sub formă de credite avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente și sprijinirea industriei de apărare.
Pentru România, articolul menționează o alocare de 16,68 miliarde de euro, a doua ca mărime în rândul statelor membre, după Polonia. Totodată, pentru accesarea banilor, autoritățile de la București trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii noiembrie planuri concrete de investiții.
Recomandate
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
PPE și Renew cer Comisiei Europene să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR pentru România , invocând riscuri de stat de drept legate de modificarea legii integrității și de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Euronews . Miza este una financiară și de calendar: solicitarea vizează reținerea banilor înainte de 31 august, termen-limită pentru implementarea unor reforme din PNRR care ar permite deblocarea fondurilor. Demersul este atribuit Partidului Popular European (PPE) și Renew Europe, care i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu elibereze tranșa dacă România nu renunță la planurile de modificare a legii integrității ce ar duce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei de către Dominic Fritz. Scrisoarea, obținută de Politico, este semnată de liderul PPE Manfred Weber și de șefa Renew Europe, Valérie Hayer. Cei doi cer Comisiei să „clarifice fără echivoc” că fondurile din PNRR nu vor fi deblocate în lipsa renunțării la modificările contestate. De ce contează: risc de întârziere sau blocaj pe o sumă mare din PNRR Suma invocată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), iar momentul ales este legat de termenul de 31 august menționat ca limită pentru implementarea reformelor din PNRR care ar permite deblocarea fondurilor. În scrisoare se cere un „semnal” din partea Executivului comunitar înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge legea și înainte de acest termen. Argumentele politice invocate și acuzațiile între partide Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a amendamentului ar încălca legislația europeană și „Constituția Europeană” și acuză PSD că îl vizează intenționat pe Dominic Fritz. „Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a declarat Valérie Hayer pentru Politico. „Dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică. Este o problemă legată de statul de drept”, a afirmat Manfred Weber, pentru sursa citată. În plan intern, Euronews notează că surse politice au declarat că USR și PNL și-au informat în aceste zile partenerii europeni din Renew și PPE despre „amendamentul Fritz” din noua lege a integrității, lege pe care Curtea Constituțională a declarat-o parțial neconstituțională. În același timp, surse politice din interiorul PSD acuză Renew Europe și PPE că fac presiuni asupra lui Nicușor Dan să nu promulge legea în forma propusă de CCR. Contextul cazului Fritz și stadiul legii Dominic Fritz ar mai avea „doar 30 de zile” până să-și piardă calitatea de primar după intrarea în vigoare a noii legi privind integritatea în funcții publice, conform informațiilor din articol. Fritz este acuzat că ar fi semnat un PUZ al cărui arhitect era sponsor în campania sa electorală. Euronews mai arată că judecătorii CCR au decis că pierderea mandatului pentru persoanele aflate în conflict de interese înainte de aplicarea legii este constituțională. Amendamentul care îl vizează pe Fritz a fost declarat constituțional, iar legea a fost retrimisă în Parlament pentru modificările cerute de CCR. [...]
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR , după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews . Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR , că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare. Miza: un jalon PNRR deja validat de Bruxelles Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114. În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”. „Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.” Ce a generat controversa în Parlament Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres . PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” ( HotNews ). Ce urmează Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan , care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare. [...]
Suspendarea în instanță a 11 hotărâri ale Guvernului Bolojan riscă să întârzie jaloane din PNRR și să pună presiune pe accesarea de fonduri europene , potrivit HotNews , care citează reacția PNL după decizia Curții de Apel București (CAB). CAB a suspendat 11 hotărâri de guvern atacate de PSD, dintr-un total de 12 contestate inițial; una a fost retrasă între timp de premier. Guvernul a anunțat că va face recurs împotriva deciziei instanței. Miza: jaloane PNRR și bani europeni, cu efecte în politici sociale În reacția publicată luni pe Facebook, PNL susține că suspendarea hotărârilor „riscă să întârzie îndeplinirea unor jaloane asumate de România prin PNRR” și „să pună în pericol accesarea unor fonduri europene importante”. Partidul leagă direct blocajul din instanță de implementarea unor măsuri care ar fi parte din angajamentele României față de Uniunea Europeană. Cine ar fi afectat, potrivit PNL Liberalii afirmă că efectele nu sunt doar administrative, ci se transferă către beneficiari, în special către categorii vulnerabile. Biroul de Presă al PNL indică explicit impactul asupra persoanelor adulte cu dizabilități și asupra măsurilor pentru integrarea tinerilor fără loc de muncă pe piața muncii. „În cazul Hotărârii privind beneficiul pentru locuire și beneficiul de tranziție, sunt vizate peste 5.400 de persoane adulte cu dizabilități”, a declarat Biroul de Presă al PNL. Ce urmează procedural și disputa politică PNL spune că „respectă decizia” CAB, dar susține demersul de recurs anunțat de Guvern. În același timp, partidul atribuie PSD „responsabilitatea politică” pentru declanșarea procedurilor care au dus la suspendare și acuză social-democrații că încearcă să obțină în instanță ceea ce nu au reușit „în plan politic”. Contextul deciziei CAB este detaliat într-un material anterior: HotNews . [...]
Parlamentul a deblocat „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR prin votarea în Camera Deputaților a „cinci jaloane esențiale”, susține Sorin Grindeanu, potrivit Economica . Miza economică invocată este menținerea finanțării europene pentru proiecte de infrastructură și servicii publice, în condițiile în care jalonele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sunt condiții pentru accesarea banilor. Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului și este relatată de Agerpres. Grindeanu afirmă că votul din Camera Deputaților „înseamnă bani europeni pentru continuarea autostrăzilor, spitalelor și școlilor din România” și acuză „premierul și Guvernul demis” că nu ar fi reușit să livreze aceste măsuri. Ce acte au fost adoptate și de ce contează pentru PNRR În aceeași zi, în Camera Deputaților au fost adoptate, potrivit lui Grindeanu, următoarele proiecte legislative, prezentate ca jaloane relevante pentru PNRR: Codul administrativ; Legea privind bonusurile acordate angajaților din ANAF și Vamă; Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire; Codul urbanismului; Legea integrității. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și reforme asumate de România, iar neîndeplinirea lor poate întârzia sau bloca plăți din fondurile europene. Disputa pe Legea integrității și componenta de transparență Grindeanu susține că, la Legea integrității, a existat „o luptă” cu USR, pe motiv că forma propusă ar fi redus atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate). El afirmă că legea a fost retrimisă în comisii și readusă „în limitele cerute de ANI și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, iar în plus ar fi fost reintrodusă transparența privind averile demnitarilor. Tot în acest context, Grindeanu spune că și-a publicat declarația de avere și de interese pe site-ul PSD și îi invită pe „toți decidenții politici” să facă același lucru. Ce rămâne neclar din informația publică Din textul disponibil nu rezultă care sunt exact „cele cinci jaloane” la care se referă Grindeanu și nici mecanismul concret prin care voturile din Camera Deputaților se traduc imediat în „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR (de exemplu, dacă suma este asociată unei cereri de plată sau unui pachet de reforme). Informația este prezentată ca evaluare politică, pe baza declarației sale. [...]
BNS cere control european asupra achizițiilor din SAFE, un program de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), invocând suspiciuni de nereguli care ar putea afecta utilizarea fondurilor și respectarea regulilor UE, potrivit Economedia . Blocul Național Sindical (BNS) a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu achizițiile realizate prin programul Security Action for Europe (SAFE) . Organizația spune că demersul urmărește verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor alocate. BNS afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri și că include lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare „direct interesate” de implementarea programului. Sindicaliștii susțin că nu urmăresc blocarea sau întârzierea SAFE, pe care îl consideră „esențial” pentru securitatea României și a UE, ci cer implementarea „cu respectarea strictă a normelor europene”, pentru a evita suspiciuni privind folosirea banilor publici. Ce suspiciuni invocă BNS în procedurile SAFE Sesizarea se bazează, potrivit comunicatului citat, exclusiv pe informații din spațiul public (declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice). Printre aspectele semnalate se numără: întrebări privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare; posibila utilizare excesivă a negocierii fără publicare prealabilă; consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru programe majore; concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial; creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care ar necesita clarificări privind fundamentarea; suspiciuni privind acordarea unui „ajutor de stat mascat”; necesitatea verificării conformității cu Regulamentul SAFE și legislația UE în achiziții publice. Ce verificări cerute instituțiilor UE ar putea însemna pentru implementare BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și OLAF verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza unor posibile elemente de ajutor de stat (este menționat cazul Șantierului Naval Mangalia) și cererea documentațiilor justificative pentru fiecare procedură. În paralel, sindicaliștii cer Parchetului European să verifice transparența și legalitatea procedurilor de achiziție, în măsura în care ar exista fapte ce intră în competența sa și care ar putea afecta interesele financiare ale UE. Curții Europene de Conturi i se solicită includerea implementării SAFE în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor, iar Ombudsmanului European – evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările legate de acest instrument de finanțare. [...]
