Europa își repoziționează politica energetică, iar energia nucleară revine în prim-plan pe fondul presiunilor de securitate și al obiectivelor climatice, la patru decenii de la Cernobîl, potrivit HotNews. Schimbarea de direcție este vizibilă inclusiv la nivelul Comisiei Europene, care tratează tot mai explicit nuclearul ca parte a „energiei curate”, alături de eolian și solar.

La nivel global, peste 400 de reactoare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte aproximativ 70 sunt în construcție. Energia nucleară produce circa 10% din electricitatea mondială, echivalentul a aproximativ un sfert din toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon, conform datelor citate în material.

Pivotul UE: de la retragere la „greșeală strategică”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” și a prezentat inițiative pentru a încuraja construirea de centrale. În Europa, ponderea nuclearului a scăzut de la aproximativ o treime din electricitate în 1990 la circa 15% în prezent, pe fondul deciziilor luate după accidentele de la Cernobîl și Fukushima.

În același timp, contextul geopolitic a accelerat reevaluarea: Europa a încercat să reducă dependența de energia rusească după invazia Ucrainei, iar războiul din Orientul Mijlociu a evidențiat vulnerabilitățile legate de hidrocarburi.

Cursa globală pentru capacități: SUA, China și Rusia

Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care reprezintă aproximativ 30% din producția globală de electricitate nucleară. Ținta anunțată este de a cvadrupla capacitatea până în 2050.

China operează 61 de reactoare și conduce la capitolul construcții noi, cu aproape 40 de unități în lucru, având ca obiectiv depășirea SUA la capacitate nucleară.

Rusia, la rândul ei, joacă un rol important în exportul de tehnologie nucleară, construind 20 de reactoare în diverse țări, potrivit informațiilor din articol.

„Reactoarele modulare mici”, pariul UE pentru anii 2030

O direcție centrală pentru UE este dezvoltarea Reactoarelor Modulare Mici (SMR) – unități preconizate să devină operaționale la începutul anilor 2030. Acestea sunt descrise ca fiind mai ieftine, mai rapide de construit și mai flexibile decât reactoarele tradiționale, ceea ce le-ar putea face mai ușor de integrat în planurile de investiții și în sistemele energetice naționale.

De ce contează pentru economie și industrie

Revenirea nuclearului are implicații directe pentru costul și stabilitatea alimentării cu electricitate, în special într-o perioadă în care cererea crește, iar decarbonizarea (reducerea emisiilor) rămâne o țintă politică majoră. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a indicat că revenirea energiei nucleare ar urma să fie „foarte puternică” în America, Europa și Asia, fiind percepută ca un sistem sigur de generare.

Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a legat „impulsul” actual de nevoia de electricitate fiabilă, cu emisii reduse de carbon, pentru a acoperi cererea în creștere la nivel mondial.

Contextul de securitate: lecțiile Cernobîl și riscurile actuale

Materialul amintește că Ucraina se bazează în continuare pe energia nucleară pentru aproape jumătate din producția de electricitate, iar centralele au avut un rol important după invazia Rusiei din 2022. Forțele ruse au capturat centrala Zaporojie, iar Kievul a acuzat Rusia de un atac cu drone asupra structurii de protecție care acoperă reactorul avariat de la Cernobîl.

În Japonia, 15 reactoare au fost repornite după reevaluări post-Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire. În Africa, Africa de Sud are singura centrală nucleară funcțională, în timp ce Rusia construiește una în Egipt, iar alte state africane explorează tehnologia.

„Cred că a fost o greșeală strategică din partea Europei să întoarcă spatele unei surse fiabile și accesibile de energie cu emisii reduse. În ultimii ani, asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa vrea să facă parte din ea”, a declarat Ursula von der Leyen.