Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ungaria riscă să nu poată încasa integral cei 10,4 miliarde euro (aprox. 52 mld. lei) din PNRR-ul UE, din cauza unei dispute cu Comisia Europeană privind dacă Budapesta ar trebui să ceară doar granturile sau și împrumuturile, potrivit Politico.
Negocierile s-au intensificat în ultimele zile, pe fondul schimbării politice de la Budapesta: premierul ales Péter Magyar încearcă să „reseteze” relația cu Bruxelles-ul după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile de luna trecută, în timp ce o parte din fondurile UE rămân blocate din cauza încălcărilor statului de drept din perioada fostului guvern.
Suma totală de 10,4 miliarde euro este împărțită în:
Guvernul care urmează să fie condus de Magyar are până la 31 august pentru a cere formal banii, iar Comisia Europeană are termen până la 31 decembrie pentru a face plățile.
Comisia susține că nu mai este suficient timp pentru deblocarea întregii sume, deoarece plățile depind de îndeplinirea unor ținte de reformă. În plus, împrumuturile ar pune presiune pe finanțele publice ale Ungariei, în condițiile în care datoria este „în jur de 75% din PIB”, iar deficitul bugetar este proiectat „aproape de 7% din PIB” în 2026, conform articolului.
Dacă Magyar acceptă recomandarea Bruxelles-ului și cere doar granturile, ar însemna să renunțe la 3,9 miliarde euro din pachet, ceea ce ar putea fi dificil de apărat politic după o campanie construită pe ideea unei reconcilieri totale cu UE.
Kinga Kollár, eurodeputat din partidul Tisza al lui Magyar, a declarat:
„Suntem foarte optimiști cu privire la eliberarea tuturor fondurilor blocate.”
La rândul său, Magyar a spus săptămâna trecută că este încrezător că UE va fi „suficient de flexibilă” pentru ca Ungaria să poată atrage „fiecare eurocent” la care are dreptul.
Ungaria vrea să prezinte până la finalul lunii mai un plan nou pentru îndeplinirea condițiilor UE, cu reforme și ținte revizuite. Comisia ar împinge noua administrație să renunțe la unele măsuri considerate greu de realizat până la termenul din august, inclusiv părți-cheie din reforma pensiilor, potrivit oficialilor citați.
Există și o soluție pentru a extinde utilizarea banilor dincolo de 2026: transferul unei părți din fonduri către banca națională de promovare sau către un vehicul financiar dedicat (un „special purpose vehicle”, adică o entitate creată pentru un scop precis). Dar și această variantă ar necesita acordul Bruxelles-ului că investițiile respectă obiectivele programului de redresare.
Magyar urmează să depună jurământul sâmbătă, iar disputa privind structura cererii de finanțare devine primul test major al noii relații Budapesta–Bruxelles, cu implicații directe asupra fluxurilor de bani europeni și asupra spațiului fiscal al Ungariei.
Recomandate
Ungaria a depus la Comisia Europeană versiunea revizuită a PNRR, pas necesar pentru accesarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei) încă blocate, dar acordul politic care ar trebui să ducă la deblocare a declanșat cereri de transparență la Bruxelles , potrivit Digi24 . Miza este una de calendar și condiționalitate: din total, 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) provin din Mecanismul european de Redresare și Reziliență creat după pandemie, iar aceste fonduri „expiră” dacă nu sunt utilizate până la sfârșitul lunii august, notează materialul, care citează Euronews . Ce știe Comisia și ce nu e public Comisia Europeană a confirmat, prin purtătorul de cuvânt Balázs Ujvári, că Ungaria a transmis oficial planul actualizat. În același timp, conținutul planului revizuit nu a fost făcut public. Premierul Péter Magyar a spus anterior că documentul ar include proiecte de infrastructură energetică, reconstrucția căilor ferate și programe pentru locuințe. Pe partea de condiții, Ungaria trebuie să îndeplinească un set complex de cerințe înainte de a putea accesa banii, inclusiv 27 de etape legate de statul de drept și măsuri anticorupție. Tot Ujvári a indicat că planul conține reforme „într-o gamă largă de domenii”, inclusiv pentru combaterea corupției și remedierea problemelor privind statul de drept, plus investiții pentru energie, locuințe, transporturi și întreprinderi mici și mijlocii. Pachet legislativ anticorupție, pe procedură accelerată În paralel cu trimiterea PNRR-ului revizuit, guvernul ungar a transmis Parlamentului un pachet de proiecte legislative și amendamente pentru a îndeplini condițiile UE în domeniul anticorupției și al statului de drept. Printre măsurile menționate în articol: modificări privind administrarea fundațiilor de interes public; extinderea mandatului Autorității pentru Integritate (organism anticorupție); pedepse cu închisoarea pentru funcționarii publici care încalcă regulile privind declarațiile de avere. Parlamentul este așteptat să voteze legislația printr-o procedură accelerată. De ce cere Parlamentul European transparență Controversa de la Bruxelles este legată de acordul încheiat „în urmă cu două săptămâni” între Péter Magyar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru deblocarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei). Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a invitat mai mulți comisari europeni la o audiere programată pentru 14 iulie, dedicată deblocării fondurilor înghețate. Eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii) a criticat lipsa detaliilor concrete după întâlnirea von der Leyen–Magyar și a cerut clarificări privind angajamentele asumate de Ungaria și dacă Executivul european și-a modificat criteriile pentru deblocarea banilor. Până acum, Comisia Europeană nu a publicat un document oficial care să detalieze acordul privind eliberarea fondurilor europene înghețate. Ce urmează Planul revizuit ar urma să fie aprobat de Consiliul UE în luna iulie. În practică, accesarea banilor depinde de îndeplinirea condițiilor asumate, iar presiunea de timp este amplificată de termenul de la finalul lunii august pentru fondurile din mecanismul post-pandemie, conform informațiilor din articol. [...]
Intrarea a 2,25 miliarde euro (aprox. 11,3 miliarde lei) din PNRR reduce presiunea pe finanțarea pe termen scurt a statului , pentru că banii vor acoperi plăți scadente fără împrumuturi rapide sau folosirea rezervelor valutare, potrivit Euronews . Suma a fost încasată marți și reprezintă plata aferentă cererii de plată nr. 4, anunțată de Comisia Europeană. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că fondurile vor fi convertite în lei și transferate în contul Trezoreriei, pentru a asigura lichiditatea necesară plăților programate miercuri, 24 iunie. Ce înseamnă pentru cash-flow-ul statului Nazare a explicat că această infuzie de fonduri permite acoperirea obligațiilor de plată „fără presiune suplimentară asupra finanțării statului”, în condițiile în care Ministerul Finanțelor nu mai este nevoit să se împrumute pe termen scurt sau să utilizeze rezervele valutare pentru a face față scadențelor imediate. Cererea nr. 4: aprobată fără suspendări Plata de 2,25 miliarde euro vine după ce cererea de plată nr. 4, în valoare totală de 2,62 miliarde euro, a parcurs evaluarea la nivel european și a primit aprobarea Comisiei Europene. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, iar autoritățile române au indicat anterior că este prima cerere aprobată fără suspendări, ceea ce presupune că obiectivele acestei etape au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Unde sunt legate reformele și investițiile Fondurile din cererea de plată nr. 4 sunt asociate cu reforme și investiții în mai multe domenii, între care: energie transporturi administrația fiscală pensii sănătate educație digitalizare justiție Comisia Europeană a transmis, la evaluarea preliminară din luna mai, că România a îndeplinit satisfăcător toate jaloanele și țintele incluse în această cerere. Context: cât a atras România și ce urmează După această tranșă, România ajunge la aproximativ 12,9 miliarde euro atrase prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală. În forma actuală, PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Miza imediată rămâne calendarul: statele membre trebuie să implementeze reformele și investițiile până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la finalul perioadei stabilite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. În acest context, viteza de implementare și îndeplinirea jaloanelor rămase devin decisive pentru utilizarea integrală a sumelor alocate. [...]
Ungaria a făcut un pas legislativ cheie pentru deblocarea fondurilor UE , după ce parlamentul de la Budapesta a adoptat o nouă lege anticorupție menită să îndeplinească condițiile impuse de Bruxelles, potrivit G4Media . Miza este accesul la finanțări europene de peste 16 miliarde de dolari (aprox. 73 miliarde lei), înghețate anterior pe fondul disputelor privind statul de drept. Legea a fost adoptată marți cu 142 de voturi pentru, 39 împotrivă și trei abțineri, în cadrul eforturilor noului premier Peter Magyar de a debloca banii europeni, relatează AFP, citată de Agerpres. UE anunțase la finalul lunii mai că este dispusă să reia finanțarea pentru Ungaria, condiționând însă decizia de implementarea unor reforme anticorupție și de refacere a statului de drept, după perioada guvernării Viktor Orban. Ce se schimbă: atribuții extinse pentru Autoritatea pentru Integritate Actul normativ extinde atribuțiile juridice ale Autorității pentru Integritate, o structură anticorupție înființată în 2022, dar descrisă în material ca fiind „practic o formă fără fond”. Conform noilor prevederi, Autoritatea: va controla declarațiile de avere; va putea ordona justiției efectuarea unor anchete anticorupție; va putea suspenda procedurile de achiziții publice, pentru a proteja fondurile europene. Legea introduce și cerințe mai stricte privind transparența structurii de proprietate a fondurilor de investiții. Impact patrimonial: desființarea KEKVA și recuperarea activelor Un element cu potențial impact economic direct este dizolvarea fundațiilor de management al activelor de interes public (KEKVA). Statul ar urma să recupereze activele transferate către aceste fundații în perioada guvernării Orban, estimate la o valoare totală de 8,5 miliarde de euro. În paralel, se înăspresc regulile pentru declarațiile de avere anuale ale responsabililor politici, iar omisiunile intenționate vor fi sancționate penal. De ce contează pentru buget și economie: 13% din buget, potrivit lui Magyar Fondurile europene blocate în mai multe proceduri împotriva politicilor guvernului Orban — inclusiv pe teme legate de minorități sexuale, azilanți și conflicte de interese — ar reprezenta, potrivit lui Peter Magyar, circa 13% din bugetul Ungariei și ar permite relansarea economiei. Accesarea finanțării ar putea avea loc chiar anul acesta, dacă Budapesta respectă foaia de parcurs a reformelor, au afirmat unii oficiali europeni, conform materialului. Ce urmează: reformă în mass-media și critici privind procedura accelerată Parlamentul ungar ar mai trebui să legifereze și o reformă a mass-media, descrisă ca fiind în bună măsură subvenționată și, potrivit criticilor, folosită anterior ca instrument de propagandă. Sunt prevăzute schimbări instituționale, inclusiv separarea agenției de presă MTI ca entitate non-profit și demiterea directorilor actuali; bugetul noilor structuri ar urma să fie stabilit de parlament și să fie sub 450 de milioane de euro alocate pentru anul acesta. În același timp, procedura parlamentară accelerată folosită pentru aceste legi este contestată, fiind comparată de opozanți cu practicile guvernului anterior, după ce deputații au modificat regulile de procedură pentru a elimina temporar limitele privind dezbaterile de urgență și procedurile excepționale, până la finalul anului. [...]
România își păstrează integral banii nerambursabili din PNRR și reduce riscul de penalizări de ordinul miliardelor de euro , după ce negocierile tehnice cu Comisia Europeană pentru ultima modificare a planului au fost finalizate pozitiv, potrivit Adevărul , care citează o postare a ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Ministrul spune că rezultatul discuțiilor permite menținerea unui PNRR „cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro” (aprox. 100 de miliarde de lei), inclusiv „întreaga componentă de bani europeni nerambursabili”, pe care o numește „cea mai valoroasă parte” a finanțării. „Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro şi menţine integral componenta de bani europeni nerambursabili.” Ce s-a schimbat în PNRR și de ce contează economic Pîslaru afirmă că, în urma negocierilor, au fost ajustați indicatori și reformulate anumite jaloane (ținte și etape asumate în plan), astfel încât proiectele să poată fi finalizate în termenele stabilite. Miza, din perspectiva finanțelor publice, este evitarea unor corecții și penalizări. „Prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiţii şi prin reformularea unor jaloane şi reforme, am eliminat riscuri majore de penalizare şi am evitat corecţii financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduţi.” Oficialul susține că modificările convenite nu schimbă obiectivele principale ale reformelor și investițiilor asumate de România prin PNRR. Domeniile vizate și ce urmează Ministrul indică faptul că au fost obținute „soluții concrete” pentru proiecte din mai multe arii, între care infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Totodată, ar fi fost convenite mecanisme pentru recunoașterea progresului deja realizat, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate, și adaptarea unor jaloane pentru a putea fi implementate până la termenul-limită. În același mesaj, Pîslaru avertizează că etapa de negociere trebuie urmată de accelerarea implementării, pe fondul timpului rămas la dispoziție, și insistă că România nu renunță nici la reforme, nici la investițiile finanțate prin PNRR. [...]
Ungaria riscă să piardă definitiv finanțări UE dacă nu livrează rapid reforme credibile , în condițiile în care Autoritatea pentru Integritate de la Budapesta cere investigarea dispariției unor fonduri europene de ordinul miliardelor, potrivit Digi24 . Miza este dublă: recuperarea sumelor suspectate a fi fost deturnate și deblocarea unei tranșe mari de bani europeni, condiționată de progrese pe statul de drept și de întărirea controlului asupra cheltuirii fondurilor. Șeful Autorității pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a declarat pentru Politico că „înalți oficiali” din guvernările fostului premier Viktor Orbán ar trebui investigați în legătură cu fonduri UE „dispărute”. Biró susține că „politicieni de rang înalt” ar putea ajunge să fie urmăriți penal pentru implicarea într-o presupusă schemă sistematică de fraudare a contribuabililor europeni în cei 16 ani de guvernare ai lui Orbán, fără a formula însă acuzații concrete la adresa fostului premier sau a cercului său apropiat. Suspiciuni: contracte umflate și licitații „manipulate” Potrivit Autorității pentru Integritate, trei companii ar fi obținut majoritatea contractelor guvernamentale pentru bunuri și servicii, iar valorile ar fi fost „umflate artificial”. Biró afirmă că statul ungar a cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) cu aceste trei firme în ultimii patru ani, fără a le numi. Estimarea de risc indicată de Biró pentru supraevaluarea prețurilor este de aproximativ 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În același context, el a vorbit despre licitații publice „manipulate” și achiziții de produse de bază la prețuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piață. Presiune pe noul guvern: plan până la final de august Cazul apare în momentul în care noul premier, Péter Magyar (învestit în mai, după o victorie electorală obținută cu o lună înainte), încearcă să convingă Bruxellesul că Ungaria poate primi din nou fonduri europene blocate. Magyar a acuzat în repetate rânduri administrația Orbán de corupție. După o întâlnire la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Magyar a spus că au convenit să deblocheze până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile suspendate pentru Budapesta, pe fondul încălcării obligațiilor din legislația UE. Totuși, guvernul trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii august un plan „credibil” privind implementarea reformelor esențiale și utilizarea fondurilor; altfel, riscă pierderea definitivă a finanțării. Biró afirmă că Ungaria a rămas „mult în urmă” la controlul și monitorizarea utilizării fondurilor europene. Ce poate urma: recuperarea banilor și implicarea Parchetului European Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că există „toleranță zero” față de frauda împotriva bugetului UE și că statele membre sunt primele responsabile pentru prevenirea și tratarea neregulilor. Dacă investigatorii și procurorii europeni identifică probleme, Comisia spune că va colabora cu statele membre pentru recuperarea fondurilor utilizate necorespunzător de la beneficiari. Biró a mai spus că guvernul Magyar nu a contactat încă Autoritatea pentru Integritate pentru a stabili o formulă de cooperare, dar instituția se declară pregătită să transmită informațiile pe care le deține către autoritățile competente. În paralel, Magyar a anunțat că Ungaria va adera la Parchetul European (EPPO), care are competența de a investiga și urmări penal infracțiunile ce afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. [...]
Noul guvern de la Budapesta vrea să recupereze 160 de miliarde de euro (aprox. 800 miliarde lei) din fonduri publice despre care susține că au fost alocate incorect în perioada Viktor Orbán, iar Autoritatea pentru Integritate mizează pe un model bazat pe inteligență artificială pentru a urmări fluxurile de bani, inclusiv peste graniță, potrivit HotNews . Autoritatea anticorupție din Ungaria a dezvoltat un sistem care folosește AI și „învățarea automată” (metode prin care software-ul identifică tipare în date) pentru a monitoriza în timp real tranzacțiile economice din țară, a declarat Ferenc Biró, șeful instituției, într-un interviu pentru Financial Times. Ținta politică este recuperarea rapidă a banilor care ar fi ajuns la oameni de afaceri apropiați fostului premier. Miza economică: bani publici „dispăruți” și presiune pe buget Biró a afirmat, într-un interviu acordat emisiunii „Egyenes beszéd” și citat de publicația maghiară Telex, că ultimii 16 ani de guvernare Orbán i-ar fi costat pe contribuabili aproximativ 160 de miliarde de euro. El a precizat însă că suma este o „estimare profesională” bazată pe experiența sa și că „nu poate fi auditată”. În același context, Biró a susținut că ponderea cheltuielilor bugetare care „s-au scurs pe canale de corupție” ar fi crescut de la 5% în 2010 la 20% în 2025, adăugând că pentru această evoluție ar fi fost necesară și „voință politică”. În discuția cu Financial Times, Biró a spus: „Țara are mare nevoie de fondurile care au fost furate, iar o mare parte din acești bani se află deja în străinătate.” Context de reglementare: condiții UE, Parchetul European și fonduri deblocate Biró a fost numit în 2022 pentru a înființa Autoritatea pentru Integritate, ca parte a condițiilor impuse de UE pentru creșterea transparenței, în vederea recâștigării accesului la fonduri europene înghețate. El a acuzat guvernul Orbán că a refuzat să coopereze cu instituția, limitându-i eficacitatea, și a susținut că împotriva sa ar fi fost deschisă o anchetă ca formă de presiune; partidul Fidesz a respins acuzația. Separat, site-ul maghiar HVG a relatat că Biró a declarat anterior că doi miniștri din guvernul anterior – ministrul Justiției, Bence Tuzson, și ministrul Afacerilor Europene, János Bóka – i-ar fi cerut să oprească anumite investigații. Cei doi au negat că acesta ar fi fost subiectul întâlnirii, deși Tuzson a admis că a existat o discuție în trei, potrivit HVG. Pe agenda noului premier Péter Magyar (Tisza) intră extinderea atribuțiilor Autorității pentru Integritate și înființarea unei agenții separate de recuperare a activelor, pentru accelerarea recuperării fondurilor. Guvernul ar urma să prezinte în această săptămână un proiect de lege amplu anticorupție, iar Budapesta ar urma să adere la Parchetul European, ceea ce ar permite procurorilor UE să investigheze cazuri de fraudă și corupție cu fonduri europene în Ungaria. Cine a câștigat din licitațiile publice, potrivit unei analize Financial Times O analiză publicată de Financial Times înainte de alegeri a indicat că 14% din fondurile alocate prin licitații de stat sub guvernarea Orbán au ajuns la 42 de companii deținute de 13 asociați, care câștigaseră doar 1% dintre contracte între 2005 și alegerea lui Orbán în 2010. În total, aceștia ar fi obținut peste 28 de miliarde de euro (aprox. 140 miliarde lei) din 2010 până la finalul lui 2025, fie singuri, fie în consorții – o medie de 1,8 miliarde de euro pe an (aprox. 9 miliarde lei). Fonduri europene: până la 16,4 miliarde de euro anunțate pentru deblocare La sfârșitul lunii trecute, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu Magyar și a anunțat deblocarea a până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) pentru Ungaria: 10 miliarde de euro din Next Generation EU, 4,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune, plus încă 2,2 miliarde de euro pe măsură ce sunt implementate reformele necesare. În același timp, noul guvern a moștenit un deficit bugetar în creștere, care, potrivit Comisiei Europene, ar putea ajunge la 6,2% din PIB în 2026. În conferința de presă, Péter Magyar a spus că obiectivul este repatrierea banilor pentru reconstrucție, relansarea economiei și consolidarea competitivității, inclusiv pentru IMM-uri. [...]
