Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Curtea de Conturi a UE avertizează că transparența slabă poate afecta controlul asupra banilor din redresarea post-COVID, după ce a constatat dificultăți în identificarea beneficiarilor finali și lipsa unor date sistematice despre cheltuielile reale, potrivit Adevărul. Miza este una de reglementare și control: fără trasabilitate completă, verificarea utilizării fondurilor și prevenirea riscurilor (inclusiv de fraudă) devin mai complicate în viitoarele bugete ale Uniunii.
Uniunea Europeană a lansat în 2020 un plan amplu de redresare, în contextul efectelor economice și sociale ale pandemiei, care include 577 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi pentru statele membre.
Auditorii au analizat utilizarea fondurilor în zece state membre — Austria, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos, România și Spania — urmărind fluxul banilor până la beneficiarii finali, companii și cetățeni.
Curtea notează că, în toate țările auditate, „banii pot fi urmăriți”, însă în practică strângerea informațiilor se dovedește uneori foarte dificilă. Raportul indică două vulnerabilități principale:
Un caz evidențiat explicit este Franța, criticată pentru „incapacitatea” de a furniza numele unei părți dintre beneficiarii planului. Autoritățile franceze au invocat, în răspunsul către Curte, dificultatea administrativă de a colecta informații despre beneficiarii finali și sumele plătite.
Curtea mai semnalează că, în mai multe țări, costul real al majorității măsurilor finalizate a ajuns să fie mai mic decât previziunile. Dacă tendința se confirmă, avertizează instituția, finanțarea totală primită de unele state membre ar putea diferi considerabil de costurile reale.
În acest context, raportul cere ca lacunele de transparență și trasabilitate să fie eliminate în viitoarele bugete ale UE.
Comisia Europeană susține că mecanismul de redresare funcționează diferit față de finanțările tradiționale ale UE: fondurile sunt deblocate doar după ce statele membre ating obiective convenite anterior, nu prin rambursarea costurilor suportate.
„Spre deosebire de mecanismele tradiționale de finanțare ale UE - care de obicei rambursează costurile suportate -, acest mecanism deblochează fonduri doar după ce statele membre au atins obiectivele convenite anterior.”
Executivul european afirmă că această abordare s-a dovedit eficientă, permițând Comisiei să verifice riguros implementarea înainte de decontare și orientând fondurile către „rezultate tangibile”.
Recomandate
Pierderea a 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea de plată nr. 3 a PNRR este pusă de ministrul Dragoș Pîslaru pe întârzieri și reforme nefinalizate ale guvernelor anterioare , potrivit G4Media . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că actualele acuzații la adresa sa și a unor membri ai Guvernului Bolojan ignoră faptul că problemele au fost generate înainte de fereastra scurtă în care Executivul instalat în iunie 2025 ar fi încercat să remedieze situația. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, Pîslaru afirmă că „o parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru” și califică drept „pur și simplu nesimțire” transferul responsabilității către un guvern care ar fi avut „o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025)” pentru a recupera întârzieri acumulate. Cronologia invocată: depunere întârziată și verificări ale Comisiei Europene Ministrul indică drept punct de plecare aranjamentele operaționale inițiale, potrivit cărora reformele din cererea de plată nr. 3 „trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023”. El susține că cererea a fost depusă „cu 9 luni întârziere”, la 15 decembrie 2023, în mandatul premierului Marcel Ciolacu. Pîslaru mai afirmă că, la momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu „și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător”, însă Comisia ar fi verificat documentele și ar fi constatat că reformele „nu erau îndeplinite corespunzător”. În continuare, el descrie o perioadă de „1 an și 5 luni” în care guvernele de atunci ar fi avut timp pentru remediere, dar ar fi „amânat și tergiversat”. Ce reforme au dus la suspendarea parțială a plății, potrivit ministrului Pîslaru spune că, în mai 2025, Comisia Europeană a decis „suspendarea parțială a plății” pentru patru reforme, enumerate astfel: pensiile speciale; AMEPIP (agenția legată de monitorizarea/guvernanța întreprinderilor publice); numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei; numirile în consiliile de administrație din transporturi. Ministrul mai afirmă că, pentru recuperarea banilor europeni, erau necesare reforma pensiilor speciale, operaționalizarea AMEPIP și reforma companiilor de stat din energie și transporturi. În același mesaj, el indică drept cauze ale pierderii fondurilor inclusiv tergiversarea Curții Constituționale în privința reformei pensiilor magistraților, precum și influența politică în AMEPIP și în companiile de stat din energie și transporturi. „Fereastra” Guvernului Bolojan: termen de 6 luni până la 28 noiembrie 2025 Pîslaru descrie și contextul preluării mandatului de către Guvernul condus de Ilie Bolojan, pe 23 iunie 2025, după ce România ar fi primit „un termen de 6 luni” pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025. El susține că timpul rămas era „extrem de scurt” și că „am reparat cât s-a putut”, cu progrese în unele domenii, dar cu întârzieri „atât de mari” în altele încât nu ar mai fi putut fi recuperate complet în câteva luni. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Mediafax. [...]
Comisia Europeană a deblocat 350 milioane euro din PNRR , după ce România a îndeplinit o parte din reformele restante aferente cererii de plată nr. 3, potrivit News . Miza economică este dublă: o parte din banii blocați de peste doi ani intră în țară, dar o altă parte din finanțare se pierde din cauza întârzierilor la reforme. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că cererea de plată nr. 3 a fost depusă în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, iar ulterior Guvernul Bolojan ar fi preluat și finalizat reforme necesare, inclusiv reforma pensiilor magistraților , ceea ce a permis deblocarea unei tranșe. Ce sume sunt în joc la cererea de plată nr. 3 Din informațiile prezentate în material, situația se împarte între bani recuperați și bani pierduți: 350 de milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) au fost eliberați de Comisia Europeană dintr-un total de 800 milioane euro care erau blocați de „mai mult de doi ani”, potrivit lui Mureșan. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România pierde 458,7 milioane euro (aprox. 2,29 miliarde lei) din cauza reformelor „întârziate, incomplete sau făcute prost” în anii trecuți. Tot Pîslaru indică faptul că, din aceeași cerere, suma totală recuperată este de 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) , bani care inițial fuseseră suspendați. De ce contează: costul întârzierilor la reforme Deși deblocarea parțială aduce lichiditate și reduce presiunea pe finanțarea proiectelor din PNRR, pierderea anunțată de minister indică un cost direct al întârzierilor și al implementării defectuoase a reformelor asumate. În termeni practici, asta înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru investiții și o presiune mai mare pe buget, dacă proiectele trebuie continuate din surse interne. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul următoarelor plăți sau despre reformele rămase neîndeplinite, dincolo de referirea la pensiile magistraților. [...]
România pierde acum 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din PNRR , iar europarlamentarul PSD Victor Negrescu pune această pierdere pe seama „managementului deficitar” al Guvernului condus de Ilie Bolojan , susținând că eșecul reformelor „nu mai poate fi cosmetizat”, potrivit G4Media . Miza economică este directă: bani europeni pierduți, investiții amânate și un risc mai mare de tăieri suplimentare dacă întârzierile continuă până la termenul-limită din 2026. Negrescu afirmă că pierderea este legată de cererea de plată nr. 3, unde România ratează fonduri din cauza jaloanelor (ținte și condiții) neîndeplinite. În același timp, el susține că există soluții pentru „a salva restul fondurilor”, dar doar „dacă există dialog” și o schimbare de abordare. Ce bani se pierd și de ce contează În postarea citată, Negrescu indică faptul că România „pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro” din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. El leagă situația de lipsa rezultatelor după o perioadă în care Guvernul ar fi avut timp să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană. Pe lângă pierderea din cererea de plată, europarlamentarul mai afirmă că actualul guvern „a renunțat la miliarde de euro” disponibile sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici și avertizează că, dacă întârzierile continuă, România ar putea ajunge la „pierderi de miliarde de euro” din întregul mecanism. Critica de fond: reforme „pe fugă” și risc de credibilitate Negrescu susține că problemele nu sunt o surpriză și că a avertizat încă de la început că modul în care a fost construit PNRR poate duce la astfel de blocaje: un plan „scris în grabă”, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă și fără „o asumare politică serioasă”. El critică și încercarea de a recupera întârzierile „pe ultima sută de metri” prin reforme făcute în grabă „doar pentru a bifa la capitolul imagine”, argumentând că reformele „nu se improvizează”. În evaluarea sa, efectele sunt deja vizibile: „bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate”. Ce soluții invocă pentru a limita pierderile Negrescu spune că România ar putea salva o parte din banii necheltuiți folosind un mecanism pe care susține că l-a promovat la nivelul Parlamentului European. Printre opțiunile menționate: mutarea unei părți din sumele necheltuite către noi instrumente financiare, pentru finanțarea proiectelor deja începute; includerea unor proiecte „cu dublă utilizare”, care ar putea continua după termenul din august 2026. Contextul deciziei pe cererea de plată nr. 3 În același material este menționat și anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru: România recuperează 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, dar pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau „făcute prost” în anii trecuți. Pentru mediul economic, mesajul-cheie rămâne că blocajele de reformă din PNRR se traduc în bani pierduți și proiecte întârziate, iar fereastra de corecție se îngustează pe măsură ce se apropie termenul-limită din 2026. [...]
România pierde definitiv 458,7 milioane euro (aprox. 2,28 miliarde lei) din cererea de plată 3 din PNRR , deși a reușit să deblocheze 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, potrivit G4Media , care citează anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza economică imediată este că o parte relevantă din finanțarea aferentă CP3 nu mai poate fi recuperată, pe fondul reformelor evaluate ca întârziate, incomplete sau implementate necorespunzător. Ministrul spune că a primit „ieri seară” evaluarea Comisiei Europene pentru Cererea de plată nr. 3 (CP3), depusă de România la 15 decembrie 2023. Comisia a decis în mai 2025 suspendarea parțială a unor sume, iar România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă patru jaloane „importante” nu au fost considerate rezolvate corespunzător. Ce sume au fost recuperate și unde rămân pierderile Potrivit ministrului, recuperarea de 350,7 milioane euro vine după un proces de discuții tehnice, clarificări și negocieri cu Comisia Europeană, derulat împreună cu experții ministerului și cu instituțiile responsabile. În detaliu, Pîslaru indică următoarele componente: Pensiile speciale : din 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro . Ministrul afirmă că implicarea premierului Ilie Bolojan a fost „decisivă”, iar Comisia Europeană a confirmat îndeplinirea cerințelor prin Legea nr. 24/2026 . AMEPIP și guvernanța companiilor de stat : România recuperează 132 milioane euro , ministrul menționând rolul vicepremierului Oana Gheorghiu în accelerarea reformei. Companiile de stat din energie (inclusiv Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica): Comisia a constatat probleme la selecția și numirile din consiliile de administrație (numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete, lipsa indicatorilor de performanță). Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro . Companiile de stat din transporturi (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători): Comisia a indicat proceduri nefinalizate, probleme de conflict de interese și numiri care nu au respectat standardele cerute. România pierde 15,4 milioane euro și recuperează 4,5 milioane euro . De ce contează: vulnerabilitatea rămâne la guvernanța companiilor de stat Mesajul central al ministrului este că România a recuperat bani acolo unde a existat „voință politică”, dar a pierdut sume mari în special în zona companiilor de stat, unde reformele au fost amânate. În evaluarea prezentată, tocmai calitatea guvernanței corporative (selecții transparente, criterii de competență, indicatori de performanță) rămâne punctul sensibil care poate continua să genereze corecții și pierderi de finanțare. Informațiile provin din anunțul ministrului Dragoș Pîslaru, făcut după primirea evaluării Comisiei Europene pentru CP3. [...]
Deblocarea fondurilor UE devine o miză economică imediată pentru Ungaria , după ce viitorul premier Peter Magyar a susținut că banii europeni „vor începe să sosească în curând”, în urma unei întâlniri la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Magyar a discutat cu von der Leyen despre pașii necesari pentru deblocarea fondurilor UE, în prezent înghețate pe fondul preocupărilor legate de corupție și de respectarea statului de drept în perioada guvernării Viktor Orban. Miza: risc de pierdere a banilor post-Covid dacă nu există acord până în august Ungaria riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE post-Covid-19 destinate redresării economiei, dacă nu este încheiat un acord înainte de termenul-limită din august, conform informațiilor din articol. Într-o postare pe X, Magyar a spus că discuțiile cu șefa Comisiei Europene au fost „extrem de constructive și productive” și că ar urma să revină la Bruxelles la finalul lunii mai, după preluarea oficială a mandatului. „Am convenit ca, în calitate de prim-ministru al Ungariei, să mă întorc la Bruxelles în săptămâna din 25 mai pentru a încheia acordul politic necesar ca Ungaria și poporul maghiar să primească, cât mai curând posibil, fondurile UE la care au dreptul — în valoare de câteva mii de miliarde de forinți.” Semnalul Comisiei: sprijin condiționat de „realinierea” la valorile UE Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj pe rețelele sociale, indicând că executivul european va sprijini eforturile de a aborda problemele și de a „realinia” Ungaria la valorile europene comune. Potrivit articolului, Peter Magyar urmează să depună jurământul la Budapesta pe 9 mai. Dacă discuțiile din a doua parte a lunii mai se concretizează într-un acord politic, următorul pas ar fi reluarea efectivă a fluxurilor de finanțare, însă materialul nu oferă un calendar ferm pentru plăți. [...]
Ungaria ar putea debloca circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fonduri UE până la final de august , dacă noul premier Péter Magyar încheie în mai un acord politic cu Bruxelles-ul și îndeplinește condițiile impuse, potrivit Politico . Magyar, premier desemnat, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-un demers de a debloca finanțările europene înghețate de ani de zile pe fondul disputelor dintre instituțiile UE și politicile guvernului condus până acum de Viktor Orbán. Magyar a spus că negocierile „progresează foarte bine” și a anunțat că va reveni la Bruxelles pe 24–25 mai pentru a încheia un „acord politic public”. După întâlnire, Magyar a susținut că „fondurile UE vor începe în curând să ajungă în Ungaria”, adăugând că blocul comunitar nu ar impune condiții „contrare intereselor naționale” ale țării. Von der Leyen a indicat, într-o postare pe X, că discuția a vizat pașii necesari pentru deblocarea fondurilor „înghețate din cauza îngrijorărilor legate de corupție și statul de drept” și că echipele vor continua să lucreze împreună. În același registru, președintele Consiliului European, António Costa, a transmis public că a fost „o plăcere” să îl primească pe Magyar și că așteaptă o cooperare strânsă. Miza: bani care expiră și condiții stricte În joc este o parte importantă din fondul de redresare al Ungariei, inclusiv aproximativ 10 miliarde de euro care ar urma să expire dacă Budapesta nu îndeplinește condițiile UE până la finalul lunii august, notează publicația. Pentru accesarea banilor, Ungaria trebuie să livreze 27 de așa-numite „super jaloane” (seturi de condiții), care acoperă: achizițiile publice, independența justiției, libertatea academică, garanții anticorupție. Magyar a indicat direct cauza blocajului, afirmând că fondurile au fost oprite din cauza „corupției la scară industrială” în perioada Orbán. Calendar politic imediat Magyar urmează să depună jurământul pe 9 mai, moment care marchează startul formal al mandatului său de premier. Următoarea bornă anunțată este revenirea la Bruxelles pe 24–25 mai, când ar urma să fie închis acordul politic invocat de acesta — un pas care, dacă este urmat de îndeplinirea condițiilor până la termenul-limită din august, ar putea decide soarta celor circa 10 miliarde de euro. [...]
